Precizăm faptul de la bun început că prin acest articol nu dorim să aducem acuzații fostului rege Mihai I, mai ales acum în situația grea în care se află, la un pas de moarte. Ne interesează cu totul alte aspecte și să facem puțin lumină în problematica legată de Casa Regală.
Aruncând doar o scurtă privire peste analele istoriei noastre, marcate adeseori de evenimente dramatice pentru poporul român, nu putem trece cu vederea ceea ce s-a întâmplat după ziua de 23 august 1944, când printr-o lovitură de stat atent regizată de către comuniştii instruiţi în prealabil de comisarii sovietici şi la care a aderat din păcate şi tânărul rege Mihai (călcând pe urmele tatălui său, dictatorul Carol al II-lea), a fost arestat la Palatul Regal mareşalul Ion Antonescu, conducătorul de facto al statului român și comuniștii (deși la început foarte puțini, numai 800 de membri în toată țara) au preluat treptat puterea în statul român.
Recompensa acordată Alteţei Sale Regale pentru colaborare a fost nu numai acordarea unui răgaz de timp, până la 30 decembrie 1947, dată la care regele a fost șantajat și forțat de către noua putere comunistă (guvernul Petru Groza) să abdice şi să plece în exil cu toţi apropiaţii săi, ci şi averea destul de consistentă care i s-a dat, menită a-i atenua nemulţumirea.
Credem că regele a fost înlăturat deoarece comuniştii aveau deja cu siguranță în plan instaurarea unui regim totalitar şi a unei revoluţii a proletariatului strict după modelul bolşevic din Uniunea Sovietică. Prin urmare, una din priorități era să anihileze toate rămăşiţele regimului burghezo-moşieresc, pluripartidismul, proprietatea privată şi monarhia.
Se știa și faptul că la noi Casa Regală a României avea oricum legături dinastice cu Casa de Hohenzollern din Austria şi cu alte familii regale și nici nu se dorea ca ţările occidentale să cunoască toate realităţile dureroase din România (torturarea şi exterminarea elitelor din toate domeniile, care nu erau de acord cu noul regim, imixtiunea Rusiei în treburile noastre interne, colectivizarea forţată şi multe altele).
Spre deosebire de Ion Iliescu și gașca lui antimonarhistă care l-ar dorit pe fostul rege Mihai I ,,persona non grata” (vorbim de Petre Roman, Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu, Răzvan Theodorescu, Sergiu Andon și mulți alții) și care recent cu ocazia retragerii sale din viața publică (fiind grav bolnav și în vârstă) au trecut la elogieri ipocrite, poporul român i-a iertat în general regelui rătăcirea sa din tinereţe.
Abia după anul 2001, când s-a produs reconcilierea istorică cu fostul președinte Ion Iliescu care îl expulzase deja de două ori din țară pe 25 decembrie 1990 și 7 octombrie 1994 (un interes politic al consensului fiind acela ca România să intre în NATO și UE), i-au fost înapoiate regelui Mihai I proprietăţile și la presiuni externe (Palatul Elisabeta, Castelul Peleș din Sinaia, Castelul Săvârșin din județul Arad).
Însă credem noi că s-a pierdut definitiv încrederea noastră în capacitatea monarhiei de a salva România, chiar dacă au fost rupte în mod oficial (poate numai formal) legăturile dinastice cu Casa de Hohenzollern, una dintre familiile despre care știm sunt cele mai bogate din Europa. Pentru că trebuie precizat faptul că la noi s-au conturat două mari tabere masonice care își dispută azi mai mult ca oricând supremația: una regulată net pro-occidentală și pro-capitalistă, și alta neregulată (MLNR) de factură neo-comunistă tributară și azi vechilor practici și mentalități comuniste. Adică Klaus Johannis cu ai lui (Cioloș, Gorghiu, Blaga) și Ion Iliescu cu ai lui (Dragnea, Tăriceanu, Oprea)…
Atunci nu ne mai miră atât de mult faptul, că într-o țară cu un regim democratic parlamentar se mai încearcă de ani buni o resuscitare a monarhiei constituționale (adusă în februarie 1866 de masonii liberali în frunte cu I. C. Brătianu) de către posturi de televiziune precum Antena 3 și Digi24, de către masoni și francmasoni mai cunoscuți precum Alexandru Paleologu, Dinu Patriciu, fostul președinte Emil Constantinescu (care i-a dat pașaport românesc și cetățenia pentru așa-zisa promovare a intereselor României pe lângă statele membre NATO), Dan Puric, Călin Georgescu, Neagu Djuvara, Horia Roman-Patapievici, Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Cristian Pârvulescu și mulți alții, evident în special din rândul politicienilor liberali (PNL) și țărăniști (PNȚCD).
Amintim și faptul că după decernarea titlului de Doctor Honoris Causa regelui Mihai I, de către o universitate din Bucureşti, la începutul lunii noiembrie 2012, a venit şi rândul Principesei Moştenitoare Margareta să-l primească, de data aceasta din partea Universităţii din Piteşti, deşi nu a fost prezentă la festivitate, ,,pentru contribuţii esenţiale la dezvoltarea culturii şi societăţii româneşti”. Sau, poate mai degrabă pentru activitatea din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Organizaţiei Mondiale a Agriculturii… Nu este insignifiant faptul că Principesa Margareta este licenţiată în Ştiinţe Politice, Sociologie şi Drept Internaţional la Universitatea din Edinburgh din Scoţia.
Nu în ultimul rând, noi nu mai credem în neutralitatea şi imparţialitatea Casei Regale. Ne amintim desigur de regimul de teroare al lui Carol al II-lea, care şi-a instaurat în 1938 dictatura personală, dizolvând partidele şi făcând represalii cumplite asupra celor din Mişcarea Legionară, al cărei partid era Garda de Fier, şi care fusese pe punctul de a câştiga alegerile! Mai mult, la ordinul expres al masoneriei, a decapitat cu multă cruzime elitele Mişcării Legionare, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, cel care îndrăznise în Parlament să ceară scoaterea în afara legii a francmasoneriei! În acelaşi timp, Biserica Ortodoxă Română condamnase această organizaţie ocultă.
După părerea noastră, monarhia nu mai are nicio şansă în România. Chiar dacă se întreba d-l Mihai Golescu de la ziarul Argeșul: ,,… se vrea să se dea de la Piteşti semnalul că monarhia constituţională ar fi cea mai bună soluţie? Iar semnalul acesta continuă să fie dat din sfera spirituală, a elitelor culturale, de vreme ce tot o universitate din Capitală acorda acelaşi titlu M. S. Regele Mihai?” Acelaşi domn remarca într-un articol că eventual ,,se resimte din nou nevoia unei reconcilieri naţionale în evoluţia postdecembristă a României”, după gravele derapaje din toate domeniile de activitate de după 1989.
Interesant este faptul că tocmai judeţul Argeş, unde s-a dorit introducerea actelor biometrice în premieră, unde corupţia a fost mereu un adevărat flagel (vezi nenumăratele anchete ale D.N.A. şi altele) şi este locul unde sunt înmormântaţi fondatorii regalităţii româneşti, aici a existat un Armand Călinescu încă la loc de cinste, vinovat de torturarea şi uciderea a mii de legionari din toată ţara. Tot aici a existat reeducarea elitelor studenţeşti într-o închisoare construită pe proprietatea acestuia…
Pornind de la faptul că, înalta distincţie de Doctor Honoris Causa a fost acordată până acum de Universitatea din Piteşti doar în cazul fostului Patriarh Teoctist şi ÎPS Calinic al Argeşului şi Muscelului, ne întrebăm fireşte dacă a meritat să fie înmânată recent, la începutul lunii noiembrie 2012, părintelui catolic Roberto Giraldo şi Principesei Moştenitoare Margareta. Şi ce anume i-a determinat pe Nicolae Brânzea (preşedintele Senatului acestei instituţii) şi pe rectorul Ionel Didea să se pronunţe atât de elogios la adresa distinselor persoane menţionate acordându-le acest titlu de onoare?
Desigur anumite raţiuni există. Vedem că, la primul eveniment, a fost decorat preotul catolic şi profesor universitar Roberto Giraldo (director al Institutului de Studii Ecumenice San Bernardino din Veneţia), care între anii 2008-2011 a ţinut cursuri studenţilor şi masteranzilor teologi piteşteni şi a fost iniţiatorul dialogului teologic, concretizat prin întâlnirile şi manifestările ştiinţifice de la Vila Florica din Ştefăneşti şi Curtea de Argeş (potrivit cotidianului Argeşul, 2 noiembrie 2012, p.2, în care apare articolul semnat de M. Neagoe).
Cu această ocazie, domnul Nicolae Brânzea, pomenit mai sus, declara: ,,Prezenţa părintelui profesor în acest parteneriat ecumenic are drept scop împlinirea poruncii Mântuitorului întregii lumi de a iubi pe aproapele. Părintele profesor Roberto Giraldo este întruchiparea celor mai preţioase virtuţi pe care le cultivă morala creştină şi bisericile surori, Ortodoxă şi Romano-Catolică.”
Din declaraţia de mai sus, transpare în mod evident ecumenismul, această doctrină perfidă şi foarte ambiţioasă, care aspiră la unificarea tuturor religiilor într-una singură, potrivit directivelor statului global promovat de către francmasoneria mondială. Despre ecumenism, ,,produsul masoneriei”, cum îl denumea părintele profesor şi marele nostru teolog român şi ortodox, Dumitru Stăniloae, se pot spune multe. Subliniem aici, doar faptul că Biserica Ortodoxă (veche de peste 2000 de ani) şi Biserica Romano-Catolică (apărută după anul 1054, care a adus multe inovaţii învăţăturilor de credinţă şi rânduielilor bisericeşti) nu sunt nicidecum surori. Noi spunem mereu în Crezul ortodox: credem numai ,,Întru una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică”, cu alte cuvinte în Biserica lui Hristos, păstrătoarea de-a pururi a dreptei credinţe.
Oare nu este interesantă şi participarea unor invitaţi, precum Aurel Pavel (decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, despre care ştim că a promovat în ultimii ani ecumenismul în România), ÎPS Calinic din păcate (despre care aflăm din presa locală, ziarul Jurnal de Argeş din 10-16 octombrie 2012, că a colaborat cu Securitatea sub numele de cod Zamfir, turnându-i îndeosebi pe trei mari duhovnici: Arsenie Papacioc, Adrian Făgeţeanu şi Benedict Ghiuş, din gruparea Rugul Aprins, de la mănăstirea Antim din Bucureşti), Dorinel Frunză (desigur director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte) şi Cristian Soare (prefectul de Argeş)?
Într-un alt articol, din Argeşul (3-4 noiembrie 2012, p.12), intitulat sugestiv ,,Dar de suflet şi de iubire pentru Casa Regală”, acelaşi autor M. Neagoe vede în acordarea prestigiosului titlu academic Principesei Margareta (de altfel, lipsind de la acest eveniment şi reprezentată de Principele Radu) un ,,gest de normalitate şi respect”, pentru Casa Regală.
Spicuim doar din declaraţia aceluiaşi Nicolae Brânzea, preşedintele Senatului Universităţii piteştene: ,,Casa Regală este un simbol al apartenenţei statului român la valorile Europei. Majestatea sa Regele Mihai I rămâne o emblemă a rezistenţei şi valorilor libertăţii…”, precum şi din cea a rectorului Ionel Didea: ,,Marile familii ale Goleştilor, Brătienilor, oameni politici precum Ion Mihalache, Armand Călinescu rămân repere ale legăturilor de sânge între ceea ce a însemnat Casa Regală şi valorile societăţii româneşti”. Mai putem aminti că titlul a fost justificat ,,pentru contribuţii esenţiale la dezvoltarea culturii şi societăţii româneşti” şi că auditoriul a aplaudat îndelung după discursul Principelui Radu.
Dar, ca să repunem adevărul în drepturile lui, vom spune că domnitorul Alexandru Ioan Cuza în scurta sa domnie a avut mult mai multe realizări decât oricare dintre regii care au ocupat în mod abuziv tronul României (regele Carol I a fost adus fraudulos în țară de către masoni în frunte cu liberalul I.C. Brătianu) iar lui Cuza (un mason patriot) i s-a servit o curtezană pentru a avea un pretext și a-l putea aresta mai ușor printr-o lovitură de stat! Iar Armand Călinescu (căruia un colegiu tehnic şi o importantă stradă centrală din Piteşti îi poartă încă numele!), a fost mason, coautor şi executant fidel al ordinului de asasinare a întregii conduceri a Mişcării Legionare la dorința regelui Carol al II-lea (mișcare socială și națională unică în istoria lumii, prin doctrina ei creştină şi naţionalistă, pusă în slujba poporului român şi recunoscută pentru lupta anticomunistă), 13 lideri în frunte cu deputatul Corneliu Zelea Codreanu (numit Căpitanul, cel care a avut curajul de a cere în Parlament scoaterea în afara legii a francmasoneriei). În pădurea Tâncăbeşti, sub pretextul evadării de sub escortă (deşi fiecare deţinut era flancat de un jandarm), au fost sugrumaţi cu funii, potrivit unui adevărat ritual masonic. Trupurile le-au fost arse cu vitriol şi acoperite cu un strat gros de ciment.
Vom spune de asemenea, că tocmai pe domeniul lui Armand Călinescu (pus de Carol al II-lea prim-ministru pentru fidelitatea și cruzimea lui) s-a construit închisoarea de tristă faimă de la Piteşti.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați link-urile:
https://buzlecatalin.wordpress.com/2014/01/01/regele-mason-tortionar-mihai/
Mișcarea pentru Apărarea Ortodoxiei
nevrednicul Radu Iacoboaie, 5 martie 2016
MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI ȘI A ROMÂNIEI 
https://searchnewsglobal.wordpress.com/2016/03/05/cei-care-azi-conduc-romania-aflandu-se-in-slujba-unor-grupuri-de-interese-straine/
ApreciazăApreciază
Pingback: ZADARNIC SE STRĂDUIESC CA SĂ NE FACĂ SĂ SĂRBĂTORIM PE 10 MAI ZIUA REGALITĂŢII… PUŢINI ROMÂNI ŞTIU DE EXISTENŢA UNEI LEGĂTURI ÎNDELUNGATE ŞI STRÂNSE ÎNTRE CASA REGALĂ A ROMÂNIEI ŞI MASONERIA EUROPEANĂ… – Radu Iacoboai