FRAȚI ROMÂNI, A ÎNCEPUT ȘI DEMOLAREA COMBINATULUI ARPECHIM DIN PITEȘTI! – Radu Iacoboaie, 20 februarie 2015

 

        Protest cu scandal azi la Arpechim Pitesti. 300 de salariati au blocat trei drumuri  – 14.05.2013

         Este un fapt ieșit din comun, acela că la noi în România, subminarea economiei naționale nu se mai pedepsește iar cei care o jefuiesc nu sunt deposedați de bunurile lor. Acesta a fost un important capăt de acuzare pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu dar ulterior devenit caduc pentru politicienii de după 1989, pentru care nu a mai existat. Așa că ,,măreața operă” de continuare a distrugerii prin raderea de pe fața pământului a unor importante obiective economice pentru interese financiare private obscure continuă nestânjenită, nici măcar de către societatea civilă aproape inexistentă de altfel în România postdecembristă… Articolul 165 din Codul Penal rămâne doar pe hârtie…

         La începutul anului trecut am redactat un alt articol despre interesele obscure și despre nemulțumirile profunde și legitime ale salariaților de la Combinatul petrochimic Arpechim, una din fostele embleme ale economiei românești. Sindicatul a organizat desigur o serie de proteste dar care doar au amânat tragicul deznodământ, hotărât din vreme am putea spune de către autoritățile centrale de la București care se supun unor entități străine. Acestea nu s-au soldat din păcate cu măsuri de reorganizare și privatizare. Iată că acum, după ,,încercările” promise de privatizare dar nereușite, Guvernul a dat acum undă verde austriecilor de la OMV, care dețin Arpechim, s-o îngroape definitiv trimițând-o la fier vechi, după ce în ultima vreme zecile de salariați care mai rămăseseră au avut ca sarcină de serviciu doar să păzească instalațiile iar unele dintre instalațiile au fost modernizate chiar în ultimii ani!…

          Iată ce putem citi în cotidianul local Argeșul din 19 februarie 2015 (pp. 1 și 3):

          ,,Din nefericire, ceea ce anticipam nu cu multă vreme în urmă s-a întâmplat: austriecii de la OMV au început demersurile legale pentru demolarea Arpechim. De azi încolo, mai ștergem de pe harta Argeșului și a țării încă un obiectiv important.
          Ziua de 18 februarie 2015 poate fi considerată una neagră pentru economia județului: conducerea OMV Petrom a transmis autorităților județene, inclusiv Agenției de Protecția Mediului Pitești, o notificare prin care anunță că începe în curând dezansamblarea mai multor instalații de la rafinăria Arpechim (care, culmea, fusese modernizată în urmă cu mai mulți ani). De acum, activitatea de bază pe platforma rafinăriei va fi aceea de depozitare a unor materiale petroliere. Se preconizează că activitatea de tăiere a instalațiilor va dura până în anul 2018.

          Ce spune Agenția de Protecția Mediului?

          Agenția pentru Protecția Mediului a făcut câteva precizări în legătură cu demersul OMV. ,,(…) Societatea nu a solicitat la APM Argeș acte de reglementare în vederea începerii procesului de demolare instalații.”

          ,,Este o crimă!”

          ,,Pe cei de la OMV nu i-a interesat niciodată rafinăria din Pitești. Nu au vrut decât să taie, să dea afară oameni, să închidă… Au fost fără suflet față de oamenii de la noi. Este o crimă ce se întâmplă! În toate programele lor de restructurare – de care s-au ținut la virgulă – era trecut că se închide rafinăria. Am lucrat 38 de ani în Arpehim! Mă doare ce se întâmplă. Puteau să se implice și autoritățile din județ, dar nu s-a făcut nimic…”, ne-a declarat consilierul local Marian Neacșu, fost director comercial al Arpechim. ,,Arpechim era mândria țării. Regret că s-a ajuns aici… Cei de la OMV spun că tehnologia de aici este depășită, că nu au găsit investitori… Păcat, mare păcat”, ne-a spus, la rândul său, viceprimarul Cornel Ionică (acesta a lucrat la Arpechim și încă are cartea de muncă).

          Și alte simboluri au dispărut…

          Din păcate, multe unități economice importante din Argeș au fost distruse de cei 25 de ani de capitalism sălbatic din România. Pe listă se află nume precum ARO, Rolast, Grulen, Fabrica de Bere (Pitești), Fabrica de Porțelan (Curtea de Argeș). Și când te gândești că, în cazul rafinăriei, Guvernul ne ducea cu zăhărelul că poartă negocieri cu conducerea OMV Petrom pentru a o prelua, astfel încât să o privatizeze apoi la pachet cu Oltchim și Divizia Petrochimică Bradu.

          Istoricul Arpechim

          Iată, pe scurt, istoricul platformei Arpechim, altădată mândria economiei argeșene și naționale:
          1954 – a fost inaugurată prima instalație;
          1971 – rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic;
          2006 – rafinăria a fost modernizată de Petrom; se rafinează 3,4 milioane tone de petrol;
          2007 – Rafinăria Arpechim furnizează 60% din bitumul rutier folosit la asfaltări;
          2009 – Petrom vinde Petrochimia către Oltchim pentru 13 milioane de euro. Au fost transferate activele fixe aferente activității de petrochimie, care includ instalația de piroliză, extracția de aromatice, polietilenă de joasă densitate, polietilenă de înaltă densitate, o serie de de rezervoare, dar și terenul aferent cu o suprafață de circa 150 de hectare;
          3 iunie 2010 – se opresc toate instalațiile și utilajele, rămânând în funcțiune una nesemnificativă, de fracționare gaze;
          2011 – OMV solicită autorizație pentru demolarea rafinăriei; statul intervine și anunță că vrea rafinăria pentru un sistem integrat cu Oltchim din județul Vâlcea. De altfel, într-un asemenea sistem fuseseră gândite în perioada comunistă să funcționeze cele două combinate (Oltchim și Arpechim). Ulterior, drumurile li s-au despărțit ca urmare a privatizării Petrom.

           Date statistice

           – Aproape 8.000 de muncitori număra platforma în anii ei buni (…);
           – Motorina mergea în țările nordice, Norvegia, Suedia;
           – Pe piața externă, Arpechim s-a impus în special cu produsele: benzine, motorine ecologice, polietilenă de mică densitate, polietilenă de mare densitate, acrilonitril, cianură de sodiu, negru de fum și hidrocarburi aromatice.”
                                                                                             Claudiu Diță