NUMAI CÂTEVA EREZII ALE PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA, MASON SANCTIFICAT DE CĂTRE CATOLICI, CU STATUI ÎN TOATĂ LUMEA…

images  index


                                        DIN CUGETĂRILE PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA

        ,,Copiii nu au nevoie de botez pentru a fi mântuiți”

        ,,Musulmanii se închină și ei Dumnezeului Cel Adevărat”

         ,,Ereticii fac și ei misiune apostolică”

         ,,Sfântul Duh se pogoară și asupra sectarilor eretici”

         ,,Trebuie să ne rugăm cu toții împreună pentru unitate”

         ,,Noua Ordine Mondială dorește unitatea creștinilor”

          ,,Masonii sunt fiii lui Dumnezeu”

          ,,Căsătoriile mixte sunt bune și trebuiesc încurajate”

         ,,Toți oamenii se vor mântui”

         ,,Modernismul reînnoiește și unifică Biserica lui Christos”

          ,,În Hinduism, oamenii ajung la Dumnezeu prin iubire și prin încredere”

          ,,Budismul este o mare religie”

          ,,Budiștii pot, prin ajutor de Sus, să ajungă la cel mai înalt nivel de iluminare”

          ,,Teoria evoluționistă este mai mult decât o ipoteză”

          ,,Toți cei care au răposat stau înaintea lui Dumnezeu ca sfinți”

        ,,Toți cei drepți, chiar și cei care-l ignoră pe Christos și Biserica Lui, vor ajunge în Împărăția lui Dumnezeu”...

                                                          (din broșura ÎNVĂȚĂTURI CREȘTINEȘTI, pp.27-28)

        ,,… E important să amintim că ideea unificării tuturor religiilor s-a conturat mai cu putere încă de la Chicago(1893) şi Paris(1900). Masoneria a propus să se facă un Congres al tuturor religiilor, pentru a promova “o religie universală, acceptată de popoare de toate culturile şi tradiţiile.”, aşa cum Loja Marelui Orient a declarat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea. La 27 octombrie 1986, papa Ioan Paul al-II-lea a adus la realitate acest proiect al masoneriei. El a primit în bazilica Sfântului Francisc, în Assisi, pe reprezentanţii marilor religii ale lumii pentru a se ruga împreună. Locul rezervat lui Dalai Lama era chiar altarul central, unde Dalai Lama a instalat o statuie a lui Buda. Episcopii catolici au văzut statuia şi nu au spus nimic… Un an mai târziu evenimentul s-a repetat la Biserica Santa Maria din Trastavere, în Roma, spre satisfacţia masonilor, care şi-au publicat victoria în ziarul “Hiram” scos de Loja Marelui Orient. Masonul F.M.Marsaudon scria: “Catolici, Ortodocşi, protestanţi, evrei, musulmani, hinduşi, budişti, liber-cugetători, pentru noi nu sunt decât porecle; francmasoneria este numele întregii familii.”(5)

        Relaţiile catolicilor cu francmasoneria au făcut multe valuri şi sunt binecunoscute în occident. Astfel, Mary Ball Martinez a scris în cartea ei( “Subminarea Bisericii Catolice”), că în acest secol mulţi papi au fost masoni. Jurnalista Mary Ball Martinez a fost 15 ani reporter al Vaticanului pentru o seamă de reviste faimoase (“The Wonderer”) sau la alte reviste(ca “The National Review”). Mary Ball afirmă că papaIoan al XXIII-lea era iniţiat în francmasonerie şi că a participat la întrunirile Lojei Marelui Orient de la paris din 1940. Carlos Vasquez, mare Comandor al Francmasoneriei Mexicane, a declarat că papa Ioan XXIII şi de asemenea paul al VI-lea erau masoni; episcopul Sergio Mendez din Cuernabaca( care a introdus la Conciliul Vatican II iniţiativa de a anula interdicţia credincioşilor catolici de a putea fi şi masoni), a fost în aceeaşi lojă cu Carlos Vasquez, după cum declară chiar acesta din urmă. În “CDL Report” din mai 1995, găsim următoarea menţiune: ”Pe 9 străzi ale Vaticanului sunt 4 loje masonice. Unii din cei mai înalţi reprezentanţi ai staffu-lui Vaticanului sunt membri ai masoneriei şi aparţin Ritului Scoţian …” 

(http://www.apologeticum.ro/2008/09/romano-catolicii-in-spatele-propriilor-declaratii/)

         Catolicii (prin Papa) s-au folosit în mod viclean de Sfântul Apostol Petru, care a fost martirizat la Roma, pentru a-și justifica marile erezii precum primatul papal și infailibilitatea papală. Iată ce putem citi pe un site:

         Cu toate acestea, Conciliul I Vatican (1870), considerat de Ioan Paul al II-lea ca ecumenic, spune:

         ,,Noi învățăm și declarăm că primatul de jurisdicție în Biserica universală a lui Dumnezeu (primatum iurisdictionis in universam Dei Ecclesiam), după mărturia Evangheliei, a fost promis și conferit de Domnul Hristos imediat și în mod direct fericitului Apostol Petru”

       Dar să vedem și contextul din care face parte acest text, care ne explică mai mult lucrurile:

          ,,Este foarte interesant de notat cã Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol (381) a acordat privilegii Vechii Rome, de care, prin urmare, nu se bucurase înainte. În plus, motivatia pentru aceste privilegii acordate prin drept eclesiastic în secolul al IV-lea, si tocmai prin aceasta în mod evident nu de drept divin, nici de origine apostolicã, este mentionatã explicit si nu avea nici o legãturã cu Sfântul Petru; era pur si simplu pentru cã Roma era cetatea imperialã. Cu alte cuvinte, Sfintii Pãrinti au vrut ca ordinea eclesiasticã sã reflecte ordinea civilã: nici mai mult, nici mai putin.

             Interpretarea papistã despre o jurisdictie universalã „în virtutea autoritãtii Sfântului Apostol Petru” este, asadar, cu desãvârsire falsã.

             Dimpotrivã, mesajul scrisorii Sfântului Grigorie este cã nimeni în Bisericã nu are dreptul sã-si aroge titlul de universal. Lectura actelor Sinodului de la Calcedon nu-i dã dreptate Sfântului Grigorie care, în paragraful nr. 5 al scrisorii prezentate, afirmã cã „titlul de universal a fost oferit de Sfântul Sinod de la Calcedon” episcopilor din Roma. O astfel de decizie nu se regãseste nicãieri. În ciuda erorii sale, Sfântul Grigorie considerã cã titlul „universal” ar fi fost „oferit” papilor în 451, ceea ce dovedeste cã nu-l aveau anterior si cã nici un papã – ortodox – n-a dorit vreodatã „sã se foloseascã de acest cuvânt profan”. Ioan Paul al II-lea pare sã nu fi dat nici o atentie acestui fapt si nici celor ce urmeazã: „Dacã un patriarh se numeste universal le rãpeste celorlalti titlul de patriarh”. Sfântul Grigorie taxeazã pretentia universalitãtii ca uzurpare. Cu toate acestea, Conciliul I Vatican (1870), considerat de Ioan Paul al II-lea ca ecumenic, spune:

« Noi învãtãm deci si declarãm cã primatul de jurisdictie în Biserica universalã a lui Dumnezeu (primatum iurisdictionis in universam Dei Ecclesiam), dupã mãrturia Evangheliei, a fost promis si conferit de Domnul Hristos imediat si în mod direct fericitului Apostol Petru. »

Ce ar fi spus Sfântul Grigorie? Desigur, ar fi apreciat la justa valoare canonul care urmeazã în Actele aceluiasi Conciliu:

« Dacã cineva spune cã fericitul Petru n-a fost instituit principe al tuturor Apostolilor de Domnul Hristos si cap vãzut al întregii Bisericii luptãtoare, sau cã a primit primatul doar de onoare si nu de jurisdictie veritabilã si autenticã direct si imediat de la Însusi Domnul nostru Iisus Hristos: sã fie anatema! »

E sigur cã Conciliul I Vatican îl declarã astfel anatema pe Sfântul Grigorie cel Mare, doctor al Bisericii. Ecumenistii moderni nu întârzie sã opineze cã aceastã situatie s-a schimbat odatã cu Conciliul II Vatican. Chiar dacã ar fi adevãrat, aceasta ar fi o condamnare formidabilã a autenticitãtii doctrinei conciliare romane, care ar fi astfel capabilã sã se contrazicã din conciliu ecumenic in conciliu ecumenic. Dar Vatican II a reluat doctrina de la Vatican I:

« Conciliul pune din nou în fata tuturor credinciosilor, pentru a fi crezutã cu tãrie, aceastã învãtãturã despre instituirea, perpetuitatea, puterea si rostul primatului sacru al Pontifului Roman si despre magisteriul lui infailibil, si, mergând pe aceeasi linie, a hotãrât sã mãrturiseascã si sã proclame în fata tuturor învãtãtura despre episcopi, urmasii Apostolilor, care, împreunã cu urmasul lui Petru, vicarul lui Hristos si Capul vãzut al întregii Biserici, conduc casa Dumnezeului celui viu. » (Vat. II, Lumen gentium, § 18.)

                                       (preluare de pe http://www.nistea.com/papir.htm)

                                                MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI

                                                                      3 noiembrie 2016

11 gânduri despre „NUMAI CÂTEVA EREZII ALE PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA, MASON SANCTIFICAT DE CĂTRE CATOLICI, CU STATUI ÎN TOATĂ LUMEA…

    1. Radu Iacoboaie Autor post

      ,,…Papa îi va disciplina numai pe aceia care contestă doctrina supremaţiei papale şi pe cea a infailibilităţii papale. Cu alte cuvinte, pentru papalitate, interesul primordial vizează doar chestiunile legate de autoritate [295].

      De curând, multe ziare şi publicaţii periodice catolice proeminente au îngroşat rândurile publicaţiilor seculare care nu recunosc pe Mântuitorul ca persoană istorică, care atacă Sfânta Tradiţie şi, în general, întreaga Creştinătate. Astfel, paginile Lumii Catolice au prezentat reflecţiile preotului John Meier, profesor la Universitatea Catolică din America, care, într-una din lucrările sale dubioase intitulate ,,Un evreu de pe margine: regândirea lui Iisus cel istoric’’, printre altele, se îndoieşte nu numai de autenticitatea cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, ci si de Învierea Sa. Acolo au tipărit şi ideile blasfemiatoare ale lui John Dominic Crossan, profesor de Studii Religioase de la Universitatea DePaul din Chicago, ale preotului Jerome Neygrey, profesor la Universitatea Catolică din Notre Dame, care a publicat lucrarea blasfemiatoare ,,Iisus Ţăranul: privindu-L pe Iisus din perspectivă culturală şi socială’’ şi ideile la fel de lipsite de evlavie ale lui Raymond Brown…”

      https://ortodoxianecenzurata.wordpress.com/2013/10/21/ecumenismul-o-cale-catre-pierzare-de-ludmila-perepiolkina-20-vaticanul-si-babilonul/

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
    2. Radu Iacoboaie Autor post

      ,,…Despre Vasile Militaru (1885- 1959) s-a scris foarte puţin, deşi a realizat poezii reuşite încă de la 15 ani şi i-au apărut volumele „Stropi de rouă”, „Vorbe cu tâlc”, „Psaltirea în versuri”, „Viermi şi stele”, „Merele de aur”, „Cântecele vântului”, „Chiot către neamul meu” şi a publicat în revistele „Universul”, „Convorbiri literare”, „Gorjanul” şi-n altele. Multe şi frumoase sunt poeziile cu conţinut religios, aşa cum sunt: „Am vorbit cu Moş Crăciun”, „Anul Nou”, „Hristos a înviat”.

      A refuzat să-şi pună talentul în slujba comunismului, afirmând: „Dacă am pierdut averi şi ranguri, dar nu am pierdut credinţa în Dumnezeu, nu am pierdut nimic”. Dar datorită patriotismului său înflăcărat, luptei pentru adevăr şi dreptate, a fost supus unui regim de umilinţe şi suferinţe cumplite încât inima lui a încetat să mai bată în 8 iulie 1959 în închisoarea de la Ocnele Mari.

      Poeziile lui, atât de plăcut cantabile au dăinuit şi vor dăinui multă vreme.”

      (https://revistaglasul.wordpress.com/2014/03/05/nicolae-steiu-poezia-mama-a-venit-aseara-mama-impresionanta-creatie-a-lui-vasile-militaru/)

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  1. Apa trece, pietrele raman

    Acatistul Sfântului Preacuvios Andrei cel Nebun pentru Hristos (propunere)
    Data prăznuirii: 2 octombrie

    Condacul I
    Celui ce înţelepţeşte şi-a agonisit talanţii, învrednicindu-se astfel de mari daruri, să-i cântăm cu bucurie: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Icosul I
    Preasfântă Treime, Preasfântă Născătoare de Dumnnezeu, Sfinte Ierarhii de Sfinţi Îngeri, Tuturor Sfinţilor, treceţi cu vederea păcatele noastre şi ajutaţi-ne să găsim cuvinte potrivite pentru a-l lăuda pe vrednicul de pomenire Andrei, cel şi-a luat nevoinţa aspră a pustniciei în mijlocul mulţimii şi a nebuniei pentru Hristos şi să-i cântăm:
    Bucură-te, căutătorul înţelepciunii;
    Bucură-te, dascăl al rugăciunii;
    Bucură-te, slujitor devotat;
    Bucură-te, rugător înflăcărat;
    Bucură-te, cinstitorul sfinţeniei;
    Bucură-te, chipul smereniei;
    Bucură-te, aflătorul tainelor dumnezeieşti;
    Bucură-te, apărătorul credinţei creştineşti;
    Bucură-te, mustrătorul păcatului;
    Bucură-te, cel ce ne aperi de chinurile iadului;
    Bucură-te, mucenic ce multă batjocură ai îndurat;
    Bucură-te, cel cu veşnica slavă încununat;

    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!

    Condacul al II-lea
    Ai fost, o, Sfinte Andrei, un tânăr de neam slovean, frumos la chip şi cu obiceiuri bune. Însa, cu voia lui Dumnezeu, ai ajuns rob în Constantinopol, la generalul Teognost, pe vremea împăratului Leon cel înţelept. Acesta, văzându-ţi devotamentul şi agerimea minţii, stăpânul tău te-a trimis la învăţătura cărţilor sfinte, apoi te-a cinstit cu vrednicia de notar. După ce ai învăţat Psaltirea pe de rost, ai cercetat cu avânt Vieţile Sfinţilor şi ai dorit să imiţi virtutea vieţuirii lor, cântând neîncetat: Aliluia!

    Icosul al II-lea
    Ai învăţat degrabă şi Sfânta Scriptură, apoi îţi petreceai timpul citind cărţi sfinte şi rugându-te lui Dumnezeu. Într-o noapte, pe când te rugai, necuratul, din invidie, a început să lovească uşile casei în care te aflai. Speriat, te-ai culcat, însă ai avut parte de o vedenie care îţi prorocea misiunea duhovnicească de a lupta cu necuratul pentru dobândirea cununilor cereşti. Însuşi Iisus te-a numit prieten şi frate, apoi ţi-a încredinţat crucea nebuniei pentru El şi ţi-a promis nenumărate bunătăţi cereşti. Trezindu-te, ţi-ai înştiinţat duhovnicul, care a te-a încurajat să mergi pe această cale, izbăvindu-te astfel şi de robie. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, să aflăm întotdeauna călăuzitori spre mântuire şi noi, cei ce-l slăvim pe Dumnezeu şi-ţi cântăm:
    Bucură-te, că la miezul nopţii te-ai rugat;
    Bucură-te, că apoi hainele ţi le-ai sfâşiat;
    Bucură-te, că vorbe confuze ai spus;
    Bucură-te, că strigătele tale departe au ajuns;
    Bucură-te, că nevoinţa îţi începeai;
    Bucură-te, că eliberarea din robie îţi pregăteai;
    Bucură-te, că pe stăpân şi pe slugi i-ai trezit;
    Bucură-te, că toţi au crezut că ai înnebunit;
    Bucură-te, că Teognost pentru tine a plâns;
    Bucură-te, că pe toţi mare jale i-a cuprins;
    Bucură-te, că nimeni nu vedea că te prefăceai;
    Bucură-te, că lui Dumnezeu să te acopere îi cereai;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al III-lea
    Mult s-a amărât Teognost crezând că toate cele făcute de tine erau adevărate, şi a poruncit să fii dus la Biserica Sfintei Muceniţe Anastasia şi să fii legat acolo. A dat mulţi bani acestui lăcaş şi l-a rugat pe preot să facă slujbe pentru vindecarea ta. Însă tu ziua vorbeai ca un îndrăcit, iar noaptea te rugai cu lacrimi cântând din toată inima: Aliluia!
    Icosul al III-lea
    Vrând să te încredinţezi dacă nevoinţa ta este sau nu plăcută lui Dumnezeu, te-ai rugat Sfintei Muceniţe Anastasia să-ţi descopere, iar ea îndată ţi s-a arătat în vedenie, ţi-a adeverit şi te-a întărit duhovniceşte. Chiar în noaptea următoare o ceată diavolească înarmată s-a pornit asupra ta, ca să te omoare, însă, la rugăciunea ta, însuşi Sfântul Ioan Evanghelistul ţi s-a arătat şi te-a ajutat, bătându-i pe diavoli şi mustrându-i cumplit. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, să ne izbăvim de toată lucrarea diavolească şi noi, cei ce-ţi cântăm:
    Bucură-te, cel ce ai îndrăzneală în rugăciune;
    Bucură-te, că ai primit cele rele ca şi pe cele bune;
    Bucură-te, că legat în lanţuri cu răbdare ai stat;
    Bucură-te, că ai fost sfătuit şi ocrotit în chip minunat;
    Bucură-te, că ai primit oaspeţi cereşti;
    Bucură-te, că ai râs de chinurile diavoleşti;
    Bucură-te, mulţumind lui Hristos pentru ajutorul primit;
    Bucură-te, rugându-te să fii mereu de ispite izbăvit;
    Bucură-te, cerând să fim şi noi păziţi pe calea adevărată,
    Bucură-te, lăudând dragostea lui Dumnezeu cea nemăsurată;
    Bucură-te, cel ce cu smerenie ai cerut har;
    Bucură-te, cel ce ai crezut că acesta este avutul cel mai necesar;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al IV-lea
    Prefăcându-te îndrăcit şi nebun, ai stat timp de patru luni în lanţuri, rugându-te în taină lui Dumnezeu. Însuşi Hristos te-a întărit duhovniceşte arătându-ţi în vis dulceaţa de negrăit a bunătăţilor dăruite celor care-L iubesc pe Dumnezeu cu tot sufletul. Ţi-a mai arătat şi calea cea îngustă pe care trebuie să meargă nevoitorii, uitând mereu relele pricinuite de către semeni şi cântând cu toată inima lui Dumnezeu: Aliluia!
    Icosul al IV-lea
    Fiind eliberat din robie şi din lanţuri, vorbeai ca un nebun, jucai prin piaţa oraşului, asemenea Sfântului Simon din Emesa, dar seara plângeai, te rugai şi adesea te mărturiseai cu sinceritate şi cu blândeţe duhovnicului tău, singurul care îţi ştia taina. Apoi te duceai la nevoinţa ta. Astfel, văzând nişte tineri desfrânaţi care nu aveau niciun rost în viaţă, i-ai provocat bându-i vinul şi spărgându-i paharul unuia dintre ei. După ce te-au bătut, le-ai spus că vei fi prins şi biciuit de către straja de noapte, prorocind astfel ce urmau să păţească ei înşişi. Întâmplându-se întocmai, te rugai lui Dumnezeu cu lacrimi ca aceşti tineri să nu ajungă în temniţă. Roagă-te, o Sfinte Preacuvioase Andrei, să ne izbăvească Dumnezeu de de patimile sufleteşti şi trupeşti şi pe noi, cei ce ne I ne închinăm şi-ţi cântăm:
    Bucură-te, ocrotitorul tinerilor;
    Bucură-te, mare rugător pentru sufletele lor;
    Bucură-te, cel bătut de ei fără cruţare;
    Bucură-te, izbăvitorul lor de condamnare;
    Bucură-te, că ai suferit pentru a-i ajuta să se mântuiască;
    Bucură-te, că i-ai iertat cu iubire părintească;
    Bucură-te, model de iubire creştină;
    Bucură-te, iubire dumnezeiască deplină;
    Bucură-te, mare rugător pentru a noastră mântuire;
    Bucură-te, înţelept iconom al tainelor divine;
    Bucură-te, mare apărător în ispite;
    Bucură-te, înţelept agonisitor de comori sfinte;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al V-lea
    Petreceai muceniceşte, umblând pe drumuri şi dormind în locurile în care dormeau câinii, fără aşternut şi îmbrăcat numai cu o tunică subţire de lână. Te defăimai şi te încurajai spre nevoinţă şi spre răbdarea defăimărilor şi a scuipărilor, rugându-te cu atâta putere în taină, încât din gură îţi ieşea abur şi şoaptele tale se auzeau până departe. Iar puţinii bani primiţi ca milostenie îi aruncai în timpul bătăilor pe care le primeai, după care fugeai de acolo cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
    Icosul al V-lea
    Unii observau că această purtare nu se potriveşte unui nebun, dar cei nesocotiţi te defăimau, iar tu preferai dispreţul, nu cinstirea. Astfel, trecând prin faţa unor case de desfrânare, nişte femei uşoare te-au tras înăuntru, pentru a te atrage spre păcat. Tu, însă, ca un mort stăteai în mijlocul lor înfruntând ispita şi privindu-l în faţă pe diavolul desfrânării care ţi se arăta acolo negru şi chel, plin de necurăţie amestecată cu cenuşă, purtând pe umăr o zdreanţă murdară. Din el ieşea o duhoare întreită ce semăna cu putreziciunea, cu mirosul de mocirlă şi cu necurăţia. Batjocorindu-l pe diavol pentru urâţenia lui cea mare, l-ai izgonit, înfricoşându-l. Văzându-te scârbit peste măsură, desfrânatele te-au lăsat să pleci, dar ţi-au luat haina, te-au îmbrăcat într-un sac vechi , după care te-au lasat să pleci. Apoi ţi s-a arătat, pe umărul unui tânăr ce mergea în cârciumă, şi diavolul iubirii de arginţi, mic ca un pitic, care îl ţinea pe cel robit de această patimă legat ca pe un urs. Deşi l-ai avertizat, tânărul a ascultat cuvintele cârciumarului care te defăima, nu pe ale tale. Sfinte Preacuvioase Andrei, roagă-te să dobândim tărie în mijlocul ispitelor şi darul dicernământului, pentru a asculta întotdeauna de cei care ne arată Calea, Adevărul şi Viaţa şi, mulţumind lui Dumnezeu pentru darurile date ţie, să-ţi cântăm:
    Bucură-te, că femeile n-au văzut diavolul ce ţi s-a arătat;
    Bucură-te, că pentru smerenia ta, necuratul s-a înfricoşat;
    Bucură-te, că Dumnezeu te-a ocrotit;
    Bucură-te, că prin tine, mântuirea desfrânatelor a mijlocit;
    Bucură-te, mare apărător de păcatul desfrânării;
    Bucură-te, cel ce ne întăreşti cu virtutea răbdării;
    Bucură-te, cel ce ne arăţi şi că iubirea de arginţi este un păcat mare;
    Bucură-te, cel ce plângi văzând pe câtă lume duce la pierzare;
    Bucură-te, cel ce vădeşti pericolul sufletesc al iubirii de arginţi;
    Bucură-te, arătându-ne ce greu se pocăiesc cei de acest păcat robiţi;
    Bucură-te, rugându-te să ne izbăvim de păcate sufleteşti şi trupeşti;
    Bucură-te, ajutându-ne să dobândim virtuţi duhovniceşti;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al VI-lea
    Cu voia lui Dumnezeu, te-ai întâlnit cu trei tineri virtuoşi, unul dintre ei fiind Epifanie, căruia, după ce i-ai spus pe nume, i-ai prorocit că va deveni Patriarh, l-ai numit prieten şi fiu duhovnicesc. Apoi, după plecarea lor, ridicat in aer, înălţai rugăciuni fierbinţi pentru ei, slăvindu-L pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
    Icosul al VI-lea
    Te hrăneai doar cu o jumătate de posmag pe zi, iar uneori stăteai chiar şi o săptămână nemâncat. Iar când te ardea setea, căutai adesea o gropiţă cu apă de ploaie şi, îngenunchind, suflai asupra ei de trei ori în chipul crucii, apoi beai, timp în care unii te loveau, iar alţii îţi adresau cuvinte de ocară. Ai suferit şi din cauza gerului, căci nici săracii asemenea ţie nu te primeau, nici chiar câinii nu stăteau lângă tine, să te mai încălzească puţin. În această stare, Însuşi Iisus te-a mângâiat, timp de două săptămâni, aratându-ţi mireasma, bucuria, frumuseţea şi dulceaţa Raiului, fiind răpit până la al treilea cer. Iar noi, mulţumind Preasfintei Treimi pentru ajutorul dat, îţi cântăm:
    Bucură-te, predică vie;
    Bucură-te, deplină filocalie;
    Bucură-te, cu Sfântul Apostol Pavel cel râvnitor;
    Bucură-te, al smereniei desăvârşit purtător;
    Bucură-te, cel ce ai auzit adesea ,,Pleacă de aici, câine!”
    Bucură-te, dascăl al nimicirii de sine;
    Bucură-te, cel ce cu desăvârşita sărăcie ai câştigat comori cereşti;
    Bucură-te, că, în viaţă fiind, Iisus te-a chemat să le priveşti;
    Bucură-te, descoperind tainele divine;
    Bucură-te, înţelegând rostul nevoinţei creştine;
    Bucură-te, vâzând adevărata strălucire;
    Bucură-te, întărindu-ne pe calea spre mântuire;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!

    Condacul al VII-lea
    După această descoperire, ai sporit nevoinţa, rugându-te în fiecare noapte şi căutând batjocura lumii în fiecare zi, sporind invidia celui rău care, luând chipul unei babe, căuta să-i pornească pe oameni împotriva ta. Pricepându-i uneltirile, ai aruncat cu noroi în faţa ei şi, după ce ai suflat spre ea de trei ori, şi-a pierdut înfăţişarea omenească. Apoi, întâlnindu-te cu tânărul Epifanie, l-ai întărit duhovniceşte, căci şi lui îi apăruse necuratul luând chip de negustor ismaelitean care căuta să vă dezbine, şi, vădindu-i vicleşugul, aţi cântat împreună: Aliluia!

    Icosul al VII-lea
    Sfaturile date tânărului Epifanie se potrivesc oricărui creştin care, prin purtarea evlavioasă, atrage invidia celui viclean. L-ai sfătuit, aşadar, să fie cumpătat, să se cerceteze, să-şi îmblânzească trupul cu posturile, să aibă smerita-înţelepciune, să se roage cu bucurie şi să nu devină rob al păcatului, prin desfrânare, ci rob al lui Dumnezeu. Altădată, de faţă cu Epifanie, l-ai mustrat cumplit pe un tânar care voia să-ţi ofere nişte curmale, descoperindu-i păcatul sodomiei şi neprimind nimic de la el, batjocorind astfel păcatul şi pe diavolul desfrânării, pentru salvarea sufletului acelui tânăr. Ai mustrat şi păcatele robilor lui Epifanie, descoperindu-le sub forma unei povestiri. Sfinte Preacuvioase Andrei, cercetează-ne şi pe noi şi pe apropiaţii noştri şi ajută-ne, prin rugăciunile tale, să ne vedem păcatele, să ne pocăim, să-L slăvim cu râvnă pe Dumnezeu şi să-ţi cântăm:
    Bucură-te, cel ce sfătuieşti în taină,
    Bucură-te, cel ce ai smerita-înţelepciune drept haină;
    Bucură-te, cel ce salvezi tinerii de păcatul sodomiei;
    Bucură-te, cel ce mustri păcatul lăcomiei;
    Bucură-te, chip în care care S-a oglindit Hristos;
    Bucură-te, smerenie înaltă aducătoare de folos;
    Bucură-te, sărutând picioarele celui ce te-a bătut
    Bucură-te, rugându-te pentru pentru cel în patimi căzut;
    Bucură-te, apărător al celor căzuţi în robie;
    Bucură-te, cel ce ţi-ai asumat deplina sărăcie;
    Bucură-te, rugăndu-te să aflăm înţelepciune;
    Bucură-te, ajutându-ne să stăruim cu bucurie în rugăciune;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al VIII-lea
    Ai petrecut, Sfinte Preacuvioase Andrei, în adâncul smereniei şi pe culmile bucuriei duhovniceşti. Dormind pe gunoi, nici frigul, nici greutatea căruţei ce a trecut peste tine nu le-ai simţit. Fiind ocărât şi bătut de semeni, din invidia celui rău, te ridicai în vazduh la rugăciune în Biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale cărei uşi ţi se deschideau singure după ce le însemnai cu semnul crucii. În jurul tău era flacără strălucitoare şi o mireasmă nespusă, pentru care îngăduie-ne să cântăm împreună cu tine: Aliluia!
    Icosul al VIII-lea
    După ce ai adus pe calea cea bună toată casa lui Epifanie, i-ai ajutat şi pe alţi tineri să ducă o viaţă plăcută lui Dumnezeu. L-ai înfruntat apoi şi pe necurat care îţi apărea înfuriat în faţă şi te ameninţa cu chinurile lui Iov, însă tu ţi-ai scos repede şi cămaşa, singura ta avere, şi i-ai aruncat-o în faţă, izgonindu-l. Ai vorbit după aceea şi cu un Înger păzitor al unui demnitar împărătesc încărcat cu păcate grave ce plângea la înmormântarea acestuia, în timp ce rudeniile îl jeleau, iar necuraţii chiuiau de bucurie. Sfinte Preacuvioase Andrei, ajută-ne, prin rugăciuni către Preasfânta Treime şi către Preasfânta Fecioară Maria, să dobândim tărie şi înţelepciune, ca să putem face mereu voia lui Dumnezeu, pentru ca trecerea noastră la cele veşnice să fie spre bucuria îngerilor păzitori ai celor ce-ţi cântă:
    Bucură-te, cel ce ai desăvârşită lepădare de sine;
    Bucură-te, cel ce ai mare îndrăzneală către Preasfânta Treime;
    Bucură-te, cel ce, la rugăciune, în văzduh te ridicai;
    Bucură-te, că uşile bisericii se deschideau când te rugai;
    Bucură-te, mustrătorul tâlharilor;;
    Bucură-te, apărătorul credincioşilor;
    Bucură-te, ajutorul nostru pe calea mântuirii;
    Bucură-te, aprig duşman al păcatelor împotriva firii;
    Bucură-te, martor prin care Dumnezeu ne-a arătat gravitatea acestor păcate;
    Bucură-te, cel ce alungi duhurile necurate;
    Bucură-te, ocrotitor al celor vii şi al celor adormiţi;
    Bucură-te, că ne arăţi ce înseamnă să murim nepocăiţi;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al IX-lea
    Pe măsură ce timpul trecea, ucenicul tău Epifanie sporea duhovniceşte, iar tu îl povăţuiai spre toată înţelepciunea, însă, descoperindu-i voia lui Dumnezeu, îî cereai cu smerenie să te binecuvânteze ca un ierarh apoi cântaţi împreună: Aliluia!

    Icosul al IX-lea
    În biserică, în timpul citirii Sfintei Evanghelii, cu darul lui Dumnezeu, ai văzut cum necuratul trândăviei îşi bătea joc de creştini, pricinuindu-le somn, pentru a risipi folosul lor duhovnicesc. Mustrându-i cumplit şi înălţând rugăciuni, i-ai ajutat pe creştini să asculte cu atenţie citirea. Sfinte, Preacuvioase Andrei, ajută-ne să dobândim trezvie, discernământ duhovnicesc, pocăinţă, smerenie, cuminţenie, modestie, dragoste nefăţarnică, răbdare în necazuri, milostivire, bunătate, stăruinţă, nejudecare, nemâniere, virtuţi practice, evlavie, blândeţe, conştiinciozitate, neîncetată rugăciune şi recunoştinţă pentru darurile primite de noi, cei ce-ţi cântăm:
    Bucură-te, că faţa ta că soarele strălucea;
    Bucură-te, că numai cei curaţi la suflet o puteau vedea aşa;
    Bucură-te, cel ce eşti în ispite mare apărător;
    Bucură-te, al Cetăţii împărăteşti mare luminător;
    Bucură-te, cel de Dumnezeu iubit;
    Bucură-te, că darurile date ţie ne-au uimit;
    Bucură-te, că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel te-au ajutat;
    Bucură-te, mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru ajutorul dat;
    Bucură-te, mare vindecător în boli grave şi în epidemii;
    Bucură-te, aducător de cereşti bucurii;
    Bucură-te, că hoţia şi lăcomia ai mustrat;
    Bucură-te, cu cei ce s-au pocăit şi s-au îndreptat;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al X-lea
    Văzând podoabele de vânzare de prin pieţe, le socoteai ca paiele şi ca gunoaiele, căci vedeai cum, prin acestea, lumea este atrasă spre păcate. Mult te-ai întristat văzând mai pe urmă un monah robit de patima iubirii de arginţi. Rugându-te pentru el, Dumnezeu ţi-a arătat, spre folosul nostru, cearta dintre îngerul său păzitor cu necuratul pentru sufletul acestuia. Ai auzit cum necuratul i-a inchis gura îngerului cu texte din Scriptură, spunând că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor milostivi, aşa că îngerul i-a cedat necuratului drepturile sale şi îl urma pe monah numai de departe, iar tu, mulţumind lui Dumnezeu pentru o descoperire ca aceasta, cântai: Aliluia!
    Icosul al X-lea
    L-ai întâmpinat pe monah şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-ai mărturisit cu blândeţe întristarea ta pentru sufletul lui. I-ai descoperit cum din prieten al lui Dumnezeu a devenit slujitor al celui rău şi cum strălucirea lui a devenit o noapte întunecoasă. Atunci ochii monahului s-au deschis şi l-a văzut el însuşi pe demonul care-l ţinuse legat stând în faţa lui scoţând fum pe ochi şi flăcări arzătoare pe gură. Speriindu-se, a împărţit săracilor banii pe care-i avea, apoi i-a îndemnat şi pe alţii să procedeze la fel, neprimind mai mult decât îi era necesar. Iar noi, pentru o astfel de purtare de grijă, îţi cântăm:
    Bucură-te, mângâietor al celor sufleteşte răniţi;
    Bucură-te, mustrător al iubirii de arginţi;
    Bucură-te, cel ce ne reaminteşti voia lui Dumnezeu;
    Bucură-te, cel ce pedepseşti pe cei ce slujesc celui rău;
    Bucură-te, cel ce ne îndemni să căutăm comori cereşti;
    Bucură-te, cel ce ne arăţi deşertăciunea celor pământeşti;
    Bucură-te, cel ce ne fereşti de întunecimile iadului;
    Bucură-te, cel ce ne ajuţi să descoperim comorile Raiului;
    Bucură-te, cel ce ne sfatuieşti să trăim pentru Hristos, nu pentru arginţi;
    Bucură-te, cel ce ne ajuţi să devenim milostivi şi smeriţi;
    Bucură-te, cel cu adevărata iubire de oameni împodobit;
    Bucură-te, cel ce pentru Hristos şi pentru noi te-ai nevoit;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al XI-lea
    I-ai apărut, Sfinte Andrei în vedenie ucenicului tău Epifanie, arătându-i că sufletele sodomiţilor petrec în iad, în colibe murdare, cu multe necurăţii de oameni şi de câini. I-ai mai arătat că păcătoşii petrec în temniţe întunecoase, având înfăţişări diferite, în funcţie de păcatele lor. Astfel, Dumnezeu i-a făcut pe desfrânaţi să semene cu porcii, pe hoţi – cu lupii, pe înşelători – cu vulpile, pe iubitorii de arginţi – cu pisicile, pe cei mânioşi – cu fiarele, pe pomenitorii de rău – cu viperele, pe mincinoşi – cu şopârlele, pe cei lacomi – cu caii, pe beţivii – cu îndrăciţii, pe eretici – cu bălegarul, pe cârciumari – cu măgarii, pe proprietarii de bordeluri – cu antihrist, pe hulitori – cu ciorile, pe clevetitori – cu corbii, pe cei ce judecă păcate străine – cu câinii, pe cântăreţi – cu broaştele, pe dansatoare – cu cocostârcii, pe desfrânate – cu caprele, iar pe cei petrecăreţi care au mers la jocuri, glume, teatre – cu viperele mici cu târâtoarele şi cu fiarele sălbatice. I-ai mărturisit apoi, spre folosul nostru, că pe toate acestea i le-ai arătat, ca să se înfricoşeze, să-şi sporească nevoinţa şi trezvia, ca să puteţi cânta împreună în veci: Aliluia.

    Icosul al XI-lea
    Te-ai bucurat , Sfinte Andrei, văzând cum după Sfânta Liturghie de Înviere, feţele celor care au străbătut virtuos nevoinţa Postului Mare, departe de desfrânare, de ură şi de vorbire deşartă, străluceau ca razele soarelui. Ai văzut cum cei care împărţeau pâine celor flămânzi, cei care înlăturau nedreptăţile şi crimele, cei ce răscumpărau datorii străine aveau veşminte aurite, mirosind a mir şi a tămâie. Ai văzut cum cei care mergeau în temniţe şi în tribunale şi îi mângâiau pe cei închişi din bunurile lor, precum şi cei care vieţuiau în pace nelipsind niciodată de la biserică şi mulţumind lui Dumnezeu, aveau haine de mare preţ. Ai plâns apoi cu amar văzând starea sufletească jalnică a celor căzuţi în desfrânare, care e al doilea păcat după ucidere, şi în ţinerea de minte a răului, care este prima fiică a necuratului. Pe toate acestea Dumnezeu ţi le-a descoperit spre folosul nostru, iar noi, muţumindu-I pentru ajutorul dat prin tine, Îl rugăm, ca, pentru rugăciunile tale, să ne ajute să ne agonisim veşmânt luminos şi pe noi, cei ce-L slăvim şi-ţi cântăm:
    Bucură-te, că ne înveţi să nu cântăm pentru oameni, ci pentru Dumnezeu;
    Bucură-te, că ne arăţi că slava deşartă este un păcat greu;
    Bucură-te, îndemnându-ne să renunţăm la păcate;
    Bucură-te, arătându-ne chinurile care ne pot aştepta după moarte;
    Bucură-te, cel ce şi în vis ne sfătuieşti;
    Bucură-te, cel care de vrăji ne izbăveşti;
    Bucură-te, cel ce ne arăţi cum, prin păcate, alungăm harul lui Dumnezeu;
    Bucură-te, cel ce plângi văzând cât de uşor cădem în stăpânirea celui rău;
    Bucură-te, că nemilostivirea ai osândit;
    Bucură-te, cel ce pentru a noastră mântuire te-ai nevoit,
    Bucură-te, sfătuindu-ne să facem voia lui Dumnezeu;
    Bucură-te, ajutându-ne să luptăm cu trupul, cu lumea şi cu necuratul mereu;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al XII-lea
    Cu câtă înţelepciune l-ai povăţuit pe ucenicul tău Epifanie, tâlcuindu-i citate din Sfânta Scriptură şi arătându-i tainele dumnezeieşti despre zidirile lui Dumnezeu (veacurile, cetele îngereşti, bezna, haosul, întunericul, apa, focul, ceaţa şi cel mai dedesubt), despre Cuvântul Hristos Care susţine veacurile şi Care este temelia creaţiei, Începutul tuturor căilor ce duc la Harul cel nou, Începutul înfrânării, al smereniei şi al oricărei virtuţi, Capul oricărei căi de mântuire şi însăşi Viaţa veşnică. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei să ne ferească de erezii în aceste vremuri de mare ispită pentru Sfânta Biserică!
    De câtă slavă te bucuri, pentru că te-ai rugat să nu aibă păcat cei care te-au batjocorit, neştiind nevoinţa ta! Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei să dobândim şi noi răbdare în necazuri şi să înţelegem rostul şi folosul ispitelor ispitelor!
    De câtă preţuire te bucuri din partea Preasfântei Născătoare de Dumnezeu, care ţi s-a arătat în Biserica din Vlaherne, înaltă şi impunătoare, îngenunchind şi rugându-se cu lacrimi Fiului ei pentru mântuirea lumii şi în special pentru cei care privegheau în acea noapte. V-a acoperit apoi cu cinstitul ei Omofor pe toţi cei aflaţi în biserică, închipuind astfel harul pe care îl dă Preasfânta Născătoare de Dumnezeu credincioşilor. Împreună cu Sfântul Epifanie, aţi admirat distinsul veşmânt ce iradia slavă dumnezeiască la o asemănare cu chihlimbarul. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, ca Maica Domnului să ne ajute să sporim nevoinţa şi să ne acopere şi pe noi cu Sfântul său cu Sfântul său Acoperământ pe noi, cei ce-i mulţumim lui Dumnezeu pentru daruruile date ţie şi-I cântăm: Aliluia!
    Icosul al XII-lea
    Cunoscându-ţi apropiata trecere la cele veşnice, i-ai dat ultimele sfaturi ucenicului tău, i-ai tâlcuit înţelesurile adânci ale Scripturii şi cu darul înainte-vederii, i-ai avertizat pe creştinii despre ce se va întâmpla în veacurile din urmă. Pe Sfântul Epifanie l-ai îndemnat să citească cele sfinţitoare, adeverindu-i, printr-o minune, că Îngerii Domnului cinstesc cu mireasma lor cuvintele Sfântului Duh atunci când creştinii citesc sfintele cărţi, când îi înconjoară în chip nevăzut şi când suferă osteneală, dureri şi pedepse pentru dragostea lui Dumnzeu, ajutându-i pe mucenici să nu simtă durerile ce urmează după prima lovitură.
    L-ai ispitit apoi pe necurat care a recunoscut că se bucură cel mai mult de slujirea la idoli, de magie, de fermecătorie, de invidie, de ţinerea de minte a răului, care devin pricini pentru alte păcate, de sodomie şi de preadesfrânare.
    L-ai povăţuit să se roage pentru cei aflaţi în necazuri, să aibă grijă de săraci, de orfani şi de văduve şi să cerceteze virtutea celor pe care urmează să-i hirotonească, după ce va deveni ierarh, pentru a aduce la slujirea preoţească oameni dornici să se nevoiască pentru dreptate, credinţă şi adevăr. Te-ai rugat, apoi, pentru tine şi pentru Sfântul Epifanie, l-ai sărutat, apoi, despărţindu-te de el, te-ai rugat pentru toată lumea, după care te-ai întins pe pământ privind cu faţa veselă pe îngerii şi pe sfinţii ce veniseră la tine. Sfântul Epifanie ţi-a văzut sufletul înălţându-se spre cer, stălucind cu sclipire dumnezeiască, iar mirosul de la mirul ce curgea ca un râu din moaştelor tale a determinat-o pe o femeie saracă să te caute. S-a dus repede să vestească şi altora minunea, dar, până s-a întors, moaştele tale au fost strămutate cu voia lui Dumnezeu, pentru care îţi cântăm:
    Bucură-te, mijlocind izbăvirea lui Epifanie şi a noastră de păcate trupeşti;
    Bucură-te, ajutându-ne să înţelegem tainele dumnezeieşti;
    Bucură-te, cel ce ştii că păcatul desfrânării ne face bătaie de joc pentru necuraţi;
    Bucură-te, cel ce ne spui că ereticii fiecărei erezii vor fi judecaţi;
    Bucură-te, osândind nepăsarea şi a duminicii pângărire cu patimi;
    Bucură-te, cel ce ne înveţi să ne rugăm cu zdrobire, cu suspine şi cu lacrimi;
    Bucură-te, cel ce ştii că nu avem nicio putere fără ajutorul lui Dumnezeu;
    Bucură-te, cel ce ne înveţi că orice izbândă a noastră este darul Său;
    Bucură-te, învăţându-ne rugăciunea: ,,Am păcatuit, Doamne, iartă-mă şi mă miluieşte!”;
    Bucură-te, amintindu-ne să căutăm Împărăţia şi dreptatea Celui care mântuieşte;
    Bucură-te, cel ce nu suporţi cinstiri din partea omului;
    Bucură-te, martor al harului Maicii Domnului;
    Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
    Condacul al XIII-lea
    Ne închinăm cu evlavie Preasfintei Treimi şi-I mulţumim pentru darurile date ţie, Sfânte Preacuvioase Andrei, spre slava Sa, spre cinstirea ta şi spre ajutorul nostru.
    Ne închinăm şi-i mulţumim Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care, prin tine, ne-a încurajat să sporim rugăciunea în timpul nopţii şi ne-a arătat cât de mare folos au cei care i se roagă.
    Mulţumim Tuturor Sfinţilor care te-au ocrotit şi te-au ajutat pe drumul mântuirii.
    Sfinte Preacuvioase Andrei, prieten de nădejde al Mântuitorului, roagă-L pe Dumnezeu să să ne ajute şi pe noi, cei ce te cinstim pe tine, să facem cu bucurie voia Sa, ca, mântuindu-ne, să cântăm în veci: Aliluia!
    Acest condac se zice de trei ori, după care se zice Icosul I şi Condacul I.
    Rugăciune
    Sfinte Preacuvioase Andrei, cel cu luminat veşmânt îmbrăcat, mare biruitor al duşmanilor nevăzuţi, te rugăm să mijloceşti pentru noi ajutor în lupta cu toate patimile sufleteşti şi trupeşti şi cu toată lucrarea necurată ce ne împresoară adesea.
    Roagă-te Preasfintei Treimi să ne ajute şi pe noi să dobândim virtuţi, urmând exemplul tău. Roagă-te să ne ajute să dobândim smerenie, pentru a ne plânge toate păcatele, tărie, pentru a nu ne înfricoşa de lucrarea vrajmaşului şi evlavie, pentru a împlini cu bucurie voia lui Dumnezeu.
    Aşa, Sfinte Preacuvioase Andrei, roagă-te pentru noi să dobândim credinţă neîndoielnică, nădejde statornică, dragoste mântuitoare şi Darurile Preasfântului Duh.
    Preasfântă Treime, pentru rugăciunile Sfântului Preacuvios Andrei, ceartă, leagă şi alungă-l pe Antihrist şi orânduieşte cele de folos pentru Biserica Ta, pentru poporul român şi pentru noi; iartă-ne, căci mult am păcătuit, şi ne miluieşte pe noi. Amin.

    Apreciază

    Răspunde
  2. Balta Veronica

    Multumesc mult pentru acatist, asa am aflat cine era sf Andrei si Epifanie care a vazut-o pe Maica Domnului rugandu-se in biserica din Vlaherne rugandu-se pentru noi

    Apreciază

    Răspunde
  3. Anti Ecumenist

    Mi sa face greata de ce am citit dragii mei..Dar Dumnezeu nu se va lăsa până în sfârșit batjocorit.
    Evident va veni urgia sa neîntârziat!!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns la Radu Iacoboaie Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s