A APĂRUT REVISTA ,,ROMÂNIA ORTODOXĂ” NR.8 – IUNIE 2016

index  fără titlu

      ROMÂNIA ORTODOXĂ

                              revistă online de spiritualitate și cultură

       MOTTO: ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

                        Țara mea de glorii, țara mea de dor…” (Mihai Eminescu)

„Citeşte mult, ca Dumnezeu să-ţi limpezească mintea” (Părintele Dionysios)

Dumnezeu o să ne ceară socoteală pentru că nu am citit. Luaţi şi citiţi vieţile sfinţilor şi învățăturile Sfinţilor Părinţi.” (Părintele Iustin Pârvu)

,,Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni…” (Psalmul 11 al lui David, v.8)

,,Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara! (Petre Țuțea)

NUMĂRUL 8iunie 2016 (starea naţiunii române 1)

ROMÂNIA ORTODOXĂ ȘI RĂZBOIUL PSIHOLOGIC PURTAT ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMÂN………………………………………………………………………………3

CONSECINŢELE INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN UE SUNT CATASTROFALE…………….6

DISTRUGEREA ROMÂNIEI CU PREMEDITARE……………………………………………8

RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI………………………………………………….9

SCLAV ÎN MULTINAŢIONALĂ…………………………………………………………………10

CEI TREI ,,ESCU”… AI APOCALIPSEI NEAMULUI ROMÂNESC (1) şi (2)………..11

STATUL NAŢIONAL SAU… INSTITUŢIILE SUBORDONATE ,,VAMPIRISMULUI” OLIGARHIC!………………………………………………………………………………………….15

TINERII SUNT LUPTAŢI ASTĂZI ÎNTR-UN RĂZBOI FĂRĂ PRECEDENT!”……………17

NOUA ORDINE MONDIALĂ. ISRAELUL CONTROLEAZĂ ŞI DATELE PERSONALE ALE ROMÂNILOR………………………………………………………………………………….23

UN FOST SENATOR VORBEŞTE: PENTRU CINE ESTE DEPOPULATĂ ROMÂNIA!..27

CETATEA ASEDIATĂ………………………………………………………………………………40

ROMÂNIA ORTODOXĂ ȘI RĂZBOIUL PSIHOLOGIC

PURTAT ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMÂN

În lumea contemporană, este bine cunoscut faptul, că astăzi războaiele din toate zonele de conflict tind tot mai mult să folosească războiul psihologic, ca parte componentă activă a acestora. Dar acest război psihologic este purtat în același timp și separat împotriva statelor lumii neangajate în conflicte regionale, în încercarea de a le slăbi până la desființare. Prin el, se urmărește distrugerea identității naționale, valorilor naționale și creștine pentru a pregăti Noua Ordine Mondială prin care va apărea un singur stat atotputernic, un imperiu global, chipurile o republică universală.

Analizând doar succint starea actuală a națiunii române, observăm că poporul român este supus constant și în prezent unui război psihologic complex, prin care se caută cu orice preț aruncarea românilor în sărăcie și deznădejde, în paralel cu slăbirea în credință.

Pe lângă manipulare, intoxicare și reeducare, mass-media aservită în mare parte stăpânilor din umbră, contribuie din plin la crearea unei imagini deprimante asupra viitorului și la grefarea unui negativism și scepticism, menit să preîntâmpine luarea de atitudine, spiritul civic și gândirea critică. Democrația este golită de conținut dacă nu există opoziția față de putere. Mass-media este cea care practic anesteziază conștiințele și demonizează treptat valorile creștine și naționale. Evreii sioniști cunosc foarte bine puterea mass-mediei și de aceea au investit mult în ea. Până și cinematografia din divertisment a devenit o industrie dar și un mijloc de pervertire a gândirii și modului de viață.

Cu îngăduința lui Dumnezeu (drept pedeapsă pentru milioanele de avorturi făcute din 1990 încoace și alte păcate grele), putem spune că asemenea vechiului popor al lui Israel dus în robia egipteană, din ianuarie 2007 a început pentru poporul român ,,robia babiloniană”. De altfel, sediul de la Bruxelles este conceput ca o replică la Turnul Babel din vechime. Dar robia aceasta ne este dată și pentru ca suferința să ne deschidă ochii sufletului. Se va trezi oare poporul român, conștientizând păcatele sale pentru a dobândi iertarea înaintea lui Dumnezeu? Avem nevoie fraților de o ROMÂNIE CREȘTINĂ! România are nevoie în ceasul acesta critic al existenței sale de foarte multă rugăciune și pocăință adevărată. Este timpul mărturisirii Adevărului!

Să mai precizăm că articolul 148 din Constituția revizuită în 2003 stipulează că legile UE au întâietate în fața celor românești! Iar cedările de suveranitate continuă. Contribuim la bugetul UE cu peste un miliard de euro și absorbim fonduri europene de circa 300-400 milioane de euro… Suntem obligați să menținem salariile cele mai mici din UE! Oligarhia aflată mereu la putere a dat mâna cu Patronatul din România în acest sens, fiecare parte având avantajele sale. Doar poporul român este spoliat fără milă și fără nici o reținere. Cum se face că pe lângă salariile mizere, tot noi avem parte de asemenea de cea mai mare corupție din UE după statistici recente făcute la Bruxelles?…

Psihologii cunosc mecanismele gândirii și cum reacționează cei care au complexe de inferioritate. Ei știu că aceste complexe pot fi și create în mod artificial. Mass-media ne repetă obsesiv și la nesfârșit pe diverse nuanțe și tonuri că noi românii suntem ultimii din Europa și uneori din lume. Suntem învățați să devenim cetățeni de mâna a doua, fără identitate și fără idealuri. Să gândească mereu alții pentru noi, la fel ca în timpul comunismului…

În articolul ,,România nu are viitor, dacă nu ne întoarcem cu toată inima la Dumnezeu, semnat de Gheorghe Fecioru (revista Familia ortodoxă, nr.3(26)/2011, pp.3-6), aflăm de ideile inoculate în mentalul colectiv al poporului român prin războiul psihologic: România nu are viitor, Românii nu mai au speranță, Românii n-au valoare, Tinerii români sunt superficiali, Românii nu știu să se distreze, Românii n-ascultă muzică bună, Românii nu sunt buni la pat…

Dar să citim și restul: ,,Una dintre cele mai uzitate tehnici de manipulare este repetiția. Cu cât se repetă mai des o lozincă, o poveste oarecare, cu atât va deveni mai credibilă. Și aceleași experiențe ne arată că, pe cât este mai mare minciuna susținută, pe atât va părea mai vrednică de crezut, căci bunul simț comun, atrofiat mediatic, cu greu pune la îndoială ceea ce este repetat sub ochii sau în urechile tuturor. Așadar, valoarea de adevăr a unei afirmații care pătrunde în memoria colectivă este dată de frecvența cu care aceasta este întâlnită în societate, de vizibilitatea publică a acesteia.

Ingineria socială descrisă mai sus este folosită în prezent în campania de afișaj desfășurată sub lozinca: România nu are viitor. Peste tot în București pot fi întâlnite afișe care ajung până la dimensiunile unui bloc cu șase etaje, prin care ni se inoculează convingerea că nu ne mai rămâne să alegem decât între a ne prostitua, a emigra în grup către țări străine sau a ne sinucide în colectiv. În fond, puterea veninului acestei campanii constă în faptul că minciunile sunt ascunse abil în spatele unor jumătăți de măsură.

Cine stă în spatele acestui război psihologic dus împotriva poporului român sub forma unei așa-zise glume făcută de Radio 21? Cum de este posibil ca nici o instituție guvernamentală să nu se sesizeze, iar noi toți să tăcem de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat? Răspunsurile la aceste întrebări și la multe altele, se pot afla analizând chiar lozincile defăimătoare ale campaniei în discuție.

România nu are viitor? Dacă poporul în ansamblul său sau măcar prin comunitățile sale creștine nu se trezește din anestezia visării în fața televizorului și a internetului, din euforia chinuitoare a dependenței de păcat, este greu de spus care va mai putea fi viitorul României. Politicește vorbind, ce viitor ne pot rezerva stăpânitorii lumii acesteia care discută numai în termeni de globalizare, control, drepturi ale homosexualilor și sincretism religios? A venit vremea, iată, să ni se pună în față planul stabilit la Yalta, la Malta sau în altă parte a lumii privind soarta poporului român. Batjocoritor ni se spune astăzi: ,,v-am adus în situația că nu mai aveți nici un viitor”. Oare nu se grăbesc puțin, înainte de a vedea care e deznodământul? Sau au nevoie chiar de această ultimă lovitură dată poporului român, un alt tip de experiment psihologic?

Faptul că România nu are viitor nu-l poate afirma însă nimeni, căci nu putem transforma dorința celui care urăște din toată ființa poporul dreptcredincios român într-un adevăr profetic. Doar Dumnezeu cunoaște viitorul României. El este Cel care pune în balanță pe de o parte rugăciunile Sfinților, ale martirilor neamului și faptele credinței drepților zilelor noastre, iar pe de altă parte, păcatele tuturor.

Românii nu mai au speranță. Da, românii nu mai trebuie să nădăjduiască în Occident. Nu ne-au ajuns cei 45 de ani în care tot i-am așteptat pe americanii care ne vânduseră încă de la Yalta (1945), dar care din interese politice întrețineau credința că vor veni să ne salveze, fapt care a condus la moartea a mii și zeci de mii de români!? Nu ne-am convins oare de faptul că salvarea noastră numai la Bunul Dumnezeu o putem căuta, și în tot ce este plăcut Lui, iar nu în împrumuturile FMI? Cât oare trebuie să mai rătăcim încrezându-ne în idolii vremurilor noastre, care ajung, iată, să ne spună în față că în ei nu există speranță: ,,ați nădăjduit în noi, dar noi nu v-am iubit niciodată, ci doar v-am înșelat pentru a vă răpi totul și a vă face robii noștri.”

De ce se grăbește cel rău să ne convingă că nu mai avem nici o speranță? Nu cumva iarăși minte, el care e tatăl minciunii? Desigur, lucrurile pot fi văzute și dintr-un cu totul alt unghi. Românii săraci, ajunși robi ai concernurilor transnaționale, ai băncilor sau ai altor structuri politico-financiare, pot și trebuie să aibă mai multe speranțe decât omul occidental sau de aiurea, care nu a cunoscut Ortodoxia, care nu L-a cunoscut cu adevărat pe Hristos. Oricât am fi de săraci, harul lui Dumnezeu ne poate face să ne simțim ca niște domni și împărați. Trebuie doar să ne lepădăm de dulceața trecătoare a păcatului, să ne spovedim și să ne împărtășim cu Trupul și Sângele Mielului, care s-a adus jertfă lumii pentru păcatele noastre. De aceea, poate, se dă lupta aceasta atât de agresivă, bătălia pentru sufletul românului. Românii au mari speranțe în Hristos, nădejdea în El fiind chiar o mare virtute, în timp ce deznădejdea la care ne îndeamnă lozinca stradală e un păcat aducător de moarte.

Românii n-au valoare? Și aici se ascunde un viciu de fond. Dacă identitatea românilor stă în credință, în familie, în limbă, în însăși omenia acestui neam, cei care nu împărtășesc aceste valori nu pot fi numiți pe drept cuvânt români, ci poate doar populație. Din păcate, și mulți dintre intelectualii noștri trebuie să se subsumeze acestui numitor comun al celor fără identitate. Căci de cel puțin 20 de ani nu fac decât să critice poporul român, credința neamului și toate valorile lui, extaziindu-se în schimb, făcând temenele în fața intelighenției europene și americane. Dezrădăcinați, înstrăinați de etosul românesc și cu ifosele complexatului cultural, acești intelectuali și pseudocărturari români au făcut mai mult rău poporului decât întreaga clasă politică. Constant aceștia au subminat încrederea noastră în propriile valori, în propriul destin. La drept vorbind, ei își află cuvenitul loc între boii plaiului pornografic în care simbolic s-au plasat ca directori ai unei conștiințe desfrânate, ai manelismului intelectual.

Tinerii români sunt superficiali. Dar nu aceasta s-a și dorit, ca noua generație să nu mai fie bună de nimic? Televiziunea și internetul, băutura, drogurile, și erotismul ne-au vrăjit copiii și tinerii educați de o mass-media deșănțată. Biserica, școala, noi înșine prea puțin am făcut pentru noua generație. Ei sunt cea mai mare bogăție a țării, viitorul acesteia și, totodată, bucuria fiecăruia dintre noi. De ce nu înțelegem că trebuie să ne sacrificăm mai mult pentru a-i ajuta să devină oameni, devenind mai întâi buni creștini? Cu adevărat, dacă ne hotărâm să începem a face ceva pentru neamul nostru trebuie să ne aplecăm în primul rând asupra educației copiilor noștri. Altfel, ce viitor mai putem aștepta?

Românii nu știu să se distreze. Lozinca nu dorește altceva decât să ne împingă, prin mecanismul complexării, pe calea degenerării morale. Oare când vorbește de distracție se referă la cititul unei cărți valoroase, a dezvoltării simțului artistic, a culturii duhului sau se are în vedere discoteca, băutura, drogul și perversiunile de tot felul care sunt practicate în Occident, mai ales în Statele Unite, acolo unde tinerii ,,știu” cum să se distreze?

Desfrânarea inculată prin filme și internet, prin aproape tot ceea ce ne înconjoară a murdărit și secătuit mult sufletul românilor. Unii, bieții, nici nu mai știu să se bucure cu adevărat, nu mai pot să iubească și nu mai realizează în nici un fel ce înseamnă să fii fericit. Se cuvine să le arătăm cu toții mai multă răbdare și dragoste. Trebuie să ne asumăm această neputință, pentru că, într-un fel sau altul, vina este a tuturor.

Singurul lucru de care ne mai consideră buni campania antiromânească și anticreștină dusă în capitala țării este prostituarea. Lozinca ,,Românii nu sunt buni la pat” ne indică care trebuie să fie viitorul tineretului nostru, al poporului român. Adică, din moment ce nu mai aveți nici o speranță ca indivizi, nici un viitor ca neam, nu vă rămâne decât să vă vindeți trupurile și sufletele, care oricum nu valorează mai nimic (românii nu au valoare). Se dorește oare să devenim un fel de Thailandă a Europei, curvele desfrânaților, tuturor homosexualilor și pedofililor care nu mai află suficientă carne pentru a-și astâmpăra poftele necurate?

Campania România nu are viitor punctează simbolic un moment crucial în viața poporului român: ori ne întoarcem cu toată inima la Dumnezeu, ori trebuie să ne pregătim pentru vremuri foarte grele, similare cu cele petrecute de poporul lui Israel când a fost dus în robia babiloniană. Mizeria și batjocura ne vor face să ne stingem încet sau mai repede ca indivizi și ca neam. Campania are un scop malefic, însă a fost îngăduită de Dumnezeu tocmai pentru a ne trezi și a înțelege cum ne va arăta viitorul dacă ne dăm pe mâinile stăpânitorilor lumii acesteia, încrezându-ne în ei și hrănindu-ne sufletele cu mizeriile pe care ni le servesc. Pe de altă parte, campania stă sub semnul grabei cu care puterile întunericului se oțărăsc împotriva noastră. Putem înțelege că, într-adevăr, ni se pregătește ceva, dar intuim și faptul că este aproape o renaștere spirituală în România sau, oricum, ceva care va spăla multe dintre păcatele neamului, deschizându-ne noi perspective. Adevărul că în Hristos și în Biserică România are viitor, cu siguranță, mărește frica celor care desfășoară această campanie și a celor care stau în spatele lor. Să strigăm deci din toată inima în acest post al Paștilor: Miluiește-ne, Dumnezeule, miluiește-ne!”

Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 29 iulie 2014

Sursa: blogul Mişcarea pentru Apărarea Ortodoxiei (articol postat pe blogurile Apologeticum, danielvla și vremuritulburi – 30 iulie 2014)

CONSECINŢELE INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN UE SUNT CATASTROFALE

Conform datelor furnizate de Eurostat, nivelul veniturilor de pe piaţa românească a muncii a scăzut dramatic în ultimii cinci ani. Datorită acestui colaps, România deţine în acest moment lanterna roşie într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de nivelul de remunerare a muncii.

Conform datelor furnizate de Eurostat, nivelul veniturilor de pe piaţa românească a muncii a scăzut dramatic în ultimii cinci ani. Datorită acestui colaps, România deţine în acest moment lanterna roşie într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de nivelul de remunerare a muncii.

Datele prezentate în continuare reflectă faptul că intrarea României în UE a determinat o prăbuşire fără precedent a nivelului de remunerare a muncii. Astfel, veniturile medii lunare de pe piaţa românescă a muncii (salariaţi, liber profesionişti, fermieri, persoane fizice autorizate) estimate în funcţie de paritatea standard a monedei europene (euro pps) au scăzut în perioada 2008-2013 cu nu mai puţin de 11,8%. Drept urmare, ponderea veniturilor medii lunare de pe piaţa muncii din România în raport cu valoarea medie a aceluiaşi indicator la nivelul UE 27 a scăzut în perioada menţionată de la 41% la 33,4% ! Mai mult, acest crah reprezintă o malformaţie aproape singulară, întrucât nivelul de remunerare a muncii a crescut în aceeaşi perioadă în toate celelalte state din UE 27, cu excepţia României şi a Greciei.

Dar de ce este atât de prost plătită forţa de muncă din România comparativ cu celelalte state din UE? De ce cei peste nouă milioane de români pentru care munca este singura sau principala sursă de venit au devenit nişte paria comparativ cu omologii lor din Slovenia, din Ungaria, din Estonia şi din Cehia, ca să nu mai vorbim de cei din Germania?

Fără îndoială, clasamentul anterior reprezintă o noutate absolută pentru politicienii din România. Dar nici presa şi nici liderii de opinie din România nu au abordat în mod sistematic această disfuncţie tragică a economiei Româneşti. Oare de ce?

În primul rând, majoritatea decidenţilor din elita politică românească tratează cu nepăsare şi chiar cu dispreţ interesele compatrioţilor care se încăpăţânează să supravieţuiască muncind. Pentru plutocraţii din sistemul politic românesc munca reprezintă o motivaţie pentru fraieri. În ultimile decenii, prosperitatea obţinută prin muncă a reprezentat o rara avis în România. În schimb, îmbogăţirea prin mijloace ilicite a devenit motivaţia fundamentală a majorităţii decidenţilor din instituţiile publice româneşti şi a liderilor lumii interlope. Drept urmare, în nici o altă ţară din UE nu există o relaţie atât de vizibilă şi de sistematică între mediul politic şi mediul mafiot al celor care s-au îmbogăţit jefuind patrimoniul public şi privat. În sfârşit, sunt convins că în nici o altă ţară din UE nu există atâta corupţie şi atâţia bani negri ca şi în România.

În al doilea rând, aproape oricine s-ar încumeta să tragă la răspundere decidenţii din instituţiile politice româneşti pentru faptul că interesele celor ce muncesc, ca să spun aşa, sunt grav afectate de angajatorii autohtoni şi străini ar deveni în scurt timp un rebel fără cauză. Îşi imaginează cineva că actualii locatari din palatele Cotroceni sau Victoria vor fi traşi la răspundere de către opinia publică, la fel ca şi în Bulgaria, pentru actualul crah al salariilor şi al veniturilor obţinute din muncă?

S-ar părea, deci, că fanariotismul decidenţilor politici şi mentalitatea mioritică a majorităţii românilor reprezintă obstacole insurmontabile în ceea ce priveşte contracararea politicii de monopol impuse de către angajatori pe piaţa muncii. Totuşi, chiar şi in acest context fatalist, se mai poate face ceva.

În primul rând, contracararea politicii de amputare monopolistă a salariilor de către angajatori, mai ales în România şi în Bulgaria, implică o reglementare la nivelul UE a nivelului salariului minim de pe piaţa comunitară a forţei de muncă. Desigur, o asemenea iniţiativă ar genera reacţii furibunde de împotrivire din partea companiilor transnaţionale. Managerii şi acţionarii acestor companii ar sării ca arşi şi ar califica acest tip de reglementare drept o reglementare anticurenţială. Dar, oare, aşa stau lucrurile? Evident, nici vorbă de aşa ceva. Să ne reamintim cu cât tupeu şi agresivitate au impus decidenţii de la Bruxelles tarife unice în termeni nominali la consumul de energie electrică şi de gaz metan, sub pretextul că în absenţa acestor uniformizări tarifare piaţa comunitară a bunurilor şi a serviciilor ar deveni neconcurenţială. Un argument cusut cu aţă albă, nu? Pentru că munca şi capitalul reprezintă factorii fundamentali de producţie în orice tip de economie, mai concurenţială sau mai puţin concurenţială. Iar energia reprezintă un factor de producţie complementar sau derivat. Şi atunci cum poate deveni o piaţă in care veniturile din muncă sunt amputate monopolist de către angajatori, iar preţul energiei este uniformizat în favoarea furnizorilor de energie, o piaţă concurenţilă? Trebuie să dai dovadă de o mare naivitate pentru a înghiţi un asemenea basm.

În al doilea rând, contracararea prin lege a politicii de monopol practicate de angajatori este o soluţie necesară dar nu şi suficientă pentru eliminarea actualelor disfuncţii de pe piaţa muncii din România. În opinia mea, lejeritatea cu care foarte mulţi români se îmbogăţesc prin mijloace ilicite reprezintă cea mai importantă cauză a dgradării motivaţiei pentru muncă şi pentru afaceri licite. Pentru că, nu-i aşa?, dacă afacerile ilicite sunt mai accesibile şi mai profitabile decât cele licite, ce rost mai are să munceşti sau să investeşti în spiritul şi în litera legii? Evident, contracararea activităţilor ilicite reprezintă o problemă reziduală în România. Afacerile necinstite şi corupţia reprezintă în România „obiceiuri ale pământului”. Cu toate acestea, sunt convins că propensiunea românească tradiţională pentru activităţi ilicite, pentru ciubuc şi pentru şpagă poate fi eradicată pe termen lung. Evident, acest proces de eradicare implică înainte de orice un control fiscal transparent şi generalizat al veniturilor obţinute din muncă şi din capital. Din păcate, însă, actualii decidenţi politici sunt cei mai înverşunaţi oponenţi ai acestei politici sine qua non de eradicare a afacerilor ilicite şi a corupţiei.

Din această perspectivă sumbră, actualul crah al veniturilor de pe piaţa muncii din România implică două riscuri catastrofale: un risc intern şi unul comunitar. Dacă Bucureştiul va trata la fel de iresponsabil ca şi până acum precaritatea inumană a veniturilor de pe piaţa muncii, atunci sustenabilitatea politică, socială şi culturală a României va devini extrem de problematică. Fără îndoială, o ţară în care nivelul veniturilor din muncă reprezintă doar o treime din valoarea medie a acestui indicator la nivelul UE, aşa cum este cazul României, este o ţară extrem de săracă din toate punctele de vedere. Şi ce viitor va avea o asemenea ţară? În sfârşit, dacă Bruxelles-ul va continua să eludeze modul defectuos şi iresponsabil în care este guvernată România, atunci „mămăliga românească” va exploda la un moment dat şi va pulveriza uriaşa „formă fără fond” denumită UE.

Autor: dr. ing. Nicolae ŢĂRAN, vestul.ro

Sursa: blogul Apărătorul ortodox, 20 iulie 2014

DISTRUGEREA ROMÂNIEI CU PREMEDITARE

După decembrie 1989, economia moştenită de la fostul regim a fost supusă unui proces deliberat şi sistematic de distrugere. La fel şi sistemul bancar românesc, care a fost cedat străinilor, după ce capitalul autohton a fost spoliat şi transferat în diverse buzunare private printr-o serie de hoţii şi fraude derulate sub ochii BNR.

Pe lângă distrugerea independenţei economice, România a fost aservită şi în plan politic puterilor străine, prin aşa-numita aderare la Uniunea Europeană. Mulţi se uită azi în gura lui Băsescu, când vorbeşte despre „cedări de suveranitate” şi „pactul de guvernanţă fiscală”, dar câţi ştiu oare că ţara noastră a renunţat la suveranitate în 2003, când, odată cu revizuirea Constituţiei, a fost introdus articolul 148, care spune clar că fiecare act normativ venit de la UE are prioritate în faţa oricăror prevederi legislative interne contrare?

Pierderea independenţei economice şi politice a ţării noastre a fost necesară pentru ca aceasta să poată fi controlată cu uşurinţă din exterior şi pentru a fi transformată într-o colonie a Occidentului, aflat în declin.

Tot timpul am fost făcuţi să credem că este un mare avantaj şi interesul nostru de maximă importanţă să intrăm în UE, când de fapt Europa era cea care avea nevoie de noi şi de alte ţări foste comuniste, pentru a-şi reface economia aflată în criză.

Astăzi, pentru a fi tot timpul la ordinele şi pe placul puterilor străine, România este supusă în permanenţă unui şantaj economic şi politic, pe de-o parte prin organismele financiare internaţionale şi sistemul bancar controlat de străini cu girul BNR, iar pe de altă parte prin obligaţiile pe care ni le-am asumat în calitate de membri ai Uniunii Europene.

Cursul de schimb leu-euro se stabileşte în urma unor şedinţe de negocieri la care participă băncile comerciale şi BNR, deci procesul nu este chiar aşa de natural şi bazat pe „mecanismele de piaţă”, cum ar vrea unii să pară.

Acum poate vă întrebaţi de ce nu a crescut euro şi pe timpul guvernelor anterioare. Atunci „investitorii străini” erau mulţumiţi de promisiunile făcute de Băsescu, de a privatiza anumite obiective economice de importanţă strategică pentru România, convenite în urma „consultărilor” cu FMI. Dar acum,aceste privatizări, cursul euro este folosit ca metodă de presiune şi şantaj, pentru a aduce lucrurile „pe făgaşul normal”.

Şantajul economic a fost folosit şi asupra guvernelor portocalii, mai ales atunci când România a fost obligată să facă împrumutul de 20 de miliarde de euro la FMI, dar pentru că regimul condus de Traian Băsescu a cedat foarte uşor, puterile străine fiind mulţumite, au sprijinit menţinerea la putere a acestuia şi au acceptat şi o relativă stabilitate economică a ţării, pe seama sacrificiilor populaţiei nevoiaşe. Mă tem că, în continuare, dacă guvernul Ponta, sau oricare alt guvern viitor, care ar încerca să facă, sau măcar să promită ceva, pentru ameliorarea situaţiei sociale şi în favoarea interesului naţional, va fi ameninţat tot mai mult cu inflaţia, cu sancţiuni economice, cu „retragerea investitorilor străini”, toate acestea cu scopul de a aduce România din nou pe drumul planificat şi trasat de FMI, UE şi Banca Mondială.

http://dantanasescu.ro/2012/05/15/santajul-economico-politic-asupra-romaniei.html Distrugerea Romaniei cu premeditare

Dupa cel de-al doilea razboi mondial http://www.scribd.com/doc/99969861/Distrugerea-Romaniei

Sursa: blogul Acvila ortodoxă, 21 iulie 2014, gerica64

RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Bancherii sunt mână în mână cu guvernele

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.

Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora. Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda, Bucureşti-România

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20: … (urmează enumerarea celor 1256 de mari întreprinderi – n.a.)

SURSA: site-ul Search News Global, 29 decembrie 2013, preluare http://lupuldacicblog.wordpress.com/recensamantul-ruinarii-romaniei-lista-cu-tot-ce-am-avut/

SCLAV ÎN MULTINAŢIONALĂ

Au trecut 25 ani din decembrie 1989, adica momentul la care romanii au dat comunismul ceausist pe capitalismul salbatic. Adica am dat comunismul pe mancare plina de E-uri si chimicale, credite la care platim o viata intreaga, cozile la hypermarket, interdictii, am devenit dependenti de programele proaste de la TV, vacante pe datorie, viata pe datorie. Ce anume s-a schimbat in viata noastra ? Cele mai mari companii romanesti au fost distruse ori preluate de multinationale străine, intreaga economie romaneasca si aproape toti romanii sunt la cheremul lor. Uitati-va la sectorul retailului de alimente; Dupa ce au distrus Bucurestiul unde , dupa ce au fost daramate de catre Primaria Bucuresti in 2000-2002 peste 100.000 de chioscuri sau mici magazine care erau tinute la nivel de afaceri de familie, ne-au fost plantate cateva zeci de super si hypermarketuri, care au distrus orasul, au distrus orice mica initiativa, ne-au adus cu ele aglomeratia, furtul la raft, produse expirate , mancaruri cu chimicale, tot mai multi români lucreaza ca robii cate 10 ore pe zi….Ati auzit voi sa existe sindicat al angajatilor la Cora , Carrefour sau Metro ? Eu nu am auzit …. In Romania, sau mai exact la ce ne asteapta viitorul, nu imi doresc sa imi vad copii plecand ca niste roboti la serviciu la 8 dimineata, venind acasa seara la 21:00, cumparand in graba o portie de mancare de la fast-food, si adormind la televizor. Asteptand cuminti sa primeasca salariile pe card, sa nu aiba nimic al lor!

In 1989, ne plangeam ca este cenzura, ca suntem monitorizati….Dupa 20 ani de zile, datele noastre personale sunt procesate si cunoscute de multinationale [ banci, telefonie, asigurari ] , telefoanele ne sunt inregistrate de companiile de telefonie, e-mailurile sunt citite si stocate, puse la pastrare pentru momentul la care nu vom fi cuminti si se vor scoate de la naftalina sa ni se dea cu ele in cap, suntem monitorizati, scanati…..Ce s-a schimbat ?

Multinationalele, dupa ce au facut posibil ca majoritatea romanilor sa ajunga sa lucreze pentru ei, isi desavarsesc opera distrugand si micile afaceri romanesti, dominand si acaparand toate domeniile economiei nationale. Au terminat cu retailul in vanzarea de alimente, pentru ca asta era cel mai important, intrucat prin mancare si bautura controlezi omul cel mai bine, au trecut si terminat cu sectorul bancar unde romanii sunt cea mai exploatata natie din UE, au trecut la turism unde agentiile mici si mijlocii sunt inghitite de marii tour-operatori multinationali, constructii, transporturile…tot. Iar mica initiativa si taranii care mai produc alimente naturale, sunt dusmani ai acestor multinationale, sunt haituiti, falimentati si noi nu facem nimic sa-i salvam…pentru a ne salva pe noi!

Sa stiti ca aceasta dilema si poate senzatia ca nu avem ce sa facem a fost cel mai pacatos sentiment care a fost indus romanului. Ca sa supravietuiesti intr-o corporatie, tre’ musai sa respecti cu sfintenie cateva reguli (de pupi-ncurist), ca un bun-supus ce esti; ca deh…nu tre’ sa ai idei si mai ales ca nu tre’ sa ai gusturi – pt a putea suge sosetele nespalate de vreo 2 saptamani ale sefilor “de sus” care nu au timp nici sa se screme pe ei. Seful este sef – cu toti nespalatii pe sosete, cred si eu ca sefu’i sef cand intra in birous si pute deoarece n-are timp sa se spele la cat sta pe la birou. Eliminarea corupţiei sau a capitalului românesc? http://dantanasescu.ro/2014/07/13/eliminarea-coruptiei-sau-a-capitalului-romanesc.html Statele acorda subventii multinationalelor favorizandu-le in dauna economiei nationale http://dantanasescu.ro/2014/05/30/statul-roman-acorda-subventii-multinationalelor.html

Sursa: site-ul searchnewsglobal, 13 august 2014

CEI TREI ,,ESCU”… AI APOCALIPSEI NEAMULUI ROMÂNESC (1)

Au trecut două decenii şi jumătate de când trei regimuri politice provenite din aceeaşi stirpe comunisto-fesenistă s-au succedat la putere deturnând destinele unui popor ignorant, letargic, condamnat la dispariţie… Manifestarea unui astfel de fenomen de ignoranţă și anihilare în masă mă determină să încep să cred că documentarele realizate de către specialiştii în tehnica manipulării minţii prin mijloace parapsihologice, psihotronice, hipnotice redau un adevăr halucinant.

Regimul neocomunist Iliescu

Investigaţiile demarate la începutul anilor `90 de către experţii în tehnicilile de manipulare a maselor au demonstart că astfel de mijloace subtile sunt responsabile pentru scoaterea în stradă a sutelor de mii de manifestanţi revoltaţi împotriva dictaturii Ceauşescu. După atâta vreme poate că nu mai are relevanţă această teorie, însă trebuie reţinut faptul că beneficiarii loviturii de stat au fost indivizii care au confiscat revoluţia adevăraţilor revoluţionari, iar imaginea de salvator al naţiunii române creată antiromânului Ion Iliescu a fost o altă manevră de prostire, de dirijare a gloatei naive abia scăpată de bezna dictaturii securistice. În acele zile de confuzie creată prin nenumăratele diversiuni răspândite de către agenţii kgb-işti ai lui Ilici, masa de răzvrătiţi a trăit o marea păcăleală istorică. Pe la tribuna revoluţionară improvizată în celebrul studiou 4 al TVR s-au perindat personaje mai mult sau mai puţin cunoscute care au transmiis mesaje şi comunicate menite să inducă populaţiei multă confuzie şi frică. Printre aceștia s-a aflat la vârf generalul Nicolae Militaru numit în fruntea armatei, un tovarăș agent sovietic deconspirat la sfârşitul anilor `70 de către ofiţerii direcţiei de contraspionaj Gheorghe Trosca și Constantin Nuţă. La așa zisa revoluție, Nicolae Militaru a găsit, sub oblăduirea lui Ion Iliescu, prilejul râvnit de a le plăti fără milă polița desconspiratorilor, comandând lichidarea colonelului Gheorghe Trosca în seara zilei de 23 decembrie la Otopeni alături de echipa de militari nevinovați, cât şi uciderea premeditată a generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea urcaţi cu de-a sila într-un elicopter care a fost doborât la scurt timp. Acestea au însemnat acte de răzbunare plănuite de multă vreme. Noul regim FSN-ist reciclat dintre comuniștii trădători ai regimului ceauşist se instaurase în zilele sângeroase ale luptelor dubioase prin manipulare, minciună, teroare, confuzie. Eşalonul secund al PCR ar fi trebuit să predea puterea urmaşilor partidelor istorice de dinaintea instaurării comunismului stalinist cu binecuvântarea marilor puteri vestice. Jocul murdar al intereselor s-a desfăşurat pe mai multe planuri. Ion Iliescu a aplicat o politică similară cu cea a lui Ceauşescu. Iar mineriada din iunie 1990 a fost orchestrată de către unele personaje care s-au aflat în așa zisul completul de judecată a Ceauşeştilor, între Gelu Voican Voiculescu, slugoiul parvenit al lui Iliescu de la care primea câte o firmitură de privilegii de fiecare dată când se conforma ordinelor. Călăii fesenismului nu anticipaseră că, printre românii manipulați, mai există şi categoria intelectualilor incoruptibilii, treji, vigilenți, adevărații duşmani ai comunismului, urmaşii martirilor care au pierit la canalul Dunăre-Marea Neagră, în alte lagăre de muncă și în îngrozitoarele închisori comuniste. Manifestanţii de la protestele din iunie 1990 împotriva FSN, au fost, în fapt, aceiaşi revoluţionari autentici care strigaseră în zilele revoluţiei imediat după fuga cuplului Ceauşescu „Cine a tras în noi după 22?”

Strategia manipulării feseniste nu a putut sensibiliza tot tineretul şi intelectualii marcaţi de cei 25 de ani de dictatură roșie. Asceștia în nici un caz nu acceptau restructurarea și renovarea sistemului comunisto-securistic, ci au cerut cu hotărâre instalarea democraţiei autentice. Protestele membrilor Asociaţiei 21 Decembrie şi ai Grupului Independent pentru Democraţie desfîășurate în aprilie 1990, grupuri alcătuite din studenţi, intelectuali și muncitori amăgiţi prin falsa „Proclamaţie de la Timişoara”, Punctul 8, prin care cerea imperios interzicerea cooptării în nucleul de putere nou creat a foştilor activişti şi securişti, precum şi promisiunea fesenistului șef, emanatul Ion Iliescu, de a nu candida la alegerile prezidenţiale din următoarea lună, au enervat atât de mult neo-nomenclatura iliescistă, încât aceştia au acţionat cu teribilă ură și violență împotriva revoltaţilor, utilizând în afară de arme și bâte, arsenalul perfidiei prin calomnie, intimidare, insinuarea… Iliescu, plin de mânie proletară, alege, precum predecesorul lui la adresa timișorenilor ieșiți în stradă, atributul peiorativ „golani”, termen care a constituit elementul de inspiraţie a celebrului imn al golanilor scris de către Iurea Silviu şi cântat de către revoluţionarul cel mai înverşunat împotriva comunismului, Cristian Paţurcă. Acţiunile antipopulare ale puterii nu s-au oprit la stadiul de ameninţări cu represiunea ci, securiştii din vechea structură, travestiți în mineri, au terorizat și agresat bestial sute şi mii de tineri, studenţi și intelectuali în majoritate. Cazurile de notorietate, precum cel al ameninţării şi reperesiunii la care a fost supus dizidentul Dumitru Mazilu, plecat din FSN şi din ţară imediat ce sesizase caracterul meschin al intereselor membrilor fondatori ai grupării FSN, pe care a încercat să-i demaşte în manifestul „Revoluţia Furată”, trebuie reconsiderat, precum şi cazul celebrului profesor român stabilit în America, Ioan Petru Culianu asasinat la comandă în 1991. Lanţul crimelor împotriva românilor certaţi cu securiștii și comuniștii nu se mai sfârşea..

Victimele mineriadei din 1990 au sfârşit aruncate la gropile comune din cimitirul Străuleşti. Nu degeaba, rudele celor ucişi fără milă și din ura maladivă a lui Iliescu, au protestat ani de-a rândul sperând să li se facă dreptate.

Cu toată opoziția de stadă și a inamicelor partide reapărute pe scena societății bulversate și revoltate împotriva diabolicului Front al salvării naționale cu Iliescu și Petre Roman la vârf, în ziua de la 20 mai 1990 aveau să iasă învingător cu un procent copleșitor exponenţii reciclaţi ai regimului reșapat, între care mulți comuniști cu originea evreiască dovedită.

Astfel, Ion Iliescu, nepotul evreului bolşevic Vasili Ivanovici fugit peste graniţă în Regatul Român şi ascuns de furia armatei ţariste la sfârşitul secolului IXX. Ori Saul Bruckner – Silviu Brucan, artizanul campaniilor media antiromâneşti care a declarat cu nemăsurată impertinență într-un interviu televizat că romînii reperezintă un „stupid people”. Sau Petre Roman (Neulander), fiul cominternistului Walter Neulander implicat în campaniile de deznaţionalizare forţată din anii începutului de teroare comunistă. Nu mai există vreun dubiu al implicării evreilor în holocaustul romînesc în vreme ce se face caz de holocaustul evreiesc adus în mod obsesiv în actualitate și pe care îl contestăm, îl neagăm probatoriu mai multe voci naționaliste între care și cea a profesorului Ion Coja. Cerem, în fond, să ni se permită să prezentăm dovezile strânse de-a lungul unei lungi campanii de reabilitare a celor acuzaţi de antisemitism pe nedrept. Timp de aproape șapte ani după revoluţie, formaţiunea politică eterogenă şi alogenă derivată din FSN a condus ţara într-un mod dezastruos folosind în avantajul său sentimentul de frică strecurat în rândul populaţiei cu ajutorul vechii gărzi torţioniste. Cei șapte ani de comunism reformat, însă cu deschidere spre ecomomia de piaţă, tip de economie impus de dictatura ocultei mondiale, au avut menirea de a distruge suveranitatea naţională împingând România în braţele organismelor bancare internaţionale prin procesul de acaparare a resurselor şi îndatorarea peste măsură a statului și cetățenilor. Stalinismul brutal al celor decenii cumplite a fost convertit într-o formă mai maleabilă de pseudo-comunism cosmetizat care, de fapt, în mod aberant a menţinut controlul și influenţa asupra maselor cu ajutorul terorii psihice, persecuţiei oricărei forme de opoziţie şi a propagandei demagogice. Scopul preluării puterii a fost acela de a distruge o ţară şi un popor aflate de mii de ani între graniţele aceluiaşi teritoriu…

Sursa: site-ul Națiunea, 18 iunie 2014Andreea Arsene

CEI TREI ,,ESCU”… AI APOCALIPSEI NEAMULUI ROMÂNESC (2)

Trădările lui Ion Iliescu

Distrugerea industriei şi economiei, diminuarea până la anihilare treptată a sentimentului de mândrie naţională în conștiința românilor, menţinerea oamenilor în ignoranţă şi dezbinare au constituit premizele grupurilor de interese subordonate mafiei corporaţiilor mulinaţionale. De neuitat va rămâne şi actul de înaltă trădare al lui Ion iliescu semnat cu URSS în data de 5 aprilie 1990 prin care acest reminiscent bolșevic recunoştea graniţele actuale dintre cele două ţări, act care reconsfinţea dreptul sovieticilor asupra Basarabiei şi Bucovinei.Politica anti-românească a grupurilor de interese din preajma lui Ion Iliescu a desfiinţat şi înăbuşit orice iniţiativă individuală sau colectivă a românilor de calitate de a păstra capitalul afacerilor în beneficiul economiei interne. Numirea la conducerea Băncii Naţionale a României a evreului Mugur Isărescu în septembrie 1990 demonstrează că atacarea suveranităţii naţionale s-a iniţiat începând cu sectorul finaciar-bancar, iar longevitatea lui Isărescu în funcţia de Guvernator al Băncii Române se datorează subordonării oarbe a acestuia faţă de organismele ocultei finaciare internaţionale. Odată cu instalarea unuia dintre duşmanii naţiei româneşti la cîrma celei mai importante bănci cu capital românesc , au curs potopitor împrumuturile înrobitoare impuse de FMI, astfel încât România să devină o ţară dependentă de stăpânii lumii.

Iluminatul Guvernator al BNR, Mugur Isărescu, a instrumentat prin intervenţii indirecte compromiterea şi distrugerea singurei bănci cu capital exclusiv românesc, Banca Dacia Felix . Printre ticăloșii care au conlucrat la distrugerea Băncii Dacia Felix şi a demnităţii personale şi publice a unui patriot român de anvergură internațională, în persoana omului de afaceri Andrei Sever Mureşan, s-au aflat aghiotanții din mafia PDSR cu Iliescu în postura de scenarist șef, mafie care acaparase deja la acea dată centrul puterii în România. Spre finele primului mandat prezidenţial, Iliescu și ciracii lui, văzându-se încolţiţi de presiunile internaționale și de popularitatea partidelor revenite pe scena politică, alături de noi partide cu orientări sănătoase care ameninţau cu debarcarea de la putere a neocomuniştilor și paleosecuriștilor care confiscaseră țara, Iliescu și ai lui au declanșat lupta pe viaţă şi pe moarte pentru păstrarea puterii acaparate, recurgând la mecanisme criminale și perfide de tip mafiotic, un fel de „Cosa Nostra” de sorginte dâmbovițeană, încercând să-l silească pe principalul acţionar al Bancii Dacia Felix să finanţeze cu milioane de dolari campania electorală pompoasă şi demagogică a PDSR-știlor, folosindu-l drept agent de presiune și șantaj pe nimeni altul decât Sorin Ovidu vântu, lacheul clanului Iliescu și Mugur Isărescu. O campanie de proporții fianțată ocult le-ar fi asigurat rămânerea la putere în confruntările electorale cu o opoziție tot mai bine articulată în jurul Seniorului Corneliu Coposu. Iliescu a văzut în Mureşan principalul personaj potenţat financiar pentru extorcarea banilor negri, mai ales după ce fostul sportiv celebru și magnat a reuşit performanţa incredibilă de deschidere a României spre Occident prin aducerea la Bucureşti a celor mai importante personalităţi politice şi sportive, între care preşedintele Statelor Unite ale Americii, George Bush senior. Tovarăşii n-au apreciat… S-au temut… Și, ca urmare a refuzului asocierii şi susţinerii finaciare din partea acţionarului principal al Băncii Dacia Felix, structurile lui liescu au declanşat prigoana împotriva omului de afaceri cu verticalitate. Conform celebrului dicton leninist, mult invocat și declamat şi de către Stalin, „Dacă nu este vinovat, găseşte-i o vină!”, cu ajutorul securiștilor abil structurați și plasați în pârgiile decisive ale statului, între care justiţia şi mass-media au fost principalele instrumente de compromitere şi discreditare publică a unui patriot incoruptibil, regimul Iliescu aproape că a reușit distrugerea acestuia. Campaniile denigratoare de presă la adresa condamnatului de dinainte de a fi condamnat, au avut efectul distructiv planificat.

Existenţa unei banci cu capital autentic românesc încurca planurile masoneriei evreiești care viza și vizează controlul absolut asupra societăţii noastre și a întregii lumi. Despre înscenarea diversiunilor și despre cum s-a executat cu abilitate falimentarea Băncii Dacia Felix din interior, din umbra acționarului principal, prin inginerii demne de minți diabolice, s-au ocupat adevărați ucigași finciari profesioniști instruiți și specializați în fabricarea de dosare măsluite, fiind mobilizată de către Iliescu și Isărescu o întreagă reţea structurată pe nivele de putere. Escrocii adevăraţi au fost bancherii de la LEUMI–BANK, cei care au avut interesul să pună mâna pe capitalul bănesc și activele acelei banci declarate falimentare… Reţeaua evreiască de afacerişti alcătuită din Fredy Robinson, Liviu Mandler, Shmuel Bergovici a manevrat abil şi convingător conducând cu succes operaţiunea. Toate facilităţile obţinute în urma privatizărilor de vârf au intrat automat în circuitul firmelor evreieşti.

Întreaga tărăşenie mediatică a cazului Mureșan-Banca Dacia Felix a avut menirea clară de a intimida şi descuraja pe oricare dintre cei care ar mai fi îndrăznit să susţină iniţiative de afaceri pentru interesul autohton românesc. Andrei Sever Mureșan este un român ardelean cu o descendenţă familială importantă şi cu activitate tradițională din vechime de apărare a intereselor funciaere și financiare ale românilor din Transilvania, veşnic atacaţi de grupările revizioniste maghiare. Un astfel de român nu putea să fie cruțat pentru demersurile sale pro-româneşti și pentru promovarea imaginii Româneie în lume.

Cazuri similare au mai existat în istoria mai îndepărtată sau mai recentă a României, însă, în lipsa instrumentelor de manipulare în masă din acele vremuri cu eroi persecutaţi și executați, le-au fost acordate ulterior circumstanțe atenunate şi li s-au recunoscut meritele. O dovadă a nevinovăţiei omului de afaceri Andrei Sever Mureșan, a fost scoaterea de sub toate capetele de acuzare și achitarea, doar că meritul a fost al justiţiei străine care a soluţionat corect dosarele cu acuzaţii mincinoase, conspirative, analizând profesionist fiecare detaliu din rechizitoriu și fiecare element incriminatoriu fals care au constituit cumulul de acuzaţii. Și nu cred că ar putea, fie și iliescu, Isărescu și mafia cu tentacule mult dezvoltate și în prezent, să emită insiunuări potrivit cărora Sever Mureşan a mituit justiţia franceză și justiția elveţiană pentru a scăpa de arest și a obține reabilitarea juridică. Ar fi prea aberant și jignitor la adresa acelor state să se lanseze o astfel de teorie. Dar, despre aceste acte de dreptate și reabilitate nu se mai scrie, acoliții celor trei regimuri înrudite, recilcate au grijă să nu mai facă vorbire pentru spălarea imaginii sacrificatului, a condamnatului fără vină. Iar cei care s-au lăsat manipulaţi de campaniile diabolice ale presei la comandă politică greu vor afla adevărul în timp despre meritele contemporanului nostru, Andrei Sever Mureșanu, descendentul revoluţionarului paşoptist, autor al versurilor Imnului de azi, Andrei Mureşan, și greu se vor deştepta aşa cum îndeamnă versurile Imnului „Deșteaptă-te, române !”.

Sursa: site-ul Națiunea, 20 iunie 2014, Andreea Arsene

STATUL NAŢIONAL SAU… INSTITUŢIILE SUBORDONATE ,,VAMPIRISMULUI” OLIGARHIC!

De 25 de ani avem parte de o disoluţie a statului naţional şi instituţional. Mai grav este faptul că totul este aranjat şi planificat dinainte. Politicienii au devenit un soi de „Vampiri” care sug fără încetare, seva acestui stat acestei naţiuni. Nimeni şi nimic nu îndrăzneşte să întreprindă nimic pentru a stopa acest fenomen, total distructiv, pentru fiinţa naţională. Monopolizarea, politizarea şi mafiotizarea tuturor instituţiilor acestui Stat, aşa cum de altfel s-a mai semnalat şi în alte articole, de la portar şi până la şefi cu rang ministerial, nu au făcut altceva decât să blocheze activitatea instituţională, care în condiţii normale ar fi fost de fapt coloana vertrebrala a unui stat…

Vorbim de instituţii ca exemplu: Poliţie, Jandarmerie, SRi, Parchetul General, DNA, Guvern, Parlament, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Prefecturi, Consilii Judeţene, Agenţii Naţionale/Judeţene, Inspectorate Generale/Judeţene, Primarii… etc, aceste instituţii şi celelalte din subordinea lor, nu funcţionează. Mai bine-zis, funcţionează din inerţie. Sunt excesiv de încărcate ca personal, fără o structura admninistrativa funcţională, fără o strategie bine definită, fără scopuri/obiective de îndeplinit şi bineînţeles fără termene şi responsabilităţi. Schemele de personal/organigrame, supraîncărcate, cu tot soiul de şefi şi directori generali, executivi etc. Cu nenumărate contracte supraevaluate, în combinaţie cu tot soiul de parteneriate şi de servicii cu „n” firme şi firmuliţe ale oligarhilor de partid. Miliarde de Euro şpagă şi miliarde de euro pierderi de la bugetul şi aşa sărăcit al naţiunii, dar, drastic urmărit a fi încasat de la cetăţeanul de rând, paltitorul de impozite şi taxe, din acelaşi salariu de mizerie, sclavul naţiunii ai căror stăpâni sunt tot aceaşi oligarhi politicieni.

Banii din fondurile europene intră în acest circuit anchilozat şi aruncaţi pe „taraba” acestor instituţii, pentru aşa-zise proiecte, cu comisioanele de rigoare, care în final ajung şi în buzunarele unor Oligarhi Ploiticieni din ţară şi/sau europeni, care au aprobat aceste fonduri! Totul este într-un lanţ continuu de pierderi imense de bani, atât din intern cât şi din extern. Nimeni, nu răspunde pentru nimic, nimeni nu este sancţionat pentru prejudicierea statului. Cel mai adesea, strânşi cu „uşa” de anumite articole de presă, mai mult de cea internaţională, cât şi a unor oficiali europeni, Statul, se vede nevoit să scoată la sacrificiu câte un „Acar Păun” pe care să cadă toată vină fărădelegilor unor oficiali români…

Să ne reamintim doar, celebrul caz de talie internaţională, dacă se poate spune aşa, când o persoan fizică câştigă procesul cu CNADMR şi obţine o sentinţă definitivă pentru plata unei daune în valoare de un milion de euro… La câteva zile după pronunţare, un oficial din această instituţie, cu mega afaceri cu bani publici, a considerat că responsabilul principal, în acest caz nu e nimeni altul decât muncitorul responsabil pentru acea zona, căruia ar trebui să i se împute milionul de euro… Cum spuneam Acarul Păun… nu director, nu şeful de district, nu şeful de echipă, nu inginerul, nu proiectantul, ci doar acel simplu muncitor! Simplu, nu? Într-un stat cu instituţii funcţionale, ar fi sărit din schemă toţi şefii răspunzători de acel sector de drum, şi ar fi buni de plată… Aceasta este mafiotizarea instituţională. Blocajul funcţionarii instituţiilor puse în slujba societăţii… Cine greşeşte plăteşte?!

Revenid la subiect, majoritatea instituţiilor statului arătate mai sus, nu funcţionează sau, pur şi simplu, ar trebui reduse ca număr de personal, iar unele desființate de-a dreptul… Nu-şi regăsesc utilitatea pentru care au fost înfiinţate oficial. Neoficial, toate le sunt utile oligarhilor politicieni, toate aduc profituri partidelor şi clientelei politice. Poliţia şi Jandarmeria răspund la comandă politică, sunt câinii de pază ai polititcienilor, pe aceste două instituții se bazează politicul ţării în raport cu cetăţeanul cu opresiunea străzii şi a demonstraţiilor… Aici totul răspunde la comandă politică! Poliţia păstrează dosare, le aranjează, le arhivează şi le scoate la nevoie, iar Jandarmeria acţionează în forţă acolo unde sunt puşi, de regulă, împotriva cetăţeanului, care îndrăzneşte să protesteze; sunt câinii de pază ai Puterii!

SRi-ul face poliţie politică în continuare, în intern, nu face decât dosare politice la comandă, spionând cetăţeanul, acultând telefoane, violând corespondenţa scrisă şi electronică, amenițând şi şantajând eventualii contracandidaţi politici… Produce şi coordonează un vast sistem de Dezinformare şi Manipulare a populaţiei… La fel şi Parchetul general, DNA-ul şi Curtea de Conturi, toate aceste instituţii acţionează la comandă politică, pe cine sancţionează? Pe contracandidaţii politicieni, pe şefii de găşti de mafii locale, când aceştia nu plătesc acolo sus… taxa lor de protecţie… Pe cine apară? Nu pe cetăţean, nu bugetul de stat care ar fi fost prejudiciat de vreun consilier, sau de un primar sau alt funcţionar public… sau de traficatii de carne vie sau de alte substanţe, obiecte etc. Nu, nu aceştia sunt în vizor. Doar când se produc daune şi la alte state, atunci intervin cei din afară să atenţioneze intituțiile statului să ia măsuri… Milioane de euro pierderi de la buget! Toate aceste instituţii, asigură de fapt bună funcţionare a Economiei Subterane de unde se „hrăneşte’’ Vampirul Politician român! Care suge în continuu „sângele’’ ţării!

Despre Guvern şi Parlament, ce să mai vorbim?! Ei îşi fac legi lor, îşi fac buget propriu… Miliarde pierderi din buget! Cât despre Prefecturi şi Consilii Judeţene, acestea chiar nu-şi merită banii. Funcţioneză întocmai precum guvernul şi parlamentul, doar asigurându-le spatele şi numărul de votanţi pe plan local… În rest, aceleaşi instituţii nefuncţionale şi aproape inutile în raport cu necesităţile cetăţeanului… Trebuie doar să facem un apel la memorie, să gândim pragmatic, la ce foloseşte fiecare instituţie în parte şi apoi vom vedea că, de fapt, 80 la sută dintre aceste sunt în folosul mafiei politice şi doar 20 la sută în folosul populaţiei. Atunci,mi s-ar părea corect că în acelaşi procent să fie reduse, restructurate…

Nu! Dragi români, noi nu gândim pragmatic. În general ne lăsăm antrenaţi în propaganda Dezinformării şi Manipulării grosolane produsă pe toate canalele de TV cât şi pe diverse bloguri/site-uri. Ne-am dezvăţat să gândim cu propria noastră minte, lăsându-ne antrenaţi în această propagandă mizerabilă. Problema noastră „naţională” este inacţiunea. Unde nu este acţiune nu este nici schimbare. Din nimic, nu iese nimic! Ţara are nevoie de o schimbare de sistem, un alt sistem cu alte reguli, cu alte legi. Legi pentru binele ţării şi pentru binele cetăţeanului de rând şi nimic altceva. Legi simple, clare şi precise.

Fără interpretări, alambicate şi stufoase şi mai cu seama inutile nouă tuturor. Aceasta este viziunea pe care ar trebui să o avem în minte de dimineaţă şi până seară. Schimbarea este cheia şi nu rotirea cadrelor, odată cu alegerile! Ce sistem ar fi fezabil la Noi? Păi, unul bazat, în primul rând, pe valoarea profesională şi pe accesul în funcţii, de la funcţionar la ministru, doar pe bază de capacitate şi profesională şi pe examen, nu promovaţi de oligarhia de patride!

Rămân la convingerea de bază: „În spatele oricărui politician şi/sau al oricărui partid politic, se află un grup mafiot’’!

Sursa: site-ul Națiunea, 23 iunie 2014, Viorel Sandu

TINERII SUNT LUPTAŢI ASTĂZI ÎNTR-UN RĂZBOI FĂRĂ PRECEDENT!”

Cunoscut avocat al vechii cetăţi a Tomisului, Părintele Cezar Axinte a renunţat la avocatura cea lumească pentru a-l apăra pe om în faţa ofensivei celui rău – sau, mai curând, pentru a se transforma într-un avocat al lui Hristos în faţa conştiinţei oamenilor, chiar și a celor care, din înşelare, se luptă cu El. Implicat în special în lucrul cu tinerii și familiile tinere, Părintele Cezar ne-a spus câteva cuvinte despre ce putem face în zilele noastre ca să nu ne pierdem copiii… (…)

„Am văzut tineri demonizați de jocurile video…”

– De multe ori primim sfaturi fie de la duhovnic, fie de la prieteni, fie din cărți despre creșterea copilului. Știm, pe de o parte, destul de bine ce avem de făcut, dar foarte greu reușim să ajungem la niște rezultate… Cine este de vină?

– În primul rând, nerăbdarea noastră. Datorită faptului că nu-L cunoaștem pe Hristos, nu căutăm să aflăm Cine este Hristos, să ni-L împropriem, în sensul cel mai intim, adică să-L cunoaștem pe Hristos din interior, nu din exterior, avem o nerăbdare, și anume aceea în care Îi cerem lui Dumnezeu acum să ridice de la noi crucea!

Am văzut părinți îndurerați, cărora orice le-ai spune, primesc ca un traumatism; orice cuvânt de mângâiere îl primesc ca și cum le-ai da o lovitură. Când le spui de răbdare, aproape că explodează. Ei doresc – asta în cel mai bun caz, dacă vin la preot! – doresc de la preot să facă un act magic: „Abracadabra”, și în secunda doi să scape de durere, de durerea pentru suferința copilului lor. Cu nici un chip nu primesc aceasta ca pe o cruce și să o ducă cu răbdare, nici nu mai vorbim de faptul că ar putea să fie o consecință a faptelor lor – a faptului că au stat departe de Hristos, a faptului că nu au fost în Biserică – asta foarte greu primesc, mai ales în stare de traumatism.

Atât de mare este durerea părinților pentru fii, încât aproape că nu poți să ai un dialog cu ei. Nu vor decât atât: să scape de durere! Și atunci, această abordare nu poate să ducă la un rezultat satisfăcător, nici pentru tine ca duhovnic, nici pentru ei ca părinți, nici pentru cel care este bolnav. Închipuiți-vă că sunt copii care stau de la 3 sau 4 ani pe calculator sau la desene de tot felul, se încarcă cu imagini din acestea care îi luptă de la vârstele cele mai mici, și ajung la 10-12-14 ani suferinzi, aproape ireversibil bolnavi – aproape! –, și părinții sunt copleșiți, sunt depășiți, și vin atunci în stare de deznădejde, de disperare, vrând să faci ceva azi.

Să știți că am văzut tineri la 16-17 ani care deja sunt demonizați de jocurile video. Adică, din pricina acestor jocuri, am auzit părinți care au venit îngroziți că-și găsesc copiii dimineața cu hainele rupte. Își rup hainele de pe ei, sunt loviți, au vânătăi pe tot corpul… Aceste lucruri se întâmplă, și atunci părintele copilului vine într-o stare de disperare – trebuie mai întâi să-l stabilizezi pe el, ca el să poată, cu pace, să gestioneze momentul acesta atât de dramatic. Or, dacă părintele însuși este în stare de tulburare, cum ar putea să-și ajute copilul?…

„Bărbații sunt solidari și instigatori în păcatul avortului”

Am fost în case, m-au chemat părinți pentru copiii lor să fac Molitfa Sfântului Vasilie cel Mare, și a fost cât pe-aci să-mi sară la gât tânărul, atât era de tulburat! Și este incredibil ce se întâmplă, este incredibil… De aceea insist aproape obsesiv: Sfânta Împărtășanie, chiar dacă nu înțelegi nimic – că este un dar extraordinar de la Dumnezeu să ajungi să înțelegi ce este acolo cu adevărat! – dar Sfânta Împărtășanie, duhovnic, spovedanie și, cel mai important lucru, să vină părinții la biserică. Vin părinții, vor să-i ajuți, dar ei nu s-au spovedit niciodată în viața lor. Sfânta Taină a Mărturisirii a ajuns „piatră de poticnire”… Să știți că a se spovedi un tânăr la 15-16 ani este un act de mare eroism. Eu cred că ar accepta mult mai ușor să urce la 3.000 de metri un munte decât să vină să se spovedească, iar tânărul care se spovedește este cu adevărat un erou. Mai cu seamă cel care nu a fost în Biserică, cel care nu a fost obișnuit cu Sfânta Împărtășanie, Sfânta Spovedanie de mic. Nu mai spun de faptul că părinții lor nu se spovedesc, nu se împărtășesc! Au fost în biserică doar la Botezul lor și al copilului lor, în cel mai bun caz.

Una din marile probleme despre care nu vorbim noi, preoții, nu vorbește Biserica, este că pruncul acela care este atât de războit, dacă s-a născut, s-a născut după ce părinții au avortat unul, doi, trei și mai mulți, și după el, la fel, unul, doi, trei și mai mulți. Or, știm cu toții că există o legătură nevăzută între toate persoanele umane, cele care formează natura aceasta, suntem legați ca într-un lanț… Lucrurile acestea oamenii nu le cunosc, noi nu vorbim despre ele. Vin părinții și spun că copiii nu dorm noaptea, sar din pat, sunt înfricoșați, sunt îngroziți – dar nu se mărturisesc, nu vorbesc despre avort. Și, cel mai important lucru, acești părinți au inima împietrită, în special bărbații, 99 din 100 de bărbați nu conștientizează că sunt solidari și instigatori – solidari în păcatul avortului și instigatori pentru acest păcat – și nu fac pocăință! Femeile, sigur, sunt mai sensibile, au o altă alcătuire, dar nici ele nu conștientizează legătura aceasta între avort, între uciderea de prunci și starea actuală a fiului sau a fiicei lor, conjugată cu toate celelalte – cu jocuri, cu pornografie, cu Internet și toate celelalte.

Tot mediul acesta în care trăim este îmbibat de lucrare demonică. Toată atmosfera este îmbibată de lucrare demonică și de desfrânare, mai cu seamă. Or, în mediul acesta, combinat cu starea noastră, a părinților, cu avorturi, cu păcatele acestea – dacă vorbim numai despre ignoranță sau despre nepăsare – sigur că dă o stare de tulburare în familie. Și atunci oamenii, dacă nu cunosc lucrurile acestea și nu fac o pocăință minimă și sinceră, nu se pot vindeca, nu se pot vindeca… Și vezi oameni care pleacă de la tine și ajung pe la deschizători de cărți, pe la vrăjitoare, și starea lor se agravează, ajung până la demonizare. (…)

Legătura dintre avort și starea copilului născut

– Cum îi influențează patimile părinților pe copii? Și mă gândesc chiar și la patimile părinților care sunt ascunse copiilor. Ați observat în viața unui copil, în viața lui lăuntrică, ce influență a produs la un moment dat avortul pe care îl face mama? Pentru că eu personal am sesizat mari schimbări în psihologia copilului începând din momentul în care mama face un avort, și am scris în editorialul din numărul acesta al revistei despre asta…

– Îndeosebi, dacă vorbim de patimi sau păcate, îndeosebi acest lucru m-a impresionat cel mai mult: legătura dintre avort și starea copilului născut. Copiii care sunt singuri la părinți, și fie înainte de nașterea lor, fie după nașterea lor, dacă mama a făcut – de fapt, să fiu mai corect, dacă părinții au făcut avort, copilul acela are o stare de neliniște. Am observat la ei această stare de neliniște, de angoasă, de frică. Mulți dintre copiii aceștia vin și spun: „Părinte, să-mi faceți o rugăciune, că nu pot să dorm noaptea. Simt o prezență, simt o umbră, mă trezesc noaptea transpirat… Nu pot să dorm, nu am liniște…”.

Un alt efect imediat este acela că tânărul sau copilul născut din părinți care au făcut avort este foarte egoist, este aproape incapabil să iubească. De câte ori am ocazia să mă întâlnesc cu tineri, le vorbesc despre iubire, pornind de la cea care-i interesează pe ei cel mai mult, aceasta trupească, până la iubirea lui Dumnezeu, și observ că rezonează ca și cum pentru prima dată ar fi auzit acest cuvânt, acest sentiment! Este o mirare pe chipurile lor. Opt din zece copii rămân mirați, ca și cum ar fi auzit prima dată despre iubirea dintre ei și părinți, dintre ei și Dumnezeu. Este aceasta încă o trăsătură a faptului că părinții au făcut avort, o trăsătură nouă a copilului, faptul că este incapabil de a iubi în sens jertfelnic. Deci, dacă s-ar pune problema să se lepede de părinți, să se lepede de prietenul cel mai bun pentru un folos material imediat, ar face-o fără nici un regret, fără nici cea mai mică mustrare de conștiință, pentru că nu exersează iubirea, nu cunoaște ce este iubirea… Aceasta sigur că este și un deziderat al Noii Ordini, pentru că ați văzut, în toate orânduirile acestea „restrictive”, cele care atacă libertățile persoanei, se mizează pe compromis, se mizează pe individualizare, pe atomizarea persoanelor – de fapt a indivizilor, cum spun ei –, pentru că de natura persoanei ține și iubirea. Deci toate orânduirile acestea mizează pe atomizare, pe individualizare, pe segregare, iar aceasta este posibilă atunci când nu iubești – iar avortul cauzează copiilor născuți această deficiență, această táră „genetică”.

Un alt lucru care mi-a atras atenția este că acești copii născuți din părinți care au avortat nu-și doresc copii, nu-și doresc familie, nu vor responsabilități de tipul acesta al angajamentului familial, nu doresc ca ei să primească jugul unei familii și al jertfei pentru familie, pentru nașterea de prunci; nici nu concep așa ceva.

Un alt aspect este acela că nu sunt statornici în iubire, adică sunt dispuși să schimbe oricând partenerul (înțelegând prin aceasta prietenul, iubita) – și există dispoziția aceasta „de azi pe mâine”. Ca să vă închipuiți labilitatea aceasta, o iubire declarată astăzi ca fiind unică și veșnică, pentru care ar fi în stare să se arunce din avion fără parașută, nici până mâine la prânz nu durează – ci, dacă există posibilitatea de a cunoaște o altă persoană, fie că e băiat, fie că e fată, care intră în niște criterii, bineînțeles, superficiale, este dispus să renunțe la acea iubire – care, sigur, nici nu este iubire, tocmai pentru că e atât de superficială și de instabilă, dar chiar și așa… Deci vedem o instabilitate emoțională vizibilă; nici nu trebuie să ai cunoștințe de psihologie ca să-ți dai seama de lucrul acesta. Și încă ceva, o nestatornicie în prietenie.

Toate lucrurile acestea, toate trăsăturile acestea conturează chipul copilului născut din părinți care au făcut unul-două, până la zeci de avorturi. Aceasta, așa, la o privire foarte generală. Sunt foarte multe de spus…

Și totuși, moartea nu are ultimul cuvânt în Creație. Moartea este un accident!

Copiii și tinerii aceștia de care vorbim nu poartă vină de starea lor, de aceea și cea mai plăpândă intenție de a-L căuta pe Hristos li se va socoti ca un act de eroism. Într-un asemenea război aprig, „simpla” dispoziție de a lupta este în sine o mare biruință. Ce vor dărui mai mult de atât va fi Înviere!

Dar nu este cu putință biruința fără luptă, și lupta fără Cruce. Deci, „îndrăzniţi…” Ioan 16:33!

Material realizat de Virgiliu Gheorghe

Articolul integral poate fi citit în numărul 65 (Iunie 2014) al revistei Familia Ortodoxă.

Sursa: blogul Santinela ortodoxă, 21 iunie 2014, Părintele Cezar Axinte din Constanța

STIGMATIZAREA ROMÂNILOR

Stigmatizarea românilor și a altor est-europeni, ca fiind leneși, hoți și scursuri sociale se dovedește, iată, a fi nu doar o modă printre politicenii și cetățenii de rînd din diferite țări vestice, dar foarte probabil că în curînd va deveni politică oficială a Uniunii Europene (UE).

Asta pentru că ”cetățeanul european” este doar o marotă de propagandă folosită de cei ce vor să prostească națiunile din Europa și să închidă gura euro-scepticilor.

Nu există ”cetățeni europeni”, există doar ei și noi. EI, Vestul cel bogat, dar care are nevoie ca de aer de materiile prime, de resursele naturale, de forța de muncă ieftină și dispusă la a face muncile pe occidentalii le refuză ca fiind degradante și de piața de desfacere din țările estice, adică de la NOI, esticii priviți de la bun început și pînă în prezent de Vest ca fiind scursurile Europei, cetățenii de mîna a doua care nu au altă menire în viață decît să îi deservească pe ei și interesele lor.

Dar, deși se cred superiori și pe noi nu încetează să ne facă estici săraci, cetățeni de mîna a doua, balcanici înapoiați, șamd, vesticii dau dovadă de o lipsă de caracter și de o mentalitate mai ticăloasă decît ar fi putut și cei mai mari sceptici crede. Ei sînt țațele din piață, nu noi.

Deși nu încetează să ne înjure și să ne scuipe ca la piață, pe noi, esticii cei înapoiați și balcanici, oficialii europeni de cel mai înalt rang și popoarele vestice cele luminate trăiesc în mare măsură de pe urma noastră, ca urmare a exploatării nemiloase a coloniilor din Est.

Ne blesteamă și ne amenință, dar nu rup legătura cu Estul. Și asta nu datorită unor așa-zise mărețe idealuri europene, ci pentru că minunatele lor mașini se vînd la noi, produsele lor, începînd de la cele industriale și terminînd cu cele alimentare, se vînd tot la noi, în general vorbind, fără piața de desfacere pe care România și alte țări est-europene le-o oferă vesticii cei supra-dezvoltați ar fi acum într-um mare impas economic și social.

Iar camioanele încărcate cu materie primă din România au bătătorit drumurile ce duc către Vest.

În schimb, România nu este primită în Schengen, pentru ca firmele românești să nu fie încurajate să exporte în țările din Vest, economiei românești i se pun nenumărate bețe în roate prin decizii aberante și unilaterale impuse de la Bruxelles, imigranții români și est-europeni sînt priviți ca o amenințare pentru forța de muncă locală, atunci cînd îndrăznesc să ridice ochii din brazda de căpșuni, fiind tratați ca atare, România este pusă non-stop la zid și persecutată verbal și nu numai de birocrații europeni, adevărați comisari nemiloși ai unei oribile forțe de opresiune ce se dovedește a fi Uniunea Europeană, acest Al Patrulea Reich al zilellor noastre.

Pe scurt, în UE lucrurile sînt simple: ei, vesticii, au foloasele, în timp ce noi, esticii, tragem ponoasele.

Să ne reamintim doar că România a fost obligată, pentru a fi acceptată în UE, să îşi vîndă virtual pe nimic principalele capacităţi de producţie. Statul român a trebuit să renunţe la industrie, la băncile sale, şi-a concesionat extrem de ieftin resursele naturale, agricultura a fost pusă pe butuci ca urmare a implementării normelor europene. Am cedat practic controlul economiei.

România a devenit doar o piaţă de desfacere pentru economiile dezvoltate din UE, o furnizoare de forţă de muncă ieftină şi slab pregătită, de căpşunari şi bone. Colonia perfectă, poligonul în care îşi confruntă forţele diversele interese financiare şi economice externe.

La fel s-a întîmplat şi cu celelalte state nou-admise în UE, cu diferenţa că poate unele dintre ele au ştiut să îşi negocieze poziţia ceva mai bine decît noi. În aceste condiţii, în care economiile au fost practic controlate de grupurile internaţionale de interese, de marile corporaţii economice şi financiare, de guvernele corporatiste europene, să dai vina pe greci sau pe alţii pentru situaţia economică dezastruoasă este ca şi cum a-ţi acuza o colonie de faptul că nu ai administrat-o aşa cum se cuvine.

Este aceeaşi situaţie cu cea în care Băsescu ţipă la pensionari că li s-au dus banii de pensii din vina lor.

Dar iată că nu este de ajuns. Germania condusă de Angela Merkel şi Uniunea Europeană controlată de PPE pregătesc noi măsuri care îi fac chiar şi pe apologeţii UE să vorbească despre moartea democraţiei în statele europene.

Astfel, introducerea Uniunii bancare şi a Pactului de stabilitate fiscală conduc la pierderea totală a controlului deţinut de guvernele naţionale, în favoarea factorilor economici de decizie de la nivelul Uniunii Europene.

Cum se mai justifică existenţa partidelor politice şi a alegerilor libere în statele europene, într-un cuvînt, a democraţiei, daca cele mai importante decizii economice şi politice legate de viaţa oamenilor de rînd din Europa vor fi luate de un grup restrîns de birocraţi de la Bruxelles?

Partidul Popular European controlează autoritar Parlamentul European încă din 1999. Toate instituţiile europene actuale au fost create şi sînt controlate de către membri ai PPE. Principalii factori de decizie ai UE şi deţinători ai funcţiilor-cheie din instituţile europene aparţin aceluiaşi partid. Partid dominat fără doar şi poate de creştin-democraţii din Germania, de cancelarul Angela Merkel.

Aşadar, pentru starea de fapt din Europa zilelor noastre singurii responsabili sînt politicienii de dreapta din PPE. Ei au fost cei care au luat deciziile, ei au gestionat cum nu s-a putut mai prost criza economică.

Iar politicile de dreapta ale Partidului Popular European, impuse de mîna forte a creştin-democraţilor germani, laolaltă cu lachei ai lor precum Sarkozy, Belusconi sau Băsescu, au condus la cvasi-dominaţia economică a Germaniei în Europa, la segregarea cetăţenilor europeni în stăpîni şi populaţie de mîna a doua, în bogaţi care comandă şi săraci care primesc insulte.

Proiectul unei Europe unite a eşuat lamentabil, în condiţiile în care bunele intenţii legate de o circulaţie liberă a cetăţenilor, de schimburi de valori şi de tradiţii, precum şi de drepturi egale pentru toţi europenii au fost înlocuite de ambiţiile de putere ale unora în detrimentul celorlaţi, de impunerea fără scrupule a intereselor de natură economică.

În ceea ce priveşte reacţiile oficialilor europeni de sprijinire a lui Traian Băsescu, este clar că ele nu au nici o legătură cu aşa-zisele lor îngrijorări legate de starea democraţiei în România. Este doar încercarea evidentă a unor grupuri de interse externe de a-şi impune şi pe mai departe, în mod totalitar şi autoritarist, lacheul, în detrimentul voinţei poporului român.

Principala idee pe baza căreia Adolf Hitler şi-a construit utopia celui de-Al Treilea Reich a fost cea a spaţiului vital pentru naţiunea germană, care ar fi avut dreptul să se folosească, după bunul plac, de teritoriul şi resursele altor popoare.

Dar este oare Uniunea Europeană altceva decît un spaţiu vital pentru Germania Angelei Merkel?

Mai-marii UE, în frunte cu Angela Merkel și José Manuel Barroso, au declanșat un program dement de austeritate, ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză economică și socială de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Acum este mai evident decît oricînd că liderii UE au cu totul altă agendă. Măsurile fără precedent pe care le-au adoptat în ultimii ani, atacurile fățișe la adresa libertăților omului pe care le-au patronat, arată că Uniunea Europeană este o organizație de sorginte neo-fascistă, al carei unic scop este introducerea opresiunii, punerea bocancului pe gîtul celor vizați a fi spoliați de resurse.

Agenda birocraților corupți din fruntea UE nu include în nici un caz eradicarea crizei economice ba, din contră, adîncirea ei, cu atît mai mult cu cît se poate spune că factorii de decizie ai Uniunii au contribuit din plin la intrarea în depresiune, pentru că le-a convenit de minune.

În astfel de perioade tulburi le este foarte ușor politicienilor corupți să servească interesele cărora le sînt ei cu adevărat devotați. Neo-fasciștii care conduc Uniunea Europeană pot trece acum la implementarea fățișă a măsurilor cerute de marile corporații internaționale, de Marea Finanță mondială.

Europa nici nu ar fi dealtfel primul continent răvășit de lăcustele neo-liberale. Cea mai mare parte din America de Sud se zbate și acum în sărăcie lucie, în urma jafului de proporții epice la care au fost supuse țările sud-americane de către marile corporații, prin intermediul Statelor Unite ale Americii, FMI și Bancii Mondiale.

Din cîte se pare, a venit acum rîndul țărilor din Sudul și Estul Europei să fie jefuite de către UE/SUA, neo-colonialismul pe care Berlinul îl impune, în spirit neo-imperialist, via Bruxelles, fiind mai apăsător și nemilos decît orice invazie militară.

Controlul politic și socio-economic al UE/SUA este impus prin globalizarea culturală și corporatismul dirijat de la centru, UE/SUA beneficiind acum de toate resursele țărilor asuprite fără să fie nevoită să tragă un foc de armă.

Sursa: blogul Santinela ortodoxă, 8 iunie 2014

NOUA ORDINE MONDIALĂ. ISRAELUL CONTROLEAZĂ

ŞI DATELE PERSONALE ALE ROMÂNILOR

Ultimul „beneficiu” al apartenenţei noastre la ceea ce unii numesc noua Uniune Sovietică, adică UE, reprezintă transferul datelor noastre personale Statului Israel, pentru „păstrarea în siguranţă deplină”. Fireşte, ele vor fi updatate în timp real. De ce se face asta? Aşa, pentru că se poate! Nu se oferă absolut nici o justificare pentru această măsură şi nici nu este vorba de vreo reciprocitate. Nu întreabă nimeni dintre „reprezentanţii” noştri ce treabă are statul evreu cu numele, chipurile şi vârsta copiilor noştri, cu opţiunile noastre politice şi cu starea de sănătate a românilor precum rezultă din fişele de asigurare ale CAS? Sau cu veniturile noastre şi cu numerele de telefon sunate, cu rudele şi prietenii noştri. Decizia adoptată pe 31 ianuarie 2011, prin care se prevede transferul datelor personale ale cetăţenilor CE către Israel, explică faptul că acest stat răspunde Directivei 95/46 privind protecţia datelor. Unele formulări din actul respectiv, formulări pe care ne-am permis a le sublinia, stârnesc zâmbete largi.

Jurnalul Oficial L 027 , 01/02/2011 p. 0039 – 0042

Decizia Comisiei din 31 ianuarie 2011 – în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind nivelul de protecţie adecvat asigurat de Statul Israel privind prelucrarea automată a datelor cu caracter personal [notificată cu numărul C(2011) 332]

COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date [1], în special articolul 25 alineatul (6), După consultarea Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor, întrucât:

(1) În temeiul Directivei 95/46/CE, statelor membre li se cere să ia măsuri astfel încât transferul datelor cu caracter personal căre o ţară terţă să poată avea loc numai în cazul în care ţara terţă în cauză asigură un nivel adecvat de protecţie şi în cazul în care legile statelor membre care pun în aplicare alte dispoziţii ale directivei sunt respectate înainte de transfer.

(2) Comisia poate constata că o ţară terţă asigură un nivel adecvat de protecţie. În acest caz, datele cu caracter personal pot fi transferate din statele membre fără să fie nevoie de garanţii suplimentare.

(3) În temeiul Directivei 95/46/CE, nivelul de protecţie a datelor trebuie evaluat ţinând seama de toate împrejurările care au legătură cu o operaţiune de transfer de date sau cu o serie de operaţiuni de transfer de date şi acordând o atenţie specială mai multor elemente relevante pentru transfer, enumerate la articolul 25.

(4) Având în vedere diferitele abordări privind protecţia datelor din ţările terţe, evaluarea caracterului adecvat trebuie efectuată şi orice decizie în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE trebuie adoptată şi pusă în aplicare astfel încât să nu creeze discriminări arbitrare sau nejustificate faţă de ţările terţe în care există condiţii similare ori între acestea, şi să nu se constituie o barieră mascată în calea comerţului, ţinând seama de angajamentele internaţionale actuale ale Uniunii Europene.

(5) Sistemul juridic din Statul Israel nu dispune de o constituţie scrisă, însă Curtea Supremă din Statul Israel a acordat un statut constituţional anumitor „legi de bază”. Această „legislaţie de bază” este completată de o jurisprudenţă extinsă, întrucât sistemul juridic israelian aderă în mare masură la principiile dreptului comun. Dreptul la protecţia vieţii private este inclus în legislaţia de bază: „Demnitate umană şi libertate”, în secţiunea 7.

(6) Standardele legale pentru proteţia datelor cu caracter personal în Statul Israel sunt bazate în mare parte pe standardele stabilite prin Directiva 95/46/CE şi sunt prevăzute în Legea privind protecţia vieţii private 5741-1981, modificată ultima dată în 2007 pentru a stabili noi cerinţe privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi organizarea detaliată a autorităţii de supraveghere.

(7) Legislaţia în domeniul protecţiei datelor este completată, de asemenea, de decizii guvernamentale privind punerea în aplicare a Legii privind protecţia vieţii private 5741-1981 şi organizarea şi funcţionarea autorităţii de supraveghere, bazată în mare parte pe recomandările formulate în raportul adresat Ministerului Justiţiei de către Comitetul de examinare a legislaţiei în ceea ce priveşte bazele de date (raportul Schoffman).

(8) Mai multe instrumente juridice care reglementează dferite sectoare, precum legislaţa din sectorul financiar, reglementăile în domeniul sănătăţii şi registrele publice, conţin, de asemenea, dispoziţii privind protecţia datelor.

(9) Standardele juridice în materie de protecţie a datelor aplicabile în Statul Israel includ toate principiile de bază necesare pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie a persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal din bazele de date automatizate. Capitolul 2 din Legea privind protecţia datelor 5741-1981, care prevede principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal, nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal din bazele de date neautomatizate (bazele de date manuale).

(10) Aplicarea standardelor juridice în materie de protecţie a datelor este garantată prin căi de atac de ordin administrativ şi judiciar, precum şi printr-un control independent exercitat de autoritatea de supraveghere, şi anume de Autoritatea privind legislaţia, informaţia şi tehnologia din Statul Israel (ILITA), care este investită cu atribuţii de investigaţie şi intervenţie şi care actionează în deplină independenţă.

(11) Autorităţile israeliene responsabile de protecţia datelor au dat explicaţii şi asigurări referitoare la modul în care trebuie interpretată legislaţia israeliană şi au confirmat că legislaţia israeliană privind protecţia datelor este pusă în aplicare conform acestei interpretări. Prezenta decizie ţine seama de explicaţiile şi asigurările respective şi este, prin urmare, condiţionată de acestea.

(12) Prin urmare, ar trebui să se considere că Statul Israel asigură un nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal, astfel cum este prevăzut în Directiva 95/46/CE, în ceea ce priveşte transferurile internaţionale automatizate de date cu caracter personal din Uniunea Europeană către Statul Israel sau transferurile neautomatizate supuse unor prelucrări automatizate în Statul Israel. Pe de altă parte, transferurile internaţionale de date cu caracter personal din UE către Statul Israel, atunci când atât transferul în sine, cât şi prelucrarea ulterioară a datelor se efectuează exclusiv prin mijloace neautomatizate, nu intră sub incidenţa prezentei decizii.

(13) Pentru a asigura transparenţa şi pentru a garanta capacitatea autorităţilor competente ale statelor membre de a asigura protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor lor cu caracter personal, trebuie specificate circumstanţele excepţionale în care poate fi justificată suspendarea anumitor fluxuri specifice de date, fără a aduce atingere constatării unui nivel adecvat de protecţie.

(14) Constatările prezentei decizii privind nivelul adecvat de protecţie se referă la Statul Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internaţional. Transferurile ulterioare către un destinatar din afara Statului Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internaţional, ar trebui considerate transferuri de date cu caracter personal către ţări terţe.

(15) Grupul de lucru pentru protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, stabilit în temeiul articolului 29 din Directiva 95/46/CE, şi-a dat avizul favorabil cu privire la nivelul adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal în ceea ce priveşte transferurile internaţionale automatizate de astfel de date din Uniunea Europeană sau transferurile neautomatizate supuse unor prelucrări automate în Statul Israel. În avizul său favorabil, grupul de lucru a încurajat autorităţile israeliene să adopte noi dispoziţii care să extindă aplicarea legislaţiei israeliene la bazele de date manuale, care să recunoască în mod explicit aplicarea principiului proportionalităţii la prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul privat şi care să interpreteze excepţiile pentru transferurile internaţionale de date în conformitate cu criteriile prevăzute în documentul său de lucru privind interpretarea comună a articolului 26 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE [2]. Acest aviz a fost luat în considerare pentru pregătirea prezentei decizii [3].

(16) Comitetul instituit în temeiul articolului 31 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE nu a emis un aviz în termenul stabilit de preşedintele acestuia,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) În sensul articolului 25 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE, se consideră că Statul Israel oferă un nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal transferate din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte transferurile internaţionale automate de date cu caracter personal din Uniunea Europeana sau în cazul transferurilor neautomate, dacă aceste sunt supuse unor prelucrări automate în Statul Israel.

(2) Autoritatea israeliană competenţă în materie de supraveghere a aplicării standardelor juridice privind protecţia datelor în Statul Israel este „Autoritatea privind legislaţia, informaţia şi tehnologia din Statul Israel (ILITA)”, menţionată în anexă la prezenta decizie.

Articolul 2

(1) Prezenta decizie se referă exclusiv la nivelul adecvat de protecţie oferit în Statul Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internaţional, în vederea îndeplinirii cerinţelor de la articolul 25 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE şi nu aduce atingere altor condiţii sau restricţii care pun în aplicare alte dispoziţii din directiva menţionată anterior care se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal în statele membre.

(2) Prezenta decizie se aplică în conformitate cu dreptul internaţional. Aceasta nu aduce atingere statutului Înălţimilor Golan, Fâşiei Gaza şi Cisiordaniei, inclusiv Ierusalimului de Est, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internaţional.

Articolul 3

(1) Fără a aduce atingere atribuţiilor lor de a lua măsuri pentru a asigura respectarea dispoziţiilor naţionale adoptate în temeiul unor alte dispoziţii decât cele prevăzute la articolul 25 din Directiva 95/46/CE, autorităţile competente din statele membre îşi pot exercita atribuţiile pentru a suspenda fluxurile de date către un destinatar din Statul Israel în vederea protejării persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora, în următoarele cazuri:

(a) atunci când o autoritate israeliană competentă a stabilit că destinatarul încalcă standardele de protecţie aplicabile; sau

(b) atunci când este foarte probabil ca standardele de protecţie să fie încălcate, există motive întemeiate să se creadă că autoritatea israeliană competentă nu ia sau nu va lua masuri adecvate şi în timp util pentru a rezolva cauza respectivă, continuarea transferului ar crea un pericol iminent de prejudiciere gravă a persoanelor în cauză, iar autorităţile competente din statul membru au depus eforturi rezonabile în aceste circumstanţe de a avertiza partea responsabilă de prelucrarea datelor din Statul Israel şi i-au oferit posibilitatea de a răspunde.

(2) Suspendarea încetează de îndată ce sunt asigurate standardele de protecţie, iar autorităţii competente din statele membre în cauză i se aduce la cunoştinţă acest lucru.

Articolul 4

(1) Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la măsurile luate în temeiul articolului 3.

(2) Statele membre şi Comisia se informează reciproc cu privire la cazurile în care măsurile luate de autorităţile israeliene răspunzătoare de respectarea standardelor de protecţie nu asigură aceasta respectare a standardelor.

(3) În cazul în care informaţiile culese în temeiul articolului 3 şi al alineatelor (1) si (2) din prezentul articol demonstrează că un organism însărcinat cu asigurarea respectării standardelor de protecţie în Statul Israel nu îşi îndeplineşte eficient rolul, Comisia informează autoritatea israeliană competentă şi, în cazul în care este necesar, prezintă un proiect de măsuri în conformitate cu procedura prevazută la articolul 31 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE în vederea abrogării sau suspendării prezentei decizii ori a limitării domeniului de aplicare a acesteia.

Articolul 5

Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei decizii şi raportează orice constatare pertinentă comitetului înfiinţat în temeiul articolului 31 din Directiva 95/46/CE, incluzând orice dovadă care ar putea afecta constatarea de la articolul 1 din prezenta decizie conform căruia protecţia datelor în Statul Israel este adecvată, în sensul articolului 25 din Directiva 95/46/CE, precum şi orice dovadă din care rezultă că prezenta decizie este aplicată în mod discriminatoriu. Comisia va monitoriza, în special, prelucrarea datelor cu caracter personal în bazele de date manuale.

Articolul 6

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii în termen de 3 luni de la data notificării acesteia.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 31 ianuarie 2011.

Pentru Comisie, Viviane Reding

Vicepresedinte

[1] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[2] Documentul WP114 din 25 noiembrie 2005. Disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/justice_home/fsj/privacy/docs/wpdocs/2005/wp114_en.pdf

[3] Avizul 6/2009 privind nivelul de protectie a datelor cu caracter personal in Israel. Disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/justice_home/fsj/privacy/docs/wpdocs/2009/wp165_en.pdf

ANEXA

Autoritatea competentă în materie de supraveghere menţionată la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie:

The Israeli Law, Information and Technology Authority (Autoritatea privind legislaţia, informaţia şi tehnologia din Statul Israel)

The Government Campus 9th floor125 Begin Rd. Tel Aviv, Israel

Adresa poştală:

P.O. Box 7360

Tel Aviv, 61072

Tel.: +972-3-7634050

Fax: +972-2-6467064

E-mail: ILITA@justice.gov.il

Site: http://www.justice.gov.il/MOJEng/RashutTech/default.htm

Preluare din ftr.ro

Sursa: site-ul cotidianul.ro, 3 iunie 2014

UN FOST SENATOR VORBEŞTE:

PENTRU CINE ESTE DEPOPULATĂ ROMÂNIA!

1.  Încurajarea emigrării românilor înafara ţării prin măsurile aberante luate (taxe de autor acum??),  lipsa de verticalitate în faţa organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinţei de a redresa ţara cu adevărat şi nu în ultimul rand, prin tolerarea corupţiei.  Decât să îndure batjocură şi foame, oamenii pleacă. Că îşi fac rău pe termen lung atât lor cât şi ţării e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea României de români.

2. Încurajarea românilor din diasporă să rămână acolo unde sunt, cu condiţia să continue să trimită banii cu care guvernul marionetă s-a obişnuit, pentru a mai balanţa cât-de-cât, deficitul de cont al ţării. De parcă oamenii s-ar întoarce înapoi ca să cerşească – ce rusine!

3. Demararea în trombă a unui program de aducere în ţară a străinilor, având ca rezultat doar anul acesta, încetăţenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu.

Toate sunt îngrijorătoare căci puse laolaltă, dovedesc o agendă de depopulare a României, una aplicată prin cele mai insidioase mijloace.  Dacă-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de străini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credinţa, valorile şi tradiţiile noastre, anual şi încă ar fi rău destul. Se pare însă că prin amploarea activităţii, e vorba de ceva cu mult mai grav de atât: Ce-ar fi dacă-am afla că membrii unei anumite etnii, primesc câteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili în România? Mai vin ei ca şi contributori in societatea românească, sau ca şi stăpâni de-a gata? Aparţin ei în casa noastră ? E deci românul bun numai pentru a-i alege pe “conducătorii” ăştia, pentru a trimite bani şi pentru a se supune celor ce vor să ne insclăvească IARĂŞI, sau mai avem noi un cuvânt de spus în ţara noastră? A cui e România pân’ la urmă domnilor guvernanţi, ei?

E timpul deci să aflăm care sunt planurile de colonizare a României, de când există ele şi mai ales cine sunt şi care va fi numărul coloniştilor-viitori-stăpâni (sau poate prezenţi după cum se laudă?)- ai noştri;

Nu îi putem blama că jinduiesc să pună mâna pe România, căci o ţară atât de minunată, de-abia ne merită pe noi se vede, dar dacă vrem să mai avem ce lăsa copiilor noştri, înafara unor acte de îndatorare către bănci, e obligatoriu să deschidem ochii, apoi să acţionăm:  

În ultimii 20 de ani, românul doritor să se simtă în largul său ca român se împiedică cel mai tare în ideea că părinţii săi au fost capabili de cea mai abjectă crimă: genocidul. Ca o confirmare a re-instalării cominterniştilor la guvernarea României în decembrie 1989, după 1990 s-a lansat şi apoi a fost oficial însușită, inclusiv la nivelul manualelor şcolare, teza că din ordinul mareşalului Ion Antonescu şi în conformitate cu legile emanate de guvernarea acestuia, românii au ucis aproape 300 000 (trei sute de mii) de evrei. Ne angajăm întreaga noastră credibilitate afirmând că niciun document serios nu probează acuzaţia de genocid și de holocaust adusă românilor. Nici măcar pentru un singur evreu nu se poate afirma că a fost ucis, conform legilor sau uzanţelor româneşti, pentru motivul că era evreu! Dimpotrivă, când avem documente credibile, acestea dovedesc limpede că în România nu a fost niciodată vreun genocid, împotriva evreilor sau a altor etnii. Nici „măcar” un pogrom, două…

Documentele serioase, autentice, dovedesc mereu ceea ce ştiam cu toţii până în 1990, anume că în România regimul mareşalului Ion Antonescu i-a salvat pe evrei, evrei pentru care România acelor ani a reprezentat „o oază de linişte” (apud istoricul evreu Braham Randolph), un „colac de salvare”(rabinul Moshe Carmilly Weinberger). O spectaculoasă confirmare ne-a oferit-o recent însuşi preşedintele evreu Shimon Peres, care le-a mulţumit românilor că i-am protejat pe evrei în timpul celui de al 2-lea război mondial, făcând astfel posibilă emigrarea a 400.000 de evrei, cu rol extrem de important în edificarea statului Israel.

După cum se ştie, declarația lui Shimon Peres, atât de conformă adevărului, a stârnit reacţia unor oficiali ai minciunii despre Holocaustul din România… Ce să înţelegem din această neconcordanţă între preşedintele Israelului şi activiştii Holocaustului? După părerea mea, Shimon Peres a vorbit din partea evreilor, tot mai mulți, care îşi dau seama că minciuna cu Holocaustul are zilele numărate şi că singura şansă a evreilor de a diminua consecinţele aflării adevărului este ca ei înşişi, evreii, să dea tonul! Aşa cum au făcut-o dezvăluind lumii că vestitul săpun evreiesc nu are nici urmă de ADN uman în el! („Dar cine susţine că evreii ar fi fiinţe umane?!”, se zice că ar fi exclamat un evreu mai hâtru, comentând dezvăluirea oficializată de Yad Vashem…) Dacă în România s-a practicat vreodată genocidul, acela a fost un genocid anti-românesc! În propria lor ţară, adeseori românii, pentru că erau români, au fost persecutaţi, marginalizaţi ori chiar hăituiţi de către străini cotropitori şi de minoritari colaboraţionişti. Perioada cominternistă (1945-1960) a încercat să împingă antiromânismul spre genocid, dar nu a reuşit.

Amintesc în acest sens unul din motivele pentru care Gheorghiu Dej a desfiinţat la vremea aceea vestita Regiune Autonomă Maghiară: deţinuţii politici proveniţi din această zonă a ţării erau numai etnici români. „Numai românii sunt duşmanii comunismului?” s-a mirat Gheorghiu-Dej. Pasămite, maghiarii aveau de-a face cu penitenciarele comuniste numai în calitate de gardieni, anchetatori, procurori etc… După 1990, discret şi cu scheme mult mai subtile, insesizabile pentru omul de rând, pentru omul normal, odată cu revenirea cominterniştilor la guvernarea României s-a reluat genocidul antiromânesc… Aceste pagini sunt scrise cu amărăciunea şi revolta pe care mi le provoacă conştiinţa că avem de trăit într-o asemenea epocă, guvernaţi cu un astfel de program!… De ce? Cu ce am greşit şi în faţa cui?! Încerc de aproape 20 de ani să înțeleg motivele pentru care suntem acuzați pe nedrept de holocaust, o crimă atât de urîtă, incalificabilă între oameni normali, crimă pentru care nu există în limbajul omenesc termenul potrivit…

Aşa cum mă aşteptam, cercetarea acestui subiect m-a dus departe de evenimentele şi faptele din care este alcătuită istoria noastră, a românilor. La vremea respectivă i-am şi avertizat pe cei ce ne acuzau de Holocaust: ne obligați să ne apărăm, să găsim argumente în favoarea nevinovăţiei noastre. S-ar putea ca aceste argumente să sfârşească prin a vă incrimina pe voi, care ne acuzaţi într-o manieră atât de cinică şi de iresponsabilă. În principiu, istoria din ultimii 170 de ani a României nu poate fi analizată şi înţeleasă fără a introduce în relatarea noastră tot cortegiul de evenimente pe care l-a produs apariția evreilor în număr mare pe meleagurile noastre.

În prezentul rezumat al contenciosului româno-evreiesc, al confruntării dintre români şi evrei, al colaborării dintre noi şi evrei, vom orienta toată povestea în funcţie de o singură problemă, care i-a preocupat pe evrei dintotdeauna şi cu intensitate cea mai mare: problema unei patrii, a unui Israel în care să-şi făurească râvnitul cămin naţional, evreiesc. Vechimea acestei aspiraţii, a acestui vis, se pierde în negura secolelor care s-au scurs de la risipirea evreilor în lume. Cert este că după Pacea de la Adrianopol, din 1829, se constată un interes tot mai mare al evreilor rătăcitori pentru ţinuturile româneşti, îndeosebi pentru Moldova şi Maramureş, unde vin să se aciueze într-un număr tot mai mare. Iar când spunem Moldova, în termeni mai expliciţi avem în vedere şi Basarabia, cu Bucovina toată.

Identificăm, din această perspectivă, trei secvențe, trei „momente”, trei etape istorice: Prima: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, majoritatea oraşelor şi târgurilor moldoveneşti se transformă în localităţi cu populaţie mixtă, jumătate evreiască. Evreii se instalează şi în sate, ca arendaşi sau cârciumari. Prin tehnici comerciale oneroase şi acţionând în mod evident „în haită”, după un program insidios, bazat pe tehnici de înşelăciune ingenioase, nemaicunoscute pe meleagurile patriarhale ale Moldovei, evreii ajung curând să acapareze şi să monopolizeze importante ramuri economice, comerciale şi financiare. Destul de repede a devenit limpede pentru liderii politici şi spirituali din România care era ţinta acestei invazii. Nu era vorba de o întâmplare, de simpla goană după câştig nemuncit, ci totul avea o explicaţie, din păcate extrem de gravă: se derula astfel proiectul de a instaura un stat evreiesc în Europa, la marginea imperiului rus, pe un teritoriu ce ar fi cuprins Galiţia, Maramureş şi Moldova. Reacţia noastră de apărare, de legitimă apărare, nu a întârziat să apară, producând atitudini, idei, texte care vor deveni o bază teoretică a românismului. Puţini sunt intelectualii români de marcă şi politicienii cu suprafaţă care să nu fi luat atitudine critică faţă de invazia evreiască. Îi pomenim pe câţiva: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Vasile Conta, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Paulescu etc. Această reacţie ne-a atras însă ostilitatea presei internaţionale, atât de bine controlată de evrei. O ostilitate împinsă până la minciună, calomnie, denigrare, mistificare etc. Menţionăm un detaliu edificator: când s-au stabilit primele relaţii diplomatice dintre România şi Statele Unite, de peste ocean ne-a venit ca reprezentant al intereselor americane, ca consul, însuşi şeful comunităţii mondiale a evreilor, Franklin Benjamin Peixoto, promotorul cel mai asiduu al proiectului Israel în Estul României. Ce căuta un personaj politic atât de impotant într-o funcţie diplomatică atât de măruntă, de consul?! Nu funcţia era vizată, ci spaţiul unde avea să se exercite acea funcţie:România, programată să devină, în partea ei de Est, noul stat Israel! Prezenţa lui Peixoto în România, funcţie mult sub pretenţiile unui lider mondial al evreimii, este o dovadă în plus şi indubitabilă, imposibil de interpretat altfel, a insistenţei evreieşti, a unor lideri evrei bezmetici, pentru realizarea acestui proiect paranoic: Israel în România!  

Se impune o întrebare: în ce măsură evreii de rând din România cunoşteau acest proiect? Proiect care, ca să rămână secret şi neştiut de români, trebuia să rămână secret şi pentru majoritatea evreilor… Se cuvine de asemenea pornită cercetarea asupra contingentului mare de evrei care în mod deliberat şi deschis au sabotat în fapt proiectul sionist şi şi-au afirmat loialitatea faţă de români şi disponibilitatea de a duce o viaţă normală, statornicită în acest spaţiu, evrei sincer deschişi ideii de normalitate în relaţiile dintre oameni şi popoare. Aceşti evrei şi-au luat şi numele de evrei pământeni, au avut şi un partid care a trimis reprezentanţi în Parlament. Au dispărut din păcate chiar şi din …manualele de istorie, sub presiunea sionistă din secolul următor, al 20-lea. Nimeni nu-i mai pomeneşte. Şi doar dintre aceşti evrei s-au ridicat majoritatea evreilor care îşi merită recunoştinţa noastră şi numele de români. Un Tudor Vianu, un Nicolae Steinhardt, un Edgar Papu, un Alexandru Graur… Din păcate, printre aceşti evrei de treabă, oneşti şi loiali poporului român care le era gazdă, nu-i putem număra şi pe Lazăr Şăineanu şi Moses Gaster, pe care autorităţile româneşti i-au obligat să părăsească teritoriul Ţării. Fuseseră identificaţi ca agenţi ai proiectului Israel în România… Agenţi cu misiuni discrete şi subtile, pe măsura înzestrării lor intelectuale deosebite… Mare păcat!  

Ce a rezultat din proiectul ISRAEL ÎN ROMÂNIA? A rezultat multă suferinţă pentru români, sub diverse forme. Multă energie consumată în van, de-o parte şi de alta! Multe resentimente adunate într-un secol şi ceva de confruntare între naţionalismul românesc şi paranoia sionistă! Istoricii români, prea grijulii să nu-şi compromită relaţiile sociale şi interesele personale, întârzie să facă un inventar riguros al suferinţelor noastre. Nu este timpul pierdut, dar deja s-a pierdut multă informaţie orală, deseori mai importantă decât toate arhivele. Au suferit şi evreii din pricina acestui proiect nesăbuit, ca şi din cauza teroarei impuse de Cahal, de exclusivismul religios talmudic, atent să reprime orice tentativă de a se asimila a evreilor. În mod semnificativ, povestea junei Haia Sanis nu a scris-o un evreu, la fel cum nici piesa Take, Ianke şi Kadîr… Ca români, nu avem ce ne reproşa faţă de evrei. Dimpotrivă, avem a le cere socoteală pentru netrebnicul proiect. Cu atât mai mult cu cât, sub o formă nouă, vor unii să-l reia!!… O variantă a acestui proiect a constituit-o intenţia de a declara Basarabia ca republică socialistă sovietică evreiască… Încercarea s-a produs în anul primei ocupaţii sovietice: iulie 1940-iunie 1941. Se convocase congresul „reprezentanţilor” poporului din Basarabia, s-a şi întrunit acesta, sub preşedinţia evreului Lazar Kaganovici, dar în ultima clipă acordul lui Stalin a fost retras… Păcat. Ar fi încheiat definitiv orice discuţie în contradictoriu, vădind pentru toată lumea esenţa tembelă şi criminală deopotrivă a proiectului (de tip) sionist!    

Cărei instanţe evreieşti îi putem cere socoteală azi pentru proiectul ISRAEL ÎN ROMÂNIA? Căci avem tot dreptul s-o facem, nu neapărat pentru a pretinde reparaţii materiale, cât mai ales pentru a cere ridicarea embargoului mediatic asupra acestui subiect, recunoaşterea publică a vinovăţiei, retragerea acuzaţiilor iresponsabile la adresa românilor, deschiderea arhivelor şi tot ce se mai cuvine a dobândi în numele Adevărului!

Al doilea episod semnificativ al contenciosului româno-iudaic s-a consumat în timpul celui de al II-lea Război Mondial, şi include trei momente mereu invocate de evrei:

  1. Pogromul de la București, din ianuarie 1941, din timpul Rebeliunii Legionare,

  2. Pogromul de la Iași, din iunie 1941 și

  3. Genocidul sau Holocaustul din Transnistria, din septembrie 1941-martie 1944.

În discuţia noastră lămuritoare, trebuie introdus un reper nou şi extrem de important, decisiv pentru istoria lumii (sic!): hotărîrea evreilor sionişti, luată la începutul secolului al XX-lea, de a-şi construi o ţară în Palestina, pe locul Israelului biblic. Trebuie spus şi subliniat că această decizie nu a tulburat cu nimic comunitatea internaţională. Dimpotrivă, e de remarcat, cu satisfacţie, faptul că întreaga comunitate internaţională a privit cu înţelegere şi spirit cooperant această doleanţă a evreilor, oferindu-le acestora, în completare, şi alte teritorii: Madagascar, Uganda sau Rhodesia, în diverse variante, cea mai tentantă fiind aceea a unui stat-metropolă Israel în Palestina şi un alt teritoriu, cu rang de colonie a primului, în Africa, pentru a putea aduna la un loc un număr cât mai mare de evrei. Evident, acestea erau planuri pe „un petec de hârtie”. Când s-a trecut la realizarea Israelului, la colonizarea Palestinei cu evrei care să accepte voluntar să-şi părăsească casa şi ţara în care trăiseră până atunci, s-a constatat că evreii nu se prea înghesuiau. Reacţia lor la ciudatul proiect sionist nu a fost cea pe care au scontat sioniştii, era însă o reacţie cu totul normală: evreii au fost puşi să aleagă între viaţa pe care o duceau, uneori de câteva generaţii, într-un mediu social cunoscut, stabil, acceptat, resimţit ca propice pentru viitorul familiei, şi strămutarea în necunoscut, într-un climat străin, mai degrabă ostil, cu o mulţime de necunoscute, plin de primejdii. Era de aşteptat ca majoritatea evreilor să ezite, să nu se grăbească să alerge spre misiunea sfîntă, istorică, eroică bla-bla, bla-bla, la care erau invitaţi: refacerea Israelului… Pentru acest proiect evreii au fost gata să cotizeze şi au făcut-o cu generozitate, dar când a fost vorba să facă pasul, atât de şocant, de traumatizant, al emigrării, la care erau invitaţi, majoritatea au cerut timp de gândire şi de răzgândire… Se pare că primii care nu s-au grăbit să emigreze în Palestina au fost liderii sionişti, autorii proiectului! Acesta este un moment extrem de important pentru istoria lumii, MOMENTUL CÂND EVREII SIONIŞTI CONSTATĂ CĂ PROIECTUL RECONSTITUIRII ISRAELULUI NU SE POATE REALIZA DEOARECE NU SE OFEREAU EVREII, CÂTEVA MILIOANE, CARE SĂ POPULEZE PALESTINA…

Consecinţele acestui refuz au fost catastrofale pentru istoria lumii, a Europei în primul rând! Ca şi pentru oricare dintre cititorii acestor pagini!… Şi anume: Nebunia sionistă nu a acceptat această situaţie, care însemna abandonarea proiectului Israel. Un proiect despre care se putea spune, între oameni normali, că se născuse mort… Evreii sionişti nu s-au împăcat însă cu evidenţa faptului că, în afară de câteva sute de tineri entuziaşti şi săraci, alţi evrei nu erau tentaţi să facă pasul riscant al unei schimbări atât de radicale în viaţa lor. Decât cel mult, pentru evreii în vârstă, Palestina era un loc tentant în care să vii să mori şi să fii acolo îngropat, în pămîntul străbun…

În rest, în mod evident Palestina nu oferea nicio posibilitate de viaţă după parametrii evreieşti tradiţionali, îndătinaţi… Ci numai din pur idealism cineva se putea lansa într-o asemenea aventură! Dar de unde atâta idealism, la milioane de persoane?!… Sioniştii nu au abandonat proiectul, ci au imaginat faza a doua a proiectului, soluţia de „avarie”: constrângerea evreilor de a-şi părăsi casa şi ţara pentru a se strămuta în Palestina, în Eretz Israel! Conform principiului …moldav: dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau…

Cum puteau fi obligaţi milioane de evrei să ia calea pribegiei spre ţinutul inospitalier al Palestinei? Cu ce îi puteau constrânge evreii sionişti pe ceilalţi evrei? Cu nimic! În niciun chip! Singurii care îi puteau constrânge pe evrei erau …neevreii, autorităţile din ţările unde trăiau mulți evrei! Iar instrumentul care i-a şi constrâns pe evrei să plece au fost …două: holocaustul şi comunismul. Ce au în comun cele două mari hecatombe? Un singur lucru: rolul benefic, decisiv, pe care l-au jucat în apariţia şi consolidarea statului Israel. Suferinţele evreieşti îndurate în al doilea război mondial, mediatizate bine, chiar în exces şi cu exagerări fără precedent, au sensibilizat lumea întreagă, cu osebire pe cea anglo-saxonă, astfel că ideea de a se constitui un stat nou, ţară şi cămin pentru evreii atât de urgisiţi, s-a impus aproape de la sine publicului şi guvernelor, fără eforturi deosebite. Efectul cel mai important al persecuţiilor anti-evreieşti din Germania şi ţările satelit ale acesteia a fost că un mare număr de evrei au ales să emigreze totuşi în Palestina, în viitorul Israel.

În plus, după constituirea sa, statul Israel a început să beneficieze de sume impresionante percepute ca reparaţii pentru suferinţele evreilor loviţi de Holocaust. Dar nici pe departe evreii astfel ajunşi în Palestina de teama naziştilor, deci până în 1945, nu erau suficient de mulţi pentru a asigura funcţionarea unui stat şi pentru a contra-balansa numărul relativ mare de palestinieni. Mai era nevoie de alţi evrei, mult mai mulţi. Aceştia au venit din ţările de curând intrate sub regim comunist. Evreii din aceste ţări au luat calea emigraţiei, în număr tot mai mare, pe măsură ce regimul comunist instalat se arăta tot mai nepotrivit cu starea de normalitate, mai abuziv, criminal propriu zis. În ţările obligate să treacă la comunism a crescut brusc numărul celor doritori să-ţi părăsească ţara din cauza noului regim. S-a creat o adevărată psihoză a plecării, bine întreţinută de propaganda occidentală. Dar o dată lăsată cortina de fier, s-a interzis dreptul de a-ți alege ţara în care să trăieşti, dreptul de a părăsi ţara în care te afli. Binefacerile comunismului deveniseră obligatorii. Cu o singură excepţie: numai evreii puteau părăsi raiul comunist!

Evreii inventaseră comunismul şi, ca beneficiari ai brevetului, aveau dreptul numai ei să se lepede de comunism… Paradoxul situaţiei se pretează la numeroase interpretări şi comentarii, inclusiv amuzante, sarcastice. Comentariul cel mai justificat însă este unul dramatic: aşadar, simplificând lucrurile, dar fără a le deforma propriu-zis, avem motive să credem că instaurarea comunismului de către evreii cominternişti în Europa de Est a avut drept scop să deterioreze condiţiile generale de viaţă, ale tuturor, în aşa măsură încât să-i determine pe evrei să emigreze în Palestina, în Israel. Spune multe detaliul că, practic, numai evreii puteau părăsi legal regimul comunist. Pentru ne-evrei nu a existat niciun mijloc legal. Mulți ne-evrei, dorind să plece cu orice preț din lagărul comunist, au plătit cu viaţa sau cu libertatea această încercare. Ne-evreilor care au rămas în lagărul comunist nu le-a fost uşor. Desproprietăriţi şi pauperizaţi, foarte mulţi marginalizaţi ca indezirabili sau inadaptabili ideologici, mulţi arestaţi şi condamnaţi pe nedrept, se poate spune că pentru majoritatea locuitorilor din aceste ţări viaţa s-a schimbat radical în rău, devenind insuportabilă în multe privinţe. Niciodată nu am primit un răspuns logic la întrebarea de ce, cui a folosit experimentul comunist, falimentar dinainte de a se naşte?

Întrebăm acum: în ce măsură este corectă ipoteza că toate aceste nenorociri care au afectat jumătate din Europa s-au petrecut pentru a-i determina pe evrei să părăsească aceste ţări în care trăiau de câteva generaţii şi să emigreze în Israel? Nota bene: aceiaşi evrei, invitaţi să plece în Israel pe vremea când ţările respective nu erau încă comuniste, ci ţări „normale”, nu s-au arătat deloc dispuşi să le părăsească. Schimbarea de atitudine a evreilor faţă de ideea plecării în Israel a fost în mod clar cauzată de schimbarea regimului social-politic în ţara de baştină… În privinţa asta nu poate exista nicio îndoială! Cererea de plecare a evreilor din România a fost, sub comunişti, mult mai mare ca pe vremea lui Ion Antonescu…

Comunismul a fost mai greu de suportat decât aşa zisul regim de exterminare! Mi se pare evident că e mult adevăr în această ipoteză. Chiar dacă vom identifica şi alte cauze şi scopuri pentru experimentul comunist, ipoteza subordonării experimentului bolşevic la proiectul sionist de comasare în Israel a unui număr cât mai mare de evrei nu poate fi respinsă şi trebuie consacrată ca atare. Caz în care, în mod evident, avem datoria să ne întrebăm cine poartă răspunderea pentru imensele suferinţe pricinuite de instalarea comunismului în Europa de Est! Să nu ne sfiim să arătăm acuzator spre liderii sionismului! Nebunia sionistă a făcut şi face în continuare multe victime şi printre evrei! Cu atât mai mult avem dreptul să cerem liderilor şi organizaţiilor sioniste, înseşi ideii sioniste (sic!), să dea socoteală în faţa tuturor, evrei şi ne-evrei, pentru milioanele de vieţi distruse ori batjocorite! Zeci, sute de milioane de oameni care au suferit ca niciodată în istorie! O mai spun o dată: eu şi oricare dintre cititorii acestor rânduri am fi avut o viaţă mai uşoară, mai frumoasă, mai îndestulată dacă sioniştii nu ar fi conspirat şi acţionat pentru proiectul Israel în Palestina, prin care au stricat tihna şi normalitatea existenţei noastre ca români, ca europeni, ca oameni! În nebunia lor nu au avut niciun scrupul! Au recurs însă, cu viclenie, inclusiv la stratagema clasică a inversării rolurilor: noi, victimele, am devenit vinovaţi de crimele plănuite şi înfăptuite de ei, de sionişti şi de evreii cominternişti!… …Acesta ar fi al treilea moment de tensiune – eufemistic vorbind, din istoria relațiilor dintre români și evrei. Momentul cel mai dureros…

* Românul se ferește în ultima vreme să mai spună că „mai rău nu se poate”. A spus-o de atâtea ori înainte de 1990, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, ca după aceea să constate, cu perplexitate și amărăciune, că se poate, „se poate și mai rău”!… Vorba asta se potrivește și pentru necazurile noastre cu evreii. Se pare că al treilea moment, cât va fi fost el de dureros, n-a fost totuși cel mai! Căci a urmat și al patrulea …moment, încă neîncheiat, în care trăim și evoluăm noi, cei de azi!…

Dacă în 1944, evreii comuniști, cominterniști, au ajuns să pună mâna pe guvernarea României și să-și facă de cap sub protecția ocupantului sovietic, după 1990 România a ajuns din nou sub controlul unor structuri evreiești (tot cominterniste?), fără ca acestea să se bucure de un sprijin extern brutal și prea evident. În mod semnficativ, principalii actori ai evenimentelor din decembrie 1989, adică Ion Iliescu, Petre Roman și Silviu Brucan, care au pretins a fi aduși de „valul revoluției”(!!!) în fruntea evenimentelor, aparțin fostelor structuri cominterniste. Ion Iliescu și Petre Roman ca urmașii cuminți ai unor cominterniști notorii, identificați sigur ca agenți sovietici, iar al treilea, Silviu Brucan, ca supraviețuitor al valului cominternist abătut asupra României după august 1944. Petre Roman și Silviu Brucan evrei cu acte în regulă, Ion Iliescu cu o naționalitate ceva mai …complexă, amestec de bulgar, evreu și, probabil, ceva român. Ion Iliescu nu a dat niciodată dovadă că ar simți românește. De ceilalți doi, ce să mai vorbim?!…

Mai mult, nici ceilalți doi președinți, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, nu au o apartenență etnică cert românească și s-au ferit s-o lămurească. După știința mea, mama lui Emil Constantinescu este evreică și se trage dintr-o familie de evrei anarhiști, izgoniți din Elveția și pripășiți în Rusia înainte de 1918, în Basarabia mai exact. Despre Traian Băsescu circulă două variante: tată evreu, plecat în Israel, unde ar mai fi și azi în viață; mama evreică, tata evreu… Circulă este un fel de a spune, căci subiectul este tabu pentru mass media. În mod semnificativ, nici una dintre aceste biete femei nu a apărut public să-și arate bucuria pentru ascensiunea fiului. Orice presă sau televiziune liberă, necontrolată din umbră, ar fi găsit interesant pentru noi, publicul, să ne facă cunoștință cu …muma lui Ștefan cel Mare a zilelor noastre.

Am avut parte de trei președinți efectiv anormali, care se rușinează să spună cine le sunt părinții!… Se rușinează să apară în public cu propria lor mamă. Nici nu-și pomenesc părinții în CV-ul de pe internet! Ce au de ascuns? Recomand celor care citesc aceste pagini să caute pe internet biografia celor trei președinți români de după 1990, și s-o compare cu biografia, tot oficială, a lui Nicholas Sarkozy, președintele Franței. Evreu, dar evreu normal, care nu uneltește împotriva celor ce l-au ales, Sarkozy nu-și ascunde ascendenții. Nu există nicio legătură între originea sa evreiască și politica pe care o duce ca președinte al Franței în folosul Franței, al francezilor!… Ceea ce nu putem spune și noi, despre președinții cu care ne-a pedepsit Dumnezeu după 1990. Niște… Mă consider un om normal. Mă străduiesc să fiu, în orice caz. Nu resping nicicum ideea ca în fruntea statului sau guvernului român să ajungă un alogen. Am mai avut regi și domnitori străini. Toate popoarele europene au cunoscut această situație și nu o blamăm sau incriminăm în vreun fel. Dar în asemenea cazuri cred că starea de normalitate impune anumite restricții, anumite condiții, limite a căror depășire nu poate fi trecută cu vederea în numele toleranței și al combaterii gesturilor de discriminare etnică. Iată, pe această temă, câteva considerente și observații: Persoana în cauză, adică alogenul ajuns în funcții publice înalte, se cuvine să nu-și ascundă originea etnică, ci s-o asume cu seninătate și ceva umor, dacă se poate. Exemplu de urmat, exemplu de normalitate, Varujan Vozganian, mândru de stirpea sa armenească. Frecvența cu care apar alogenii în asemenea funcții trebuie să respecte oarecum „algoritmul” demografic.

Regula nu poate fi decât una: în mod obișnuit, în asemenea funcții ajung cel mai des reprezentanți ai etniei majoritare! A avea un președinte cu origine românească incertă nu este în regulă. A avea trei președinți la rând numai pe jumătate români dă deja de gândit! Nu pare a fi o întâmplare! Iar când cealaltă jumătate este la toți trei aceeași, adică evreiască (sau patagoneză!, ar fi fost totuna), suspiciunea că ni se ascunde ceva este și mai îndreptățită. Ce ni se ascunde? Dacă sub oblăduirea a trei președinți numai pe jumătate români, iar pe cealaltă parte evrei, Țara ar fi prosperat, dacă am fi progresat sau măcar am fi avut o evoluție obișnuită, în limitele normalității, atunci totul putea intra sub beneficiul coincidenței întâmplătoare, al aleatorului. Am fi consemnat această coincidență la rubrica de curiozități.

Împrejurarea însă că în această perioadă de douăzeci de ani România a cunoscut cea mai rapidă și mai severă involuție din istoria sa, o veritabilă prăbușire!, ne obligă să căutăm o legătură între acest dezastru și componenta alogenă a etniei celor vinovați de acest dezastru și să ne întrebăm deschis: există vreun interes sau amestec evreiesc în decăderea României, în dezastrul din România? …Cu o asemenea întrebare nu facem propagandă anti-semită, cum vor exclama imbecilii, ci facem un gest de auto-apărare! Nimic mai mult! Faptul că în trecut, un trecut nu prea îndepărtat, în anii 1944-64, România a suferit de pe urma unor alogeni evrei, care au activat fățiș în slujba unor puteri străine și vrăjmașe, întărește motivele pentru care să ni se pară nefirească, chiar suspectă evreitatea atât de excesivă, de debordantă statistic vorbind, a conducătorilor noștri de azi, a clasei politice. Deja știm că ni se ascunde un fenomen demografic extrem de îngrijorător: numărul mare de evrei care au primit cetățenie română fără nicio problemă, sub acoperirea falsă că li se face un act de justiție.

Conform unei teze nerușinate (vezi și raportul Tismăneanu), cum că românii i-au silit pe evrei să plece în Israel și că pierderea cetățeniei românești a fost un abuz al autorităților din România. În realitate, evreii care au plecat în Israel au făcut-o de bună voie, beneficiind de un privilegiu refuzat celorlalți cetățeni din România. Dacă evreii au fost în vreun fel obligați să plece din România și să renunțe la cetățenia română – și au fost obligați!, presiunea a venit din partea evreiască, sionistă. În urmă cu vreo 10 ani, erau circa o jumătate de milion de evrei care căpătaseră cetățenie română în mare secret, fără nici un semnal în presă. (E drept, în acest fel se mai dă o lovitură: cei în cauză căpătă astfel și cetățenie europeană…) Paralel cu acest “spor demografic” bine mascat de autorități, ni se vorbește mereu de o comunitate evreiască pe cale de a se stinge în România. Nu mai sunt decât vreo 5-6.000 de evrei! Să le plângi de milă!… (A se compara cu ritmul lent în care se acordă cetățenie română pentru românii basarabeni, într-adevăr îndreptățiți s-o obțină!…)

Alt secret de stat bine păzit este structura etnică a proprietății imobiliare. Prima grijă a lui Emil Constantinescu ajuns președinte al României a fost să legifereze dreptul străinilor de a deveni proprietari de terenuri de orice fel în România. Am motive să cred că și lui Ion Iliescu i s-a cerut (de unde, de către cine?) să legifereze această prevedere criminală față de viitorul României. Ion Iliescu însă, inclusiv partidul pe care îl conducea, nu a insistat prea tare și încercarea lor de a legifera acest proiect trădător de țară a eșuat. Propunerea lui Ion Iliescu înaintată Parlamentului a fost mai mult de formă. (Le dau nepoților mei dreptul de a se lăuda că eu, bunicul și unchiul lor, am declanșat în Parlament opoziția la proiectul de a acorda străinilor dreptul de a deveni deținători de terenuri în România.)

Din păcate nu s-a mai putut face nimic atunci când la Cotroceni a venit Emil Constantinescu, președintele celor mai nenorocite privatizări, al celor mai păguboase tratate cu statele vecine. Individul a susținut cu toată autoritatea funcției sale ca, în ciuda prevederilor constituționale, să se legifereze posibilitatea pentru străini de a deveni proprietari funciari. În 2003, odată cu impunerea noii constituții, s-a introdus și în Constituție dreptul străinilor de a deveni deținători de terenuri în România.

Nota bene: Am spus de mai multe ori, fără niciun ecou în mass media: la alegerile din 1966 Emil Constantinescu nu a obținut voturile necesare pentru a câștiga alegerile. Cu toate acestea a fost declarat câștigător și, deci, președinte al României. Președinte fraudulos, care a debutat prin susținerea unui proiect de lege care încălca Constituția. Dar nici proiectul de modificare a Constituției nu a primit votul poporului român. Guvernul Adrian Năstase s-a pretat la ilegalitățile cele mai flagrante pentru a declara constituția votată. Printre altele, caz unic, când a văzut că rezultatul referendului este de respingere a constituției, a prelungit cu 24 de ore votarea.

Dacă Dumnezeu ne va ajuta să avem un guvern de oameni normali, de patrioți, trebuie declarate nule toate legile și efectele produse prin modificările operate în actuala Constituție: în fapt, Constituția din 2003 este, și azi, ne-legitimă. Mai grav este că întreaga clasă politică, mass media și autoritățile europene au acceptat frauda și abuzurile guvernului Năstase. Erau abuzuri prin care se ușura sarcina celor preocupați de distrugerea României…

Pe parcursul discuțiilor purtate în societatea românească pe marginea legiferării vînzării de teren către străini, s-a auzit cuvîntul palestinizare, ca un avertisment că prin modificarea promovată de Emil Constantinescu se creează cadrul legal pentru desfășurarea scenariului care în 1948 a adus Palestina, țară a palestinienilor, la situația de a putea fi declarată Israel, stat al evreilor: evreii, prin cumpărarea de terenuri în Palesina, au devenit la un moment dat proprietari pe cea mai întinsă suprafață din Palestina. Argument decisiv în constituirea statului Israel, deși nul în drept!… (În această ordine de idei apreciez că Ion Iliescu, față de Constantinescu și Băsescu, a fost mai reținut în a promova interesele Israelului în România. Poate că mă înșel…)

O confirmare că aceste suspiciuni sunt pe deplin îndreptățite ne-o aduce constatarea că în clasa politică numărul de evrei este disproporționat de mare în raport cu numărul etnicilor evrei din România, din structura demografică a României. În primul parlament al României, 1990-92, după un calcul pe care personal nu l-am putut verifica, dar mi-a fost oferit de un fost deputat FSN, etnicii români erau sub 50%. Evreii erau așa de mulți încât în 1992, când s-a ales al doilea parlament post decembrist, Comunitatea Evreiască, știind bine câți sunt parlamentarii evrei intrați pe listele de partid, s-a jenat să mai ceară un loc și pentru un reprezentant al ei, așa cum îi permitea noua Constituție. Avea deja câteva zeci de reprezentanți, pe puțin!…

Un gest de bun simț, pe care nu l-au mai repetat în 1996… Un gest care confirmă însă că în Parlament era un număr nefiresc de mare de evrei. Situația nu s-a schimbat… În toată această perioadă, de preșidenție iudeo-românească, principalul proces socio-economic și politic, petrecut în România democratică, a fost schimbarea radicală a regimului proprietății. Sub pretextul numit privatizare, care părea să însemne trecerea unor active din proprietatea de stat în proprietatea particulară a cetățenilor români, s-a produs un jaf colosal, o înstrăinare a avuției naționale, publice, în beneficiul mai ales al străinilor, al alogenilor, cu sau fără statut de cetățeni români. Așa zișii investitori străini!…

Atât cât s-a făcut o investigare juridică sau gazetărească a cazurilor de mare corupție, s-a putut constata că etnia cea mai implicată în jaful și distrugerile din România este etnia evreiască, reprezentată prin etnici evrei nu numai din România, ci și din alte țări: Israel, Rusia, SUA, Austria etc. Această coincidență, faptul de a întâlni evrei la nivelul funcției supreme din stat, la nivelul primului ministru, al miniștrilor, al parlametarilor, dar și la nivelul marilor corupți, profitori de pe urma distrugerii și înstrăinării economiei românești, ne obligă să tragem o singură concluzie: România este azi o țară ocupată, iar majoritatea ocupanților sunt evrei! Suntem o țară care și-a pierdut independența și suveranitatea. Aceste atribute mai există numai în constituție, ca vorbe goale. Suveranitatea și independența românească sunt cuvinte fără nicio acoperire…

A spus-o, într-un cadru mai intim, și Shimon Peres: România a fost cumpărată de evrei! De la cine au cumpărat-o? Cu ce drept? (Recomand în acest sens seria de documente și comentarii publicate în cărțile excepțional de bine informate ale domnului Dan Cornel Nicolae, privind Ofensiva iudaismului împotriva Ronmâniei.) Lucrurile nu se opresc aici, la jaful din avuția Țării.

Conform programului după care a guvernat Petre Roman și următorii prim miniștri, și împotriva oricărei rațiuni economice, inclusiv împotriva rațiunii profitului, industria românească chiar s-a transformat într-o grămadă de fier vechi, căci de cele mai multe ori noii proprietari au distrus utilajele și agregatele de producție, întreaga uzină sau fabrică a fost demontată și vîndută la fier vechi, inclusiv utilaje de ultimă generație. A fost astfel redus la jumătate potențialul economic al României, producția industrială și agrară a României, și au dispărut câteva milioane de locuri de muncă în producție, în cercetare, în domeniile economice care asigurau cândva exportul românesc. Plus alte ilegalități și mârșăvii ale clasei politice, ale guvernanților, fără egal în istoria României.

Rezultatul, despre care credem că este și scopul urmărit de această politică economică aberantă: câteva milioane de români au luat calea emigrării, au plecat să muncească în alte țări, obligați s-o facă! Mulți dintre ei nu se vor mai întoarce. Iar cei mai mulți dintre ei sunt oameni capabili, cu pregătire superioară, buni meseriași, a căror eficiență profesională creează bunăstare națională pe alte meridiane. S-a produs astfel cea mai gravă depopulare a Țării din toată istoria noastră. În mod evident această depopulare a Țării prin emigrare este provocată de guvernanți prin politica economică promovată.

La această emigrare se adaugă declinul demografic provocat de autorități prin propaganda contraceptivă efectuată îndeosebi la sate, prin măsurile care descurajează viața de familie, cu copii etc. La un loc, pentru tot ce ni s-a întâmplat după 1990, a apărut termenul, din nefericire întru totul exact, de-românizarea României… Toate nenorocirile de care avem parte după 1990, atât de absurde în sine, capătă imediat coerență și logică dacă le raportăm la rezultat: de-românizarea României este un proces riguros controlat, plănuit de multă vreme, nicidecum spontan sau întâmplător. Iar acest proces este parte din programul transformării României într-un Israel de rezervă! Repet: România, un Israel de rezervă!

Desfășurarea acestui program ni se ascunde, ceea ce, din partea politicienilor trădători de Țară nu e de mirare. După 1990 cuvîntul transparență a dispărut din vocabularul clasei politice. Funcționarea democrației în România, a jocului de-a partidele politice, este riguros controlată. A fost din vreme pregătită în cele mai mici detalii. Nu e greu să-ți dai seama.

Din păcate, oamenii de rând sunt împiedicați să priceapă ceea ce se întâmplă cu ei, cu Țara. Presa, radioul și mai ales televiziunea, cu zeci de posturi de emisie, unul mai nociv decât altul, mai mincinos, mai destrăbălat, manipulează în chip profesionist preocupările și gândurile alegătorilor, oferindu-le zilnic știri de senzație, de scandal etc., care se succed într-un ritm zăpăcitor pentru percepția omului cu o inteligență obișnuită. Apar în presă și la televiziune numai comentatori agreați de establishmentul instalat după 1990. Comentatori bine pregătiți în arta minciunii, a ocolirii adevărului și a problemelor importante, vitale. Din păcate, mulți dintre aceștia sunt foarte tineri…

Toți au o singură preocupare: să nu vorbească nimic despre adevăratele probleme ale României, ale românilor. * Cele de mai sus ne obligă să punem o întrebare, pe care să n-o lăsăm fără răspuns: de ce are nevoie evreimea mondială de un „Israel de rezervă”? Îl rog pe cititorul acestor pagini să facă un exercițiu de imaginație și să se închipuie pentru câteva minute că ar trăi în Israel, ba chiar că ar fi un important lider sionist, eventual unul dintre cei șapte înțelepți ai Sionului, preocupat profund de soarta evreilor, a Israelului. Cu minime cunoștințe despre viața din Israel, îți dai totuși seama că acest stat nu are nici pe departe un viitor asigurat. Acest viitor este dependent aproape în totalitate de sprijinul SUA și, oarecum, al Europei Occidentale. Acest sprijin, ca orice lucru omenesc, nu are asigurată perenitatea. E mult mai sigură, mai sigur …perenă, adversitatea plină de resentimente a lumii arabe.

În confruntările armate de până acum, Israelul a ieșit biruitor, ceea ce nu a fost fatal ori catastrofal pentru nici un stat arab. Dar ziua când a 7-a sau a 70-a confruntare militară se va încheia cu înfrângerea Israelului de către arabi, acea zi va fi fatală pentru Israel! Cu consecințe, foarte probabil, ireparabile…

Când am fost senator (1992-96), în comisia de politică externă din care făceam parte s-a dat avizul pentru un acord între statul român și statul israelit, prin care noi acceptam să găzduim, într-un caz de forță majoră, circa 300.000 de evrei, bătrâni, femei și copii. Ni s-a dat și explicația: 300.000 este capacitatea de găzduire a hotelurilor de pe litoral sau din România. A fost primul pas. Nu a fost mediatizat acest acord, dar eu nu am făcut din asta un secret.

Precizez: în comisie eu am fost de acord cu acest aranjament, menționând că, de va fi cazul, aceeași să fie disponibilitatea noastră și pentru ceilalți beligeranți. Azi, dacă aș mai participa la o astfel de dezbatere, aș pune o condiție: statul evreu să-și ceară mai întâi scuze pentru minciunile referitoare la așa zisul holocaust din România! Și să aducă mulțumiri publice pentru politica lui Ion Antonescu față de evrei! După aceea, dar numai după aceea, mai vedem cum facem și cu acordul respectiv…

Așadar, încă de pe atunci se lua în calcul un scenariu catastrofic pentru Israel. Nu este decât firesc pentru niște guvernanți dedicați funcției lor să ia în calcul orice eventualitate. Un alt motiv de îngrijorare pentru un voitor de bine al Israelului este, se pare, prognoza meteo – dacă o putem numi așa, pe următoarele decenii, secole chiar. Pare a fi îngrijorătoare pentru toată planeta. Condițiile climaterice de trai se vor deteriora grav, se vor reduce zonele în care, de bine, de rău, găsești cele necesare vieții. În Israel, în ciuda eforturilor, deșertul va câștiga bătălia cu inteligența și abnegația oamenilor și se va extinde. Se pare că România, deși va fi afectată și ea, va rămâne totuși una din puținele zone în care se va putea trăi în condiții dintre cele mai bune, privind îndestularea cu apă, cu ploi roditoare, cu o temperatură prielnică confortului etc. Prin politica de de-românizare a României este evident că se produce un vid demografic de care cineva de pe planetă va profita, mai devreme sau mai târziu. Cel mai logic este să profite de acest vid demografic cei care l-au creat… Adică evreii. Mai ales că nu ar fi prima dată când prezența masivă a evreilor în România se încearcă a fi explicată ca efect firesc al densității demografice din România, sub media mondială și europeană…

S-au produs alți pași mai departe, în aceeași direcție și în mare taină, printre care și încetățenirea a sute de mii de evrei. Aceștia, sute de mii de evrei, azi nu mai au nevoie de niciun acord bilateral ca să descindă în România și nici de cazarea oferită de guvernul român. Guvernul român le-a oferit acestor evrei posibilitatea să-și cumpere care un apartament, care o vilă, care mai multe… Unii zeci de hectare de teren, alții sute sau chiar mii de hectare… Ei sunt acasă aici, în România, fără ca noi să știm, fără să fim întrebați, fără să ni se ceară voie! Și mai ales fără să știm exact câți evrei sunt în România!

În nicio țară numărul exact al evreilor nu este cunoscut. În România interbelică se vorbea de câteva sute de mii de evrei, dar se pare că erau două milioane, după aprecierea celui mai important evreu, Mihail Sebastian, și a românului cel mai important, Corneliu Zelea Codreanu. Din informațiile mele, primite neoficial dintr-o sursă prezidențială, într-o primă etapă vor fi un milion de evrei, încetățeniți în România și Moldova. Iar dacă “facem ciocu’ mic”, drept răsplată vom fi lăsați să ne unim cu basarabenii și cu toții să le fim în eternitate recunoscători evreilor, autori ai unirii cu frații noștri de peste Prut… Ei, alde Petre Roman și Ion Iliescu, au împiedicat Unirea noastră în 1990-92, tot ei, o vor patrona ca stăpâni ai celor două state fost românești!…

Evident – vorba lui Nikita Hrușciov, evreii nu vor veni în România ca să muncească în mină sau la strung! Am aflat de la un evreu din Canada că evreii care acceptă să se întoarcă în România primesc câteva sute de mii de euro ca primă de instalare… Vor veni cu bani mulți ca să se poată face stăpâni! Desigur, acelor un milion de evrei le va fi mai ușor să controleze și să domine viața din România dacă câteva milioane dintre cei mai activi români vor fi plecați din Țară pentru totdeauna! Și dacă clasa politică, cumpărată și șantajată, se va lăsa în continuare la remorca intereselor evreiești. Interese fals evreiești aș zice, cu gândul la eternitatea lumii, a neamurilor. Cum fals evreiești s-au arătat și interesele pentru care s-au comis atâtea nelegiuiri sioniste. Căci măsura în care evreii sioniști lucrează acum la proiectul România – stat rezervă pentru Israel este și măsura în care (se tem sau constată că) eșuează proiectul Israel în Palestina. E timpul ca evreii normali să facă ce este de făcut! Și în primul rând să denunțe nebunia și minciunile sionismului! Să se dezică de schizofrenia acestora! Să se delimiteze de sionism! Și să prezinte scuze întregii omeniri! Nu-mi dau seama care evrei, cei normali sau sioniștii, se află în spatele dezbaterilor din lumea evreiască pe tema diasporismului. Este o discuție despre care nu se spune nimic în România, deși ne privește în modul cel mai direct. Am aflat de ea dintr-un roman al lui Phillip Roth. Una peste alta, în ultimele trei-patru decenii lumea evreiască este preocupată de câteva întrebări care, la un loc, alcătuiesc o singură problemă. Se întreabă evreii ce este de făcut pentru a ajunge la un modus vivendi cu palestinienii. Situația actuală nu poate fi eternizată. Se pare că singura alternativă la dispariția statului Israel este acceptarea retragerii în interiorul granițelor din 1948…

Și mulți evrei o consideră acceptabilă! Și corectă, aș adăuga eu. În acest caz, un mare număr de evrei vor trebui să părăsească Israelul. Ipoteza diasporistă consideră că evreii cei mai apți, mai potriviți să rămână în Israel, sunt evreii proveniți din țările arabe, care cunosc mentalitatea arabă și știu să se suporte unii pe alții cu arabii! Ceilalți evrei, veniți cam toți din Europa de Est, la loc comanda! Să facă stânga împrejur și să se întoarcă de unde au venit ei sau părinții lor!… Pe scurt, în lumea evreiască de ceva vreme se discută și se fac planuri privitoare la revenirea evreilor în România, în Ungaria, în Polonia etc. Mari bogătași precum Estee Lauder își pun averea în slujba acestui proiect de …părăsire a Israelului. Sau – soluție inedită, dar deja pusă în aplicare, un mare număr de evrei urmează să capete a doua cetățenie în țările din Est Europa, de care să nu se folosească deocamdată prea mult. Până la noi ordine… Ale cui? E timpul să conștientizăm acest pericol: evreii plecați în Israel vor să se întoarcă…

Liderii evreimii mondiale au declanșat deja acest proiect, devenit deja proces în plină desfășurare. Totul se petrece însă cu mare discreție, propriu zis în secret, cu concursul trădător de țară al autorităților, al clasei politice în frunte cu președinții Țării de care am avut parte după 1990. Minciuna cu holocaustul din România se pare că își află locul strategic în această acțiune: culpabilizați pentru crimele părinților, românii se vor simți fericiți că evreilor le trece supărarea pe noi și se întorc!…

O mai spunem o dată: în România nu a fost nici urmă de holocaust sau de pogrom! Pentru cele întâmplate pe vremea guvernării mareșalului Ion Antonescu evreii au mari datorii de recunoștință față de români! Dacă nu și le recunosc, treaba lor! Dar este de-a dreptul un gest ordinar, de oameni fără niciun Dumnezeu, să-i acuzi de crimă pe cei care te-au salvat de la moarte! Între oameni – repet: normali, așa ceva este de neimaginat! De neconceput atâta lipsă de onoare! * Așadar, după 150 de ani de la declanșarea sa, planul ISRAEL ÎN ROMÂNIA este mai aproape ca oricând de realizare. Aproape că te umpli de admirație pentru abnegația, ingeniozitatea și stăruința autorilor. Și știu că se găsesc printre noi nătărăii capabili să privească lucrurile din acest unghi de vedere și să se minuneze de inteligența și perseverența sionistă… Nimeni nu a zis că Diavolul este lipsit de idei ori că ar fi un prostănac. Se pare că exact de aici vine nefericirea sa: are prea multe idei și nu toate-s bune!…

Or, dacă există, ca la toate popoarele, o componentă diabolică a evreimii, diferența față de alte popoare constă în faptul că evreii diabolici au reușit să se organizeze ca nimeni alții, transformând ideea de nație în organizație! S-au impus față de evreii normali sau chiar angelici și îi terorizează într-un mod greu de imaginat de noi, goimii! La niciun popor nu există o viață dublă atât de accentuată ca la evrei: una la vedere, pentru goimi, alta secretă, radical diferită de prima, organizată după reguli și canoane necunoscute în lumea ne-evreilor. Reguli și canoane care nici pe departe nu fac viața mai frumoasă și nici nu-l apropie pe individ mai mult de Dumnezeu! Dimpotrivă…

Firește, aceste pagini nu sunt scrise de grija evreilor. Nu insist în încercarea de a-i înțelege, deși manifestarea lor ca adversari îndârjiți ai intereselor noastre ne impune, ca reacție de răspuns, să ne cunoaștem mai bine adversarul pentru a-i putea contracara acțiunile. Pentru mine e prea târziu să încerc să-i înțeleg printr-un efort susținut și bine organizat. Las celor mai tineri dintre naționaliști să acopere acest punct din programul de salvare națională: avem nevoie de o bună cunoaștere a lumii evreiești, a sionismului, a dimensiunii secrete, oculte din modul lor de organizare, din mentalitatea autentic iudaică. Vom avea de învățat de la evrei și multe lucruri utile, plăcute și sub aspect moral. Și vom putea, probabil, contribui cât de cât la emanciparea evreilor. Repet: emanciparea evreilor față de structurile de putere și coerciție moștenite de evrei din negura vremurilor.

Dacă există o problemă evreiască pentru lumea în care trăim ‒ și există!, această problemă nu se va rezolva decât prin emanciparea evreilor față de structurile medievale evreiești, de natură ocultă sau discretă, care îi țin sub oarbă ascultare pe evrei. Evreii au fost pretutindeni în fruntea luptei pentru demolarea structurilor medievale „închistate”, a tradițiilor, a valorilor patriarhale etc., în numele modernizării cu orice chip. Dar în ascuns, valorile tradiției iudaice le-au păstrat cu o grijă habotnică, fără să supună nici una din aceste valori unui examen critic, deși sunt ca nimeni alții de pricepuți în a coborî orice și pe oricine în derizoriu. Au implantat comunismul în zeci de țări, dar s-au ferit s-o facă și în țara lor! Evreii au făcut mult bine omenirii, mai exact spus: unii evrei. Dar evreii au făcut și mult rău omenirii. Mai exact spus: unii evrei! Și vor mai face!

Soluția pentru ameliorarea acestui aport evreiesc la dulceața și frumusețea vieții pe pământ este una singură: emanciparea evreilor normali, sprijin internațional pentru transparență în lumea mozaismului, pentru abandonarea structurilor oculte, care practică tirania cea mai despotică, deseori paranoică, intimidând, descurajând și pedepsind neiertător orice tentativă a evreilor normali de a intra în rândul lumii, de a abandona practica standardelor duble, atât de răvășitoare pentru sănătatea sufletească. Pe termen scurt însă, putem lăsa deoparte grija pentru evrei. Situația noastră, a românilor, este mult mai critică, mai periclitată azi ca oricând. Suntem în pragul unui colaps național care, dacă se va produce, va fi fără nicio șansă de redresare, deoarece forțe impresionante ale Răului planetar lucrează de vreme îndelungată la distrugerea Neamului și a Țării! Nu mai avem mult timp la dispoziție pentru a găsi soluția de redresare. Și chiar dacă vom afla soluția, vom avea puterea de a o pune în aplicare? Ion Coja

Sursa: blogul Vremuritulburi, 12 mai 2014, preluare de pe eufrosin.wordpress.com

CETATEA ASEDIATĂ

De un sfert de veac, România este, fără doar și poate, o Cetate Asediată. Falsificatorii de istorie ne bat la cap că asediul cetății e doar în mintea noastră – bolnavă de mitologie conspirațională și plină de complexe moștenite din vechime. Lucian Boia a lansat această murdară teorie pseudo-științifică, încă din 1995, în eseul ”Elemente de mitologie istorică românească (secolele XIX-XX)”, publicat în volumul colectiv ”Mituri istorice românești” (tipărit sub egida Universității București!): ”Un mit de asemenea curent se raportează la lupta pentru independență, adăugându-i-se rolul românilor de apărători ai civilizației europene. (…) Luptele purtate și asuprirea străină au ajuns să fie invocate drept argumentul unic al întârzierii istorice românești, mai ales al dificultăților prezente, potrivit binecunoscutului complex de cetate asediată”.

În cartea ”Istorie și mit în conștiința românească” (apărută în 1997, la Editura Humanitas, cu sprijinul Fundației Soros), infamul Boia își detaliază tezele mincinoase și profund antinaționale: ”Presiunea străinilor, din afară și din interior, reală până la un punct, dar hiperbolizată în imaginarul național, a generat complexul de cetate asediată, foarte tipic pentru mentalitatea românească a ultimelor două secole. (…) Mitul conspirației reprezintă una dintre figurile cele mai comune ale imaginarului politico-istoric. Îl întâlnim, evident, și la români, și chiar în forme agravate, dat fiind amintul complex de cetate asediată. (…) Marile decizii pe care trebuie să le ia astăzi societatea românească reprezintă o ruptură față de trecut, față de orice trecut. (…) Este clar că Europa în care vrem să ne integrăm nu se construiește pe naționalism și autohtonism, ci pe depășirea acestor stări de spirit”. Că naționalismul nu e defel depășit – am văzut-o de curând, pe 25 mai, când Frontul Național a câștigat alegerile din Franța, iar UKIP pe cele din Marea Britanie (și exemplele pot continua, aproape în fiecare țară a Uniunii Europene)!

Revenind la încercuirea României, înainte și după 1989, să-l amintim și pe un alt răstălmăcitor al istoriei noastre recente, Eugen Negrici (fost propagandist PCR!), cu scriitura sa imundă, intitulată ”Mitul patriei primejduite”: ”Din spaimele subconștientului nostru, din amintirea vagă și persistentă a nedreptăților seculare făcute de vecinul de la răsărit, din teroarea aplicării doctrinei Brejnev a renăscut, s-a reactivat, s-a reîntemeiat atunci mitul patriei primejduite, la înfiriparea căruia contribuise în secolul trecut, în plan literar, Eminescu”. Pentru Negrici și Boia, pericolul este imaginar. Evoluțiile recente ne-au arătat, însă, că agresiunea antiromânească este cât se poate de reală. Iar începuturile actualului ciclu datează chiar din decembrie 1989, când granițele, în loc să se închidă, au fost deschise larg, pentru ca adevărații teroriști să-și ia rapid tălpășița. Fenomenul este analizat de Al. Saucă, în excelenta sa lucrare, ”KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești” (Editura Miracol, 1994): ”Deci, dacă la revoluția română participa un număr necunoscut de agenți infiltrați din timp, care se găseau pe teritoriul românesc în momentul declanșării evenimentelor, situația tactică din teren, ca să ne exprimăm în termeni adecvați, militari, impunea aducerea de noi forțe. Asta, ce demonstrează? Că exista un creier central, care urmărea totul, intervenind, suplimentând forțele acolo unde era nevoie. (…) Oamenii aceștia primiseră ordine precise. Erau în misiune comandată. (…) În orice țară din lume, când se produce o revoluție sau orice fel de tulburări majore care duc la schimbarea puterii, a regimului, prima măsură care se ia este închiderea granițelor. Mai ales când se știe că multe persoane ar avea interesul să fugă, sau să intre. În România, una din primele măsuri luate de noua putere, abia-abia închegată, a fost deschiderea granițelor. Și ele au rămas deschise 40 de zile!”

De fapt, o dată cu înțelegerea secretă de la Malta, dintre cele două super-puteri, eram în plin război. ”Războiul împotriva poporului român” – cum îl definește istoricul și teologul Dan Zamfirescu, în cartea omonimă (apărută la Editura Roza Vânturilor, în 1993): ”Da, suntem ținta unui război de o înverșunare, de o necruțare și de o adâncime a implicațiilor spiritual-religioase ce-i conferă culorile apocalipsului. Este războiul dezlănțuit împotriva pământului, sufletului, limbii, credinței și valorilor spirituale ale neamului românesc, de către forțele universale ale disoluției și haosului, ale încrâncenării și dezarticulării ființei umane, ale bastardizării și terfelirii chipului dumnezeiesc din om. Forțele batjocoririi satanice a tot ce este statura noastră umană, omenia noastră și piscurile cele mai înalte ale prezenței noastre în lume. Am fost și am rămas, noi, românii, totdeauna, piatra de poticneală și nu o dată zidul de stăvilar pentru barbariile de toate felurile, năpustite dinspre toate punctele cardinale la această universală încrucișare de drumuri ale binelui și răului străbătând pământul. (…) Noi, românii, facem (…) experiența acestei uri feroce care încearcă să ne surpe înăuntru și ne schimonosește și vitriolează imaginea în ochii lumii întregi, ură îndreptată asupra noastră dinspre toate azimuturile, dar generată și orchestrată de o singură putere universală: a răului care a ajuns a ține în mână planeta precum o caracatiță prada, încercând să o sufoce și să o otrăvească”.

Au urmat 25 de ani de jaf organizat, de distrugere programată, de destructurare a statului național unitar român. Într-o lucrare de primă tinerețe (”Calea Dreaptă – pledoarie pentru o doctrină a Adevărului”), publicată în 1996, actualul consilier prezidențial Iulian Chifu sesiza, absolut corect, că ”orice sistem mafiotic are ca principală țintă politicul și economicul. (…) Astăzi, națiunea face obiectul unor atacuri sistematice (…). Unul dintre unghiurile unui asemenea atac trece prin Europa, în dimensiunea sa supranațională, a regiunilor, în care structura proprie a națiunilor ar trebui să se dizolve.”

Alegerile făcute de România, după 1989, au fost unele controversate. Marele geopolitician rus Aleksandr Dughin (consilierul ideologic al președintelui Vladimir Putin) arăta, în lucrarea sa ”Bazele geopoliticii” – vol. I (apărută și în traducere românească, la Editura Eurasiatica, în 2011): ”Alegerea geopolitică a României este următoarea: fie de partea continentalismului, ca țară cu o veche identitate europeană, fie atlantistă, îndeplinindu-și astfel rolul de cordon sanitar în favoarea SUA. Prima opțiune implică, printre altele, edificarea unei politici amicale față de Rusia, în timp ce a doua înseamnă nu numai orientare anti-Rusia, ci și discrepanță față de politica continentalistă a Europei înseși, fapt ce duce la slăbirea suveranității europene în favoarea SUA și a lumii unipolare.” Deocamdată, România a ales să fie la cheremul SUA, cu toate că, așa cum sesiza Nae Ionescu, încă din 1930, ”Prejudecata civilizației apusene”: ”Americanii nu sunt mai civilizați decât europenii; Europa nu este mai bună decât Asia; Asia nu e mai bună decât Africa. Ci America, Europa, Asia, Africa SUNT; așa cum sunt. Și dovada stă în faptul că europenii nu pot deveni americani; asiaticii nu pot deveni europeni; africanii nu pot deveni asiatici. Ci rămân așa cum i-a lăsat Dumnezeu pe fiecare.

Să ne americanizăm noi, europenii? Cum, însă? Căci toate aceste forme de viață sunt fixe, în anumite limite, de sine stătătoare; în același fel în care elefantul este elefant și broasca – broască. Recomandarea civilizatorie nu pornește decât din lagărul evoluționist-democratizant, adică de acolo unde, cu oarecare aproximație, se crede că boul poate deveni om! (…) Formula civilizației și culturii noastre românești nu este apuseană. (…) Ideea de stat? Bizantină. Ideea de Dumnezeu? Ortodoxă, deci categoric răsăriteană.”

Asediată de un sfert de veac, România se macină, încet, dar sigur, din interior. ”Intelighenția” se compromite, uitându-și rolul de îndrumător al masselor: ”Intelectualii de azi preferă disputele, sunt nepoliticoși, finanțați de stat și/sau de oligarhi, atacă în grup, adesea scriu și vorbesc mediocru, manipulează publicul, caută exclusiv profitul personal” (Adrian Gavrilescu, ”Noii precupeți. Intelectualii publici din România de după 1989” – Editura Compania, 2006).

Clasa politică este nereformată, din jobenul scamatorilor de partid și de stat ieșind, periodic, aceeași Mărie, cu altă pălărie: ”Legislatură după legislatură, partidele românești postcomuniste și-au trimis pe scena parlamentară aceleași figuri, optând pentru perpetuarea în funcții a unor persoane desemnate obsesiv în aceeași formulă, în dauna criteriilor de competență profesională” (Marius Tudor & Adrian Gavrilescu, ”Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă” – Editura Compania, 2002).

Asediul la care este supusă țara noastră este analizat în amănunțime (pe componenta sa economică) de profesorul Mircea Coșea, în lucrarea ”România după 20 de ani” (apărută la Editura Business Adviser, în 2011).

Autorul ajunge la următoarele concluzii îngrijorătoare: ”Structura economiei a devenit de tip neo-colonial, în sensul manifestării pe planul relațiilor economice externe prin unidirecționare (peste 70 la sutăspre UE), prin exces de export de forță de muncă ieftină, materii prime slab prelucrate și produse industriale manufacturate pe bază de licențe și prin exces de import de alimente și bunuri de consum.” (…) ”Economia se află sub ocupație străină, ponderea capitalului străin în total capital investit fiind de peste 80 la sută, iar la nivelul sectorului bancar depășind și acest nivel.” (…) ”Aderarea României la UE nu a reprezentat un factor de creștere economică și dezvoltare a industriei și agriculturii naționale, ci, din contra, un factor de decădere a acestora, prin presiuni concurențiale.” (…) ”Corupția politică a transformat în douăzeci de ani statul român într-un stat capturat”.

Când vom rupe lanțurile robiei și, într-un moment de superb katharsis, ne vom recâștiga suveranitatea națională? Greu, foarte greu de spus… Până atunci, România rămâne (la fel ca în ultimii 25 de ani apocaliptici!) o sumbră Cetate Asediată.

Sursa: site-ul Natiunea, 11 iunie 2014, Vlad Hogea

Fermierii români cer stoparea vânzării de terenuri agricole către străini

23 mai 2014

Asociaţiile de fermieri din România au solicitat guvernului să iniţieze eforturi pentru a opri vânzarea terenurilor agricole către străini, transmite agenţia de presă XINHUA.

Peste un milion (de hectare) au fost deja vândute străinilor, alte două milioane sunt închiriate la aceeaşi categorie”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, în cadrul Conferinţei Naţionale a Fermierilor derulată la Bucureşti. Prin legea recent adoptată, zonele închiriate vor deveni, de asemenea, proprietatea actualilor locatari, a subliniat acesta.

Baciu consideră că legislaţia ar trebui să fie revizuită astfel încât “ţara ar trebui să rămână în proprietatea exclusivă a românilor”, indiferent cine este fermier. Potrivit acestuia, concurenţa pe o piaţă deschisă a terenurilor în România este, cu siguranţă, un dezavantaj pentru fermierii locali, deoarece aceştia nu pot beneficia de acces liber la capital, pentru a le permite să îşi consolideze piaţa funciară.

Potrivit reglementrărilor din România privind piaţa terenurilor, începând din luna ianuarie 2014, în conformitate cu obligaţiile din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, persoanele fizice din UE au dreptul să cumpere terenuri agricole. Potrivit reglementărilor anterioare, valabile până la sfârşitul anului 2013, numai persoanele juridice au dreptul să cumpere terenuri.

Sursa: Dan Tomozei

Urmaşii grofilor unguri vor să li se dea ce nu mai este al lor

DanielVla, 23 iulie 2013

Denunţ penal privind retrocedările ilegale către unguri (către Parchetul de pe lângă ÎCCJ)

Gheorghe Funar

Vă aduc la cunoştinţă o informaţie esenţială pentru cercetările penale în legătură cu retrocedările ilegale, de fapt împroprietăririle şi naţionalizările ungureşti din Ardeal, care s-au efectuat după anul 1990.

După Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria şi cei 367 de optanţi unguri au pretins României uriaşe despăgubiri pentru bunurile imobile şi mobile pe care le-au avut în Ardeal, până la 1 Decembrie 1918.

În urma „Procesului optanţilor”, desfăşurat în perioada 1923-1930, Tribunalul Arbitral de la Paris a obligat Statul Român să plătească despăgubiri Ungariei şi optanţilor unguri, în aur. Poporul Român şi România au plătit, prin Fondul Agrar deschis la o bancă din Elveţia (la Basel), echivalentul a peste 100 tone de aur pur, de 24 carate. Pe cale de consecinţă, toate revendicările şi retrocedările pentru persoanele juridice şi persoanele fizice ungare care se referă la imobilele pe care le-au avut în proprietate în Ardeal, până în anul 1918, sunt ilegale deoarece foştii proprietari au fost despăgubiţi de Statul Român. Există documente oficiale referitoare la clădirile, terenurile agricole şi pădurile expropriate, după Tratatul de la Trianon.

Folosindu-se de omisiunile, dar mai ales de falsurile din cărţile funciare din Ardeal, inclusiv de cele declarate nule de drept prin Legea nr.260/1945, Ungaria împreună cu U.D.M.R., cu alte numeroase persoane juridice (mai ales bisericile maghiare) şi persoane fizice ungare (urmaşi ai foştilor grofi, conţi, baroni etc) au pus la cale şi au desfăşurat pe teritoriul României cea mai mare şi periculoasă escrocherie imobiliară din Europa, cu scopul dezmembrării teritoriale a ţării noastre şi a anexării Ardealului. Cei care au săvârşit faptele penale au uzat, mai ales, de cărţile funciare, dar acestea nu au valoare de înscrisuri constitutive de drepturi reale, ele fiind de fapt o evidenţă a imobilelor. Se ştie că, drepturile reale trebuie dovedite cu documentele originale care atestă titlul de proprietate.

După ce Statul Român i-a despăgubit pe toţi foştii proprietari unguri din Ardealul revenit la România Mare urmaşii lor au organizat o acţiune foarte bine dirijată de la Budapesta pentru ca pe calea retrocedărilor în natură să dobândească ilegal (inclusiv prin instanţele judecătoreşti româneşti), să fie împroprietăriţi cu mii de clădiri şi milioane de hectare de păduri şi terenuri agricole.

Cunoscând adevărul istoric al despăgubirilor plătite Ungariei şi optanţilor unguri pentru toate proprietăţile pe care le-au avut în Ardeal, până în anul 1918, procurorii au obligaţia să-i cerceteze penal pe toţi cei care au revendicat şi dobândit nelegal numeroase imobile ale Statului Român. De asemenea, trebuie recuperate chiriile uriaşe plătite de Guvernul României şi autorităţile locale pentru cei care au fost împroprietăriţi ilegal cu imobile din averea Poporului şi Statului Român.

Făptuitorii şi descrierea faptelor penale se regăsesc în fiecare dosar de „retrocedare” a imobilelor pentru care Ungaria şi optanţii unguri au fost despăgubiţi cu peste 100 tone de aur de către România, începând cu anul 1931. De reţinut că, solicitanţii unguri şi cei împroprietăriţi ilegal, după anul 1990, cu imobile ale Statului Român ştiau că pentru acele clădiri, terenuri agricole şi păduri s-au plătit despăgubiri de către Poporul Român. Cu toate acestea, ei s-au asociat şi au săvârşit numeroase infracţiuni, crezând că se pot ascunde după paravanul retrocedărilor şi că nu vor fi descoperiţi şi traşi la răspundere până la Diktatul de la Bruxelles, pregătit pentru anul 2014, în urma căruia Ardealul să devină autonom şi ulterior alipit Ungariei.

Având în vedere asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni pentru împroprietărirea cu mii de clădiri şi milioane de hectare de terenuri agricole şi păduri pe calea aşa-ziselor retrocedări pentru imobilele care au fost expropriate şi pentru care Statul Român i-a despăgubit pe foştii proprietari cu peste 100 tone aur, consider că se impune pentru făptuitori ca măsură asiguratorie instituirea sechestrului pe averile lor.

Aveţi şansa să acţionaţi, împreună cu procurorii, pentru a zădărnici încercarea de dezmembrare teritorială a României pregătită şi bazată pe retrocedările ilegale.

Sursa: http://www.ziarulnatiunea.ro

Cometariul meu:

Aşadar urmaşii celor ce i-au chinuit şi exploatat pe românii ardeleni vor sa recupereze proprietăţile, deşi familiile lor au primit despagubiri în aur de 24 de carate.

Aşa ceva numai într-o ţară fără stăpân, ca România de azi, se poate întâmpla!

Sărmana colonie numită România

DanielVla, 3 ianuarie 2014

Preiau articolul: 2014 – Un an sumbru pentru Romania?

Abia a început noul an, 2014, căci deja se pare că va fi un an sumbru pentru România. Politicienii au concesionat 70% din teritoriul țării firmelor străine, pentru exploatarea resurselor. La presiunile Uniunii Europene guvernul a decis să permită străinilor să cumpere cât pământ doresc ei. În tot acest timp guvernanții au mărit taxele, au inventat taxe noi, au transformat sistemul sanitar într-un iad pentru cei ce nu au bani mulți și au scumpit carburanții. Un astfel de scenariu este posibil doar într-o colonie, cea ce din păcate a devenit România începând cu 1 ianuarie 2007, când am aderat (s-au mai bine zis: s-a produs o anexare) la UE.

În loc să beneficiem de propriile resurse naturale, politicienii corupți au decis că acestea trebuie date corporațiilor străine spre exploatare, iar acestora nu le pasă deloc de protecția mediului. Banii primiți de stat vor fi puțini în comparație cu valoarea resurselor, iar acestea ne vor fi vândute de aceleași firme ce le-au extras de pe teritoriul nostru. Cei ce vor să se opună exploatării resurselor românești de către străini sunt bătuți de jandarmi și numiți extremiști de guvernul Ponta. Cu toate acestea rezistența continuă la Pungești. Merită doar admirație vasluienii ce nu se dau bătuți și țin cu orice preț să-și apere pământul. Au fost bătuți, sunt ținuți într-o stare de teroare în propriul sat de către jandarmii trimiși de guvern și chiar copii le-au fost amenințați la școală să nu participe la proteste. Dar prin acești oameni trăiește acum poporul român, nu prin cei ce abia se trezesc din beția de după sărbători și febra cumpărăturilor din mall-uri, indiferent cât de mulți ar fi. Oare va fi exemplul lor urmat și de alți români în a căror localități va începe exploatarea gazelor de șist?

Să nu mai fim stăpâni pe pământul nostru? Da, chiar aici s-a ajuns. Iluzia democrației funcționează perfect în România, dar în realitate trăim într-un regim totalitar mascat, unde asupritorii se schimbă prin rotație odată la patru ani. Nimeni nu a organizat un referendum, în urma căruia să decidă românii dacă cetățenii străini pot cumpăra oricât de mult pământ vor, nici dacă suntem sau nu de acord cu exploatarea resurselor României de către companii străine. Într-o democrație majoritatea decide, dar în România anului 2014 decide o elită coruptă: clasa politică trădătoare. Acești politicieni distrug pe zi ce trece România, distrug mediul, distrug speranțe, distrug vieți. Ei nu mai simt nici un pic de empatie pentru neam. Pentru pământul nostru au murit sute de mii de eroi în războaie, a curs sânge, s-au jertfit vieți, s-a suferit, s-a trecut prin chinuri de neimaginat. Toate acestea ca noi astăzi să trăim liberi într-o țară independentă, dar care acum se află sub asediul lăcomiei și trădării politicienilor. Aceasta nu este o descriere romantică-nostalgică a trecutului și prezentului, ci realitatea în care trăim pentru cei ce au ochi s-o vadă. Sacrificiul cu care avem noi astăzi pământul nu poate fi estimat în bani, așadar ar fi o crimă să-l vindem străinilor. În momentul când aceștia vor deține majoritatea suprafeței agricole din România, noi nu vom mai avea control asupra agriculturii țării noastre.

Nu este de ajuns că milioane de români au fost forțați să părăsească țara din motive economice în ultimii 24 de ani, dar clasa politică continuă acest proces. Mărirea taxelor, inventarea de taxe noi și scumpirea prețurilor sunt doar o mică parte din cea ce face clasa politică pentru a distruge economia țării, iar asta a devenit deja o prioritate pentru partide. Dacă acum câțiva ani se mai putea crede că politicienii români făceau asta din incompetență, acum cred că e un proces intenționat, nimeni nu poate fi atât de incompetent. Acest terorism economic la care e supus poporul român a contribuit la emigrarea românilor din țară. Cu atâtea taxe este dificil ca un cetățean fără bani să-și deschidă o mică afacere, chiar să trăiască a devenit dificil pentru cei cu salarii mici, pentru pensionari și cei fără venituri. Să dorească politicienii să ne scoată din țară să poată deveni străinii proprietari? Sună ca o teorie a conspirației, probabil. Dar ce e sigur e că pe drumul acesta ne conduc toate partidele de 24 de ani, fie că vorbim de PSD, PNL, PDL, UDMR sau PC, toți fac parte din același sistem.

La ora actuală suntem o colonie a UE și a FMI, nu un stat suveran. Asta au decis politicienii, nu marea majoritate a românilor. Totul în ”cel mai democrat spirit”. Dacă FMI spune că trebuie desființate locuri de muncă, scumpite prețuri și inventat taxe, guvernul se supune. Dacă UE face presiuni asupra adoptării unei legi ce nu e în interesul românilor, guvernanții cu mentalitate de slugă se supun. Ce va fi anul acesta? E greu de anticipat tot ce ar putea merge prost. Și nici nu vreau să par pesimist, căci adoptarea unei mentalități pesimiste ar putea ucide orice speranță pentru o Românie în care să devenim din nou stăpâni. Dimpotrivă, cred că poporul român mai are multe de arătat, cred că destinul nostru depinde doar de noi. Vom supraviețui ca popor numai în măsura în care vom ști să fim uniți, să luptăm pentru ce e al nostru și să lăsăm deoparte indiferența. Va fi 2014 un an sumbru pentru România? Va fi așa cum îl vom face, soarta țării e doar în mâinile noastre. Codrin Goia – FrontPress.ro

Să ne hotărâm: ori ne rugăm mai tare ori ieşim cu zecile de mii pe străzi

sa îi alungăm de la putere pe conducătorii idioti şi trădători ori ambele;

altfel rămânem fără ţară

DanielVla, ianuarie 13, 2014

Vânzarea pământului alături de descentralizare, reorganizare, cedarea resurselor solului şi subsolului, încurajarea (prin inacţiune) a tendinţelor separatiste ale unor minorităţi, slaba dotare a decimatei armate naţionale alături de multe altele sunt tot atâtea motive să credem că statul român este într-un avansat proces de dezintegrare.

Şi cum de la 1 ianuarie urma să se dea liber la vânzarea pământurilor, dar Traian Băsescu a retrimis legea care reglementa tranzacţiile funciare în Parlament, s-a creat un vid legislativ, se pare ca de cel puţin o lună, în care străinii pot cumpara ce vor şi cum vor în România. Iată:

Ministrul Maria Grapini a declarat, într-o conferinţă de presă la Arad, că în acest moment străinii pot cumpăra fără restricţii terenuri în România, pentru că nu există în vigoare condiţii suplimentare, după ce legea care le dădea românilor drept de preempţiune a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, transmite corespondentul Mediafax.

De la 1 ianuarie 2014 au expirat cei şapte ani în care în România nu puteau fi cumpărate terenuri decât de persoane juridice, nu şi de persoane fizice din alte ţări. Acum când vorbim, orice cetăţean, din orice ţară, dacă vine şi identifică un teren şi se înţelege cu proprietarul, îl poate cumpăra fără niciun alt aviz (…) Există un vid legislativ de aproximativ o lună. Nu există în vigoare o altă lege care să pună şi alte condiţii, până cel mai devreme în 10 februarie, când pot să intre în plen comisiile să lucreze, legea fiind returnată, trebuie refăcută”, a declarat Grapini.Sursa: http://www.cotidianul.ro

Care este situaţia în România şi cum este în celelalte ţări din Europa?

Romania este singura tara din Europa care nu a facut nicio notificare catre UE pentru instituirea de restrictii la cumpararea terenurilor de catre straini. Rezultatul – 40% din suprafata arabila a tarii de 10 mil(se pare că cifra este exagerată; în realitate străinii deţin cam între 12 şi 15 % din terenul arabil, dar dacă adăugăm şi pădurile retrocedate către foştii proprietari străini sau cumpărate obţinem un procent mult mai mare – nota mea). de hectare este acum detinuta de straini cu acte sau fara. La aceasta suprafata se mai adauga alte cateva milioane de hectare detinute de arendasi straini care au drept de preemptiune la cumparare. Plus cateva milioane de hectare de padure. De mentionat ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren arabil in vreo tara UE, potrivit datelor confederatiilor de agricultori. Tratatele de aderare, incheiate de tarile UE lasa la latitudinea fiecarei tari problematica vanzarii terenurilor catre straini, acesta fiind una care tine de siguranta alimentara a fiecarui stat. Cu alte cuvinte, problematica vanzarii terenurilor este una nationala, nu una comunitara. Tarile UE care au refuzat sa-si liberalizeze piata funciara si au notificat UE in consecinta nu au primit nicio sanctiune.

In tratatul de aderare la UE incheiat de Romania se precizeaza ca terenul arabil este un “capital”, in vreme ce tari precum Ungaria, de exemplu, au precizat in taratul de aderare ca terenurile sunt “bun national”.

Tratatul de aderare a fost “negociat” cu UE in anul 2004, in timpul mandatului premierului Adrian Nastase.

Negocierile au fost purtate de o delegatie condusa de ministrul de Finante de atunci, Mihai Tanasescu. Din echipa de negociere a facut parte si actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

ROMANIA: Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu a facut nicio notificare cu privire la vanzarea terenurilor catre straini, in vreme ce toate celelalte tari au notificat UE cu privire la interdictiile aplicate.

In Romania, persoanele juridice straine nu au niciul fel de restrictie la cumpararea de teren arabil si paduri, iar singura restrictie aplicata persoanelor fizice este preeptiunea vecinilor de lot la cumpararea terenului scos la vanzare. De asemenea, pot cumpara teren in Romania si apatrizii sau cetatenii non-UE daca au domiciul la momentul achizitiei intr-unul din statele UE.

Pana in prezent strainii detin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. In total, strainii detin cu acte sau neintabulate aproximativ 4 milioane de hectare de teren arabil, respectiv 40% din suprafata arabila a tarii. La acesta suprafata se adauga mai multe milioane de hectare de paduri aflate in proprietatea strainilor.

Daca polonezii au stabilit distanta de la granite pana la care se poate face cumpararea de teren de catre straini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 km doar la presiunile Ministerului Apararii Nationale.

POLONIA: trebuie sa faci dovada ca ai rezidenta timp de 12 ani in tara pentru a putea cumpara teren arabil. Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.

BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţiuni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parlamentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.

UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicţiei asupra vânzării terenurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agricolă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţinute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.

UNGARIA: noile norme europene privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Guvernul ungar a decis, încă din luna aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mijlocii. Ungaria intenţionează să reducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.

ESTONIA: Guvernul Estonian a facut notificare catre UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede ca nu poti cumpara teren decat daca esti cetatean estonian.

GERMANIA: nu poti cumpara teren decat daca faci parte din economia Germaniei, adica, daca faci dovada ca platesti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, legislatie nationala, dublata de regulamente locale, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare.

FRANTA: legislatia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat in proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franta face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare. In Franta, nu mai putin de cinci ministere trebuie sa-si dea acordul pentru incheierea unei tranzactii funciare. Dupa obtinearea acordului de la autoritatile central urmeaza aceeasi procedura pentru obtinerea acordului autoritatilor locale. Practic, toate aceste masuri fac imposibila vanzarea terenurilor catre straini. Sursa: http://www.badpolitics.ro

Dar iată ce aflăm dintr-o declaraţie a fostului ministru al agriculturii Valeriu Tabără:

Conform tratatului de aderare la UE, România trebuie să îşi deschidă piaţa funciară, în perspectiva anilor 2016-2020, şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cei care au rezidenţă pe teritoriul UE. Autorităţile de la Bucureşti au decis însă să liberalizeze vânzarea de terenuri cu doi ani mai devreme, cu începere de la 1 ianuarie 2014. Zvonurile referitoare la un presupus plan de cumpărare de pământ în Ardeal de către Ungaria au alimentat şi mai mult temerile referitoare la un posibil atentat la siguranţa alimentară a României, pe fondul înstrăinării terenurilor agricole.

Într-un interviu acordat portalului de ştiri De Banat, fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără a declarat că serviciile secrete ar trebui să verifice dacă există sau nu un plan al statului vecin de a achiziţiona masiv teren în România.

În privinţa terenului vândut străinilor, fostul demitar a confirmat faptul că Banatul este “fruncea”. “În Timiș sunt cele mai mari suprafețe de teren cumpărate de străini. Asta începând încă din 1992-1993. Este vorba de aproximativ 25-30% din suprafață. Cei ce au cumpărat mult au fost italienii, dar de ei se apropie vertiginos nemții, care au cumpărat prin fonduri de investiiții”, susţine Valeriu Tabără.

Când vine vorba de situaţia la nivel naţional, “peste 12%, chiar peste 15% din terenul arabil din România este la această dată cumpărat de străini”, informaţie pentru care acesta “bagă mâna în foc”. “În România este cea mai mare suprafață cumpărată de străini din toată UE. Dacă mergem în rândul în care mergem, marea majoritatea a terenurilor arabile vor intra pe mâinile străinilor în următorii ani. Este o greșeală imensă. Alături de Roșia Montană și alte chestiuni, este una dintre cele mai mari găuri care se dă avuției românești”, consideră Valeriu Tabără.

Ca soluţie temporară de stopare a acestui fenomen, în opinia fostului ministru, ar trebui urmat exemplul Bulgariei, care a interzis vânzarea terenurilor agricole către străini până în 2020, limita maximă admisă de UE. Deasemenea el a dat exemplul unor state precum Germania, Franţa sau Austria, unde există limitări în privinţa pieţei funciare.

Datele statistice arată că din punct de vedere al suprafeţei agricole, România ocupă locul şase în Europa, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, iar după suprafaţa arabilă se află pe locul 5, înaintea Marii Britanii. Sursa: FrontPress.ro

Să ne rugăm, fraţilor, să nu ne lase Dumnezeu fără ţară! Rugăciunea face mai mult decât protestele, dar şi acestea îşi au rolul lor. Să facem ceva, să nu mai stăm, căci, altfel, ne vor blestema urmaşii că am fost laşi şi lipsiţi de reacţie. Şi un câine râios mârâie atunci când e încolţit şi numai are şanse de scăpare. Dar noi?

De la 1 ianuarie 2014, nevolnicii guvernanţi, vor da liber la vânzarea pământurilor româneşti către străini

DanielVla, 15 noiembrie 2013

În timp ce Ungaria a interzis vânzarea terenurilor, iar Bulgaria a amânat acest lucru, România e neputincioasă. Sau mai bine zis politicienii care conduc (spre dezastru) România sunt neputicioşi.

Şi.. nimeni nu protestează!

Statul va elimina restrictiile impuse in prezent cetatenilor straini care vor sa cumpere terenuri agricole (şi păduri), dupa 1 ianurie, inclusiv obligatia de a avea experienta in agricultura, dar pastreaza prevederea cu privire la dreptul de preemptiune al cetatenilor romani, potrivit unui proiect de lege.

Guvernul renuntase recent la intentia de a limita la 100 de hectare suprafata (renunţase pentru că “Oficialii de la Bruxelles nu au acceptat proiectul pe care Romania l-a prezentat cu privire la vanzarea terenurilor catre persoanele fizice, dar au spus ca ne vor asista in elaborarea unui document mai bun in acest sens”) (sic!) de teren agricol pe care o poate detine o persoana fizica, cetatean roman sau din alt stat UE, dar mentinuse insa conditiile la cumparare privind cunostintele in domeniul agricol si perioada minima de cinci ani de activitate in acest sector.

Si aceste restrictii au fost eliminate, mentinandu-se insa dreptul de preemptiune la achizitia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendasilor, vecinilor persoane fizice si a tinerilor cu varste de pana la 40 de ani care au activitati agricole in localitatea in care se afla respectivul teren agricol”, au declarat agentiei MEDIAFAx surse din Ministerul Agriculturii.

Masurile sunt prevazute intr-un proiect de Lege privind reglementarea vanzarii-cumpararii terenurilor agricole de catre persoane fizice. Potrivit surselor citate, proiectul va fi discutat in sedinta de Guvern de miercuri.

Totodata, Agentia Domeniilor Statului se transforma in Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.

In momentul in care va primi o oferta de la un cetatean strain, vanzatorul este obligat sa mearga la primarie cu o cerere prin care solicita notificarea preemptorilor si afisarea ofertei de vanzare a terenului agricol. Cererea va fi insotita de oferta de vanzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe langa pretul cerut pentru teren, numele si prenumele vanzatorului, adresa completa a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafata, categoria de folosinta si documentele cadastrale.

Potrivit surselor citate, Ministerul Agriculturii intentioneaza sa introduca o taxa fixa pe care sa o plateasca vanzatorul la primarie, pentru gestionarea actelor si demersurilor de catre functionarii statului.

Daca in termen de 30 de zile nu cumpara nimeni, terenul poate fi vandut cetateanului strain.

Piata funciara va fi astfel liberalizata la 1 ianuarie 2014, data de la care si cetatenii straini pot cumpara teren agricol in Romania. In prezent, strainii care vor sa achizitioneze pamant in Romania trebuie sa infiinteze o firma persoana juridica romana.

Conform datelor reprezentantilor Ministerului Agriculturii, strainii detin in prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol in Romania.

Sursa: http://www.business24.ro

Valeriu Tabără, fostul ministru al agriculturii e împotriva

vânzării terenurilor agricole către străini

DanielVla, 9 decembrie 2013

S-a spus că nu se mai putea negocia tratatul (de aderare la UE), dar e fals.

Fostul ministru al agriculturii în timpul guvernului Emil Boc, Valeriu Tabără, s-a pronunţat din nou împotriva liberalizării vânzării pământului către cetăţenii străini, începând cu 1 ianuarie 2014. El a declarat că această obligaţie asumată a României în faţa Uniunii Europene ar fi “o mare greşeală”.

Este o liberalizare absolut negândită. Cine a negociat la Uniunea Europeană a fost în necunoştiinţă de cauză. Toate ţările vecine cu noi îşi protejează pământul. De exemplu, în Ungaria s-a dat o lege care condamnă la păşcărie cinci ani dacă se vinde pământ la străini, inclusiv pe cei care sunt implicaţi în aceste operaţiuni. De asemenea, Bulgaria nici nu a ţinut cont de negocieri şi a dat o lege de nevânzarea terenurilor. La noi s-a tergiversat nepermis de mult această chestiune după ce am plecat eu din minister. S-a spus că nu se mai putea negocia tratatul, dar e fals. Liberalizarea aceasta e una dintre cele mai mari greşeli”, a declarat pentru Ziua de Vest fostul ministru Valeriu Tabără, actualmente profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

Timişul este cel mai întins judeţ din ţară. Are o suprafaţă de 8696,7 km pătraţi şi ocupă 3,6% din teritoriul României. În judeţ sunt 750.000 de hectare terenuri agricole şi 500.000 de hectare arabile. Totuşi, deşi solul are calităţi deosebite, cea mai mare problemă o constituie lipsa apei. Fiindcă preţul la teren agricol este foarte mic în Timiş (2.500 euro hectarul), faţă de 15.000 de euro cât este în alte ţări din UE, străinilor le convine să investească aici, mai ales că şi legislaţia este permisivă şi oferă unele facilităţi. În acest moment, 36.000 de hectare sunt în paragină, conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Datele statistice arată că din punct de vedere al suprafeţei agricole, România locul şase în Europe, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, iar după suprafaţa arabilă se află pe locul 5, înaintea Marii Britanii.

Conform tratatului de aderare la UE, România trebuie să îşi deschidă piaţa funciară, în perspectiva anilor 2016-2020, şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cei care au rezidenţă pe teritoriul UE. Autorităţile au decis însă să liberalizeze vânzarea de terenuri cu doi ani mai devreme.

Din 1972 până în 1989 Valeriu Tabără a fost membru al Partidului Comunist Român. A fost membru al Partidului Unităţii Naţiunii Române (PUNR) din anul 1991 și președinte al acestei formațiuni din 1997. În 2002 a fost înlocuit cu Mircea Chelaru și a părăsit formaţiunea, trecând la Partidul Democrat. Deasemenea, este membru al Asociaţiei “Cultul Eroilor” şi al Asociaţiei Culturale patriotice “Avram Iancu”. Sursa: FrontPress.ro

Forumul “Transilvania furată” cere BLOCAREA vânzării terenurilor către STRĂINI

DanielVla, 5 decembrie 2013

Noi, participanţii reuniţi în cadrul Forumului “Transilvania furată”, membri a mai multor organizaţii neguvernamentale din întreaga ţară, am prezentat situaţia terenurilor agricole, pădurilor păşunilor şi a clădirilor retrocedate ilegal din Ardeal.

S-au pus în evidenţă şi alte, modalităţi de înstrăinare a posesiunilor de drept ale cetăţenilor români şi a statului român, uneori chiar deposedarea unor comunităţi întregi (vezi cazurile Nadăş, Zădăreni, Valea Mare, Târnova, Idicel Pădure, Câmpia Turzii şi altele).

O altă modalitate de a pune în pericol proprietăţile populaţiei o reprezintă extragerea hidrocarburilor neconvenţionale cu tehnologia de fracturare hidraulică de mare volum care vor avea ca finalitate contaminarea ireversibilă a apei şi solului şi un genocid împotriva locuitorilor zonelor respective.

Forumul a luat act de intensificarea jafului naţional prin concesionarea şi vânzarea către străini pe preturi derizorii şi fără condiţionări a pământului ţării .

Faţă de aceste situaţii Forumul solicită :

Reanalizarea şi revizuirea actelor normative în baza cărora s-au făcut retrocedările şi anularea acelora care dau posibilitatea jefuirii teritoriului naţional. Să fie retrocedate doar acele proprietăţi ce au fost abuziv confiscate de către regimul comunist. Acţiunea privind restituirea şi reconstituirea proprietăţilor prin mijloace frauduloase urmând proceduri administrative şi judiciare primejduiesc integritatea şi suveranitatea Statului Român, amanetează viitorul copiilor şi urmaşilor noştri.

Ca măsură imediată solicităm introducerea unei nişe de reglementare legislativă cu privire la proprietăţile care:

-au făcut obiectul reformei agrare din 1921 cu referire specială la situaţia aşa-zişilor ”optanţi unguri”

-proprietăţile fraudulos însuşite în urma ocupaţiei hortyste în Ardealul de Nord 1940-1944 prin decrete şi regulamente ale regimului hortyst ale căror efecte se întind până în zilele noastre

-menţinerea elementelor celor două reforme agrare şi inventarierea structurilor de proprietate succesive după 1921

Mai solicităm:

– suspendarea tuturor proceselor aflate pe rol precum şi a tuturor actelor normative având ca obiect retrocedările până la revizuirea actelor normative .

– blocarea vânzării terenurilor către străini pentru apărarea integrităţii şi suveranităţii României .

Forumul a luat act de existenţa a nenumărate acţiuni ilegale şi abuzive ale reprezentanţilor autorităţilor locale şi a instituţiilor statului împotriva cetăţenilor, a comunităţilor şi a proprietăţilor acestora .

Faţă de situaţiile puse în evidenţa, Forumul somează autorităţile Statului Român să-si exercite atribuţiile primordiale de protejare a integrităţii şi suveranităţii noastre naţionale .

În cazul în care Parlamentul, Guvernul şi celelalte instituţii ale statului nu vor ţine seama de aceste solicitări Forumul îşi rezervă dreptul de a apela la formele de protest legale, pentru a preîntâmpina şi contracara orice acte de trădare naţională.

Târgu Mureş, 30.11.2013

Semnatari: Asociaţia pentru Composesoratul Nadăş, Uniunea Vatra Românească, ASTRA Despărţământul Central Judeţean Mureş, Asociaţia patriotică Avram Iancu Filiala Mureş, Asociaţia proprietarilor de păduri şi păşuni, Reprezentanţi ai Obştilor săteşti din Valea Mare, Zădăreni, Târnova, Idicel Pădure, Asociaţia Vatra Daciei, Acţiunea 2012, Asociaţia România Fără Ei .

Sursa: FrontPress

Ungaria şi ungurii cumpără pământurile Ardealului!

Natiunea, 28 aprilie 2014, Gheorghe Funar

Parlamentul României a adoptat în ziua de 7 martie 2014 Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014. Legea nr.17/2014 a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, iar normele metodologice au fost emise în termen de şapte zile de la data intrării ei în vigoare.

Nu întâmplător, urmaşii celor care L-au răstignit pe Fiul Domnului, cei aflaţi acum vremelnic la conducerea României şi a majorităţii partidelor politice parlamentare, au programat intrarea în vigoare a Legii nr.17/2014 şi a normelor metodologice de aplicare a ei, în Săptămâna Mare, în Vinerea Mare, când în bisericile creştine a fost Denia Prohodului Domnului.

Practic, din Săptămâna Mare, în România a început Doliul Naţional! Este pentru prima dată, în ADEVĂRATA ISTORIE A POPORULUI ROMÂN, URMAŞ AL ADEVĂRATULUI POPOR ALES DE BUNUL DUMNEZEU, CARE TRĂIEŞTE ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI, TERITORIUL LOCUIT CONTINUU DE PESTE 12.000 DE ANI DE NEAMUL SCOBORÂTOR DIN ZEI, DE POPORUL PRIMORDIAL AL GETO-DACILOR, când conducătorii ţării şi parlamentarii au legiferat vânzarea terenurilor agricole din extravilan, fără limită de suprafaţă, începând de la frontiera de stat, către state străine, persoane juridice străine, persoane fizice străine şi la apatrizi.

Guvernul Ponta II se grăbeşte să vândă la bucată, cu încălcarea Constituţiei României, părţi însemnate din teritoriul ţării noastre, din Grădina Maicii Domnului, din Vatra Strămoşească, apărată de mii de ani prin jertfele Eroilor Neamului Românesc. Pentru ca să poată vinde rapid, la state străine şi la persoane juridice străine, terenurile agricole din domeniul public şi domeniul privat al Statului Român, prin Legea nr.17/2014, în Titlul II, la art.25, s-a prevăzut că în termen de maxim 15 zile de la intrarea în vigoare a acestei legi se predau la Secretariatul General al Guvernului, elementele patrimoniale ale Agenţiei Domeniilor Statului, creditele bugetare aferente acestei instituţii şi numărul de posturi cu personalul aferent (268 de posturi). Prin această stratagemă, a Guvernului Ponta II, a fost desfiinţată Agenţia Domeniilor Statului (ADS) şi Guvernul României poate vinde, în baza Legii nr.17/2014, terenurile agricole din extravilan, aflate în proprietatea Statului Român.

La propunerea Guvernului Ponta I, Parlamentul României a votat la art.1, lit. a, că scopul principal al Legii nr. 17/2014 îl constituie „asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional.” Din textul legii lipsesc precizările cu privire la denumirea popoarelor şi statelor străine care îşi vor asigura securitatea alimentară prin valorificarea terenurilor agricole cumpărate în România.

Cu încălcarea prevederilor din Constituţia României, art.44, prin Legea nr.17/2014, art.2, alin.2, s-a prevăzut că persoanele juridice având naţionalitatea română sau a unui stat membru al Uniunii Europene pot achiziţiona terenuri agricole în România.Pentru a se putea vinde terenurile agricole din România la persoane juridice străine, cu încălcarea Constituţiei, niciunul dintre partidele politice parlamentare sau grupurile parlamentare nu au sesizat Curtea Constituţională. Ca urmare, prin Legea nr.17/2014, care încalcă prevederile art.44 din Constituţia României, se pot vinde terenurile agricole din România, inclusiv cele pe care se află situri arheologice, la persoane juridice străine şi la state străine, cele mai interesate fiind Ungaria, Israel şi unele ţări arabe.

În acest context legislativ, Ungaria duce o politică de stat, foarte bine coordonată de la Budapesta, privind cumpărarea unor suprafeţe cât mai mari de terenuri agricole în România şi mai ales în Ardeal. În Limba Geto-Dacilor, din care se trage Limba Română şi limba italiană, Ardeal înseamnă Cetatea Domnului. Acest Adevăr Istoric se regăseşte şi în limba ungară unde pentru Vatra de formare a Poporului Român se foloseşte cuvântul Erdely şi nu Transilvania, o altă lucrătură ungurească menită să-i păcălească pe unii dintre istoricii cu diplomă.

Principalele modalităţi de acţiune ale Ungariei şi UDMR pentru depăşirea (mai ales pe căi ilegale) a 50 la sută din proprietăţile imobiliare din Ardeal le constituie retrocedările în natură de clădiri, terenuri şi păduri, la care se adaugă cumpărarea terenurilor agricole pe care le scot la vânzare, în baza Legii nr.17/2014, Guvernul României, persoane juridice şi persoanele fizice române.

Pentru ca Ungaria şi ungurii de pretutindeni să poată cumpăra terenuri agricole în Ardeal, Guvernul şi Parlamentul de la Budapesta au decis următoarele:

1. Toate băncile din Ungaria care acordă credite la persoane juridice şi persoane fizice ungare, pentru a cumpăra terenuri agricole în Ardeal, beneficiază de subvenţionarea integrală a dobânzilor.

2. Persoanele juridice care au naţionalitatea română şi capital majoritar maghiar beneficiază de credite pe termen lung şi cu dobânda subvenţionată integral de statul ungar pentru a cumpăra terenuri agricole în România, dar mai ales în Ardeal.

3. Cetăţenii români care au primit şi cetăţenia Ungariei (sunt aproape patru milioane, din care 1,2 milioane etnici unguri) beneficiază de credite pe termen lung cu dobânda subvenţionată integral de Guvernul de la Budapesta, pentru a cumpăra terenuri agricole, în special în Ardeal.

4. Chiriile plătite lunar de instituţiile Statului Român la hoţii de imobile (dobândite pe calea retrocedărilor ilegale), la bisericile maghiare, la Statusul romano-catolic, la Ordinele călugăreşti catolice maghiare, la alte persoane juridice şi persoane fizice maghiare inclusiv la urmaşii optanţilor unguri, vor fi folosite cu prioritate pentru cumpărarea de terenuri agricole în Ardeal. Aceste chirii depăşesc anual zece milioane euro. Practic, Ungaria cumpără terenuri agricole în Ardeal cu bani încasaţi de la contribuabilii români în urma retrocedărilor ilegale de imobile.

5. Să fie valorificate prevederile art.20, alin.1 şi 2 din Legea nr. 17/2014, care precizează că această lege nu se aplică antecontractelor şi pactelor de opţiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia, precum şi în cazul înstrăinărilor între rude, până la gradul al treilea, inclusiv.

Guvernul de la Budapesta a ştiut că va reuşi, cu sprijinul UDMR şi cu complicitatea partidelor politice parlamentare româneşti, să introducă în Legea nr.17/2014 art.20 şi a solicitat din timp persoanelor juridice şi persoanelor fizice maghiare din România să încheie un număr cât mai mare de antecontracte şi pacte de opţiune cu vânzătorii români de terenuri agricole, cărora să le garanteze preţuri avantajoase, iar ulterior statul ungar le va oferi, în compensare, ajutoare financiare.

Această politică diabolică a Ungariei şi revizionismului unguresc este cunoscută de Serviciile de Informaţii ale Statului Român şi de persoanele care au acces la rapoartele acestora, dar cu toţii refuză să abordeze această problemă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi să acţioneze pentru a stopa toate demersurile Guvernului de la Budapesta vizând obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului.

În faţa acestor mari pericole, românii sunt datori să se unească şi să acţioneze pentru România noastră, România urmaşilor noştri!

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

Postat 02/04/2014, Lupul Dacic

Forma de organizare a societăţii moderne are la bază o serie de principii-drepturi, cel mai important fiind de departe dreptul la libertate al individului, dreptul la liberă alegere. Pe hârtie sună foarte bine, dar în practică oare chiar suntem liberi? Suntem liberi să alegem, dar oare avem din ce? În momentul în care nu ai variante sau cele care ţi se oferă nu te pot satisface în nici un fel, te mai poţi numi liber? În momentul în care ai de ales din mai multe rele, de fapt nu prea ai de ales deloc.

Mesajul ăsta nu se adresează celor care s-au născut în puf cu totul la nas, odraslelor de bani gata, care trăiesc în lumea lor fără nicio legătură cu realitatea şi nici părinţilor acestora, mare parte din ei fiind acei îmbogăţiţi peste noapte, care fără scrupule şi conştiinţă, au ştiut unde şi ce tunuri să dea şi cu cine să se înhăiteze.

Mesajul ăsta se adresează acelor oameni care muncesc 8-10 ore pe zi pe un salariu de mizerie, din care cu greu reuşesc să-şi acopere nevoile primare de supravieţuire şi celor care cu greu reuşesc să se menţină la un nivel de trai minim al decenţei. Având în vedere că salariul mediu net în România de abia sare de 1500 ron, deci nici 400 euro, dacă e să ne raportăm la moneda UE şi la partenerii noştri din Uniune, e clar că mă adresez majorităţii covârşitoare a locuitorilor acestei ţări, ăia care au mai rămas după marele exod din ultimii ani, emigrare în masă fără precedent în istoria milenară a acestui popor. De asemenea mă adresez tuturor celor care nu au un loc de muncă şi caută cu disperare sa se angajeze, fiind in stare sa accepte orice pentru a nu muri de foame. Nu în ultimul rând, mă adresez tinerilor care sunt încă pe băncile şcolii şi pentru care viitorul în ţara asta nu arată deloc bine, în condiţiile în care, de la an la an, degradarea devine din ce in ce mai evidenta la toate nivelurile.

O altă categorie, cea mai defavorizată, aceea a pensionarilor, nu am menţionat-o din respect pentru ei şi pentru munca pe care au depus-o o viaţă întreagă. Nu mă adresez lor pentru că socotesc că locul acestora nu este pe străzi, să mărşăluiască şi să scandeze ore întregi pe orice vreme şi să lupte împotriva sistemului pentru un viitor mai bun, şi totuşi o fac. Nu va ustură palma pe care ne-o dau nouă, celor tineri prin prezenţa lor acolo? Mulţi oameni în vârstă sunt în stradă în timp ce noi stam in spatele televizoarelor ca nişte laşi aşteptând ca alţii să facă ceva şi pentru noi, iar asta e de neconceput. Noi suntem cei care trebuie să-i ajutăm pentru că şi-au dedicat viaţa muncind în această ţară şi acum la bătrâneţe, nemaifiind în puteri, li se cuvine aprecierea noastră şi un trai decent. Noi trebuie să luptăm pentru că putem, nu doar pentru noi, ci şi pentru părinţii noştri care au pensii de nimic, cât şi pentru copiii noştri cărora suntem obligaţi, aducându-i pe lume, să le oferim un cadru de dezvoltare sănătos şi durabil.

Trebuie ca fiecare în parte să ne lărgim orizonturile, să vedem dincolo de universul nostru intim şi personal. Toţi părinţii muncesc să lase ceva copiilor lor, să le asigure un viitor, dar nu îşi dau seama că jertfindu-şi viaţa în sclavie nu fac decât un şi mai mare deserviciu copiilor. Acceptarea unui mediu bolnav şi viciat nu este soluţia, integrarea într-un mediu bolnav şi viciat nu este soluţia. Din contră, prin asta nu facem decât să alimentăm sistemul, să punem piatră peste piatră şi să bătătorim un drum greşit pe care merge cu paşi repezi societatea. Alimentând sistemul actual, prin acceptare, resemnare sau ignoranţa, nu facem decât să ne dăm acceptul ca urmaşii noştri să trăiască într-o ţară pustiită, într-o ţară îndatorată şi vândută total străinilor, într-o ţară fără nici un viitor. Credeţi că dacă puneţi din puţinul vostru deoparte acum pentru copii, muncind pe brânci şi sacrificându-vă, îi veţi ajuta cu ceva? Acel puţin va fi praf în ochi în jungla în care vor trăi. Copiii voştri au nevoie de o societate sănătoasă şi au nevoie de părinţii lor să fie lângă ei. Nu au nevoie de părinţi plecaţi peste hotare la muncă sau de părinţi care atunci când ajung acasă de la serviciu, cad frânţi de oboseală şi nu mai au nici timp si nici stare sa petreacă alături de familie cum s-ar cuveni. Stresaţi si îngânduraţi, nu-si mai doresc decât liniste si odihnă, pentru a se reface cat mai repede, având in vedere ca a doua zi, sunt obligati să o ia de la capăt. Copiii voştri nu au nevoie nici de părinţi resemnaţi, care îşi îneacă amarul în băutură, nici de familii destrămate din cauza certurilor provocate de neajunsuri şi lipsa banilor.

Oameni buni, unde este libertatea noastră? Avem libertatea de a fi sclavi, avem libertatea să muncim pe nimic aici sau avem libertatea să ne parasim familiile pentru a munci in Vest, de cele mai multe ori la munca cea mai de jos, necalificată, pe care cei de acolo refuză sa o facă. Asta este libertate? Pentru asta au murit miile de oameni la revoluţie şi s-au jertfit în ’89? Trebuie să înţelegem că a ne realiza în viaţă nu înseamnă un loc de muncă prost plătit şi o casă luată pe credit de 30 ani de la bancă. Oricât ai fi de optimist, de întreprinzător şi de luptător nu ai cum să reuşeşti într-o ţară bolnavă în care domneşte hoţia, nedreptatea, inechitatea, o ţară vândută şi îndatorată, o ţară în care de 24 de ani nu se construieşte mai nimic, ci permanent se distruge, puţin câte puţin. Cât credeţi că mai suportă ţara aceasta dacă nu schimbăm radical direcţia?

Singura libertate pe care o avem cu adevărat şi care a fost câştigată cu sânge în 1989 este libertatea de a ne împotrivi, libertatea de a nu mai accepta, libertatea de a lua atitudine. În clipa asta avem opţiunea de a alege să fim sclavi în libertate sau liberi în sclavie. Dacă va consideraţi cu adevărat liberi şi dacă vreţi cu adevărat să oferiţi o şansă copiilor voştri luaţi atitudine şi alăturaţi-vă oamenilor care protestează acum, e singura şansă!

Libertatea nu vine de la sine, trebuie să lupţi pentru ea, resemnându-te şi încercând să te adaptezi într-o societate bolnavă, nu vei face decât să o alimentezi, să o sprijini să se dezvolte din ce în ce mai tare, până într-o zi în care te va înghiţi cu totul, iar atunci va fi prea târziu. Uniţi-vă cu cei din stradă pentru că doar aşa putem învinge, doar aşa ne putem recâştiga libertatea! Cei împotriva cărora luptăm sunt puţini, dar foarte strâns legaţi unul de altul, în timp ce noi suntem foarte mulţi, incredibil de mulţi, dar extrem de dezbinaţi şi de împrăştiaţi. În comparaţie cu noi, ei nu se văd nici cu lupa.Trebuie să ne regăsim spiritul şi să ne unim în simţire şi în idealuri, pentru că suntem toţi la fel şi dorim aceleaşi lucruri: libertate şi dreptate! Libertatea de a putea avea un trai decent muncind cinstit, libertatea de a trăi într-o societate corectă şi normală, în care lipitorile, paraziţii şi toţi cei care profită acum după urma muncii noastre să fie îndepărtaţi.

Cancerul poate fi învins până nu intră în metastaza! Fiecare zi contează, nu mai amânaţi ceea ce trebuia să facem demult, nu mai lăsaţi de la voi, nu mai fiţi pasivi, nu va mai mulţumiţi cu puţin, pentru că până la urmă, acel puţin va ajunge nimic dacă ne lăsăm duşi de val, în aceeaşi direcţie! Soarta e în mâinile noastre!

Sursa: Initiative pentru Romaniahttp://gandeste.org/

Tot mai mulţi români acceptă să fie cobai umani pentru teste clinice

Postat pe12/04/2014, Lupul Dacic

Sărăcia şi disperarea transformă mii de români în cobai. Oamenii îşi pun viaţa în pericol şi sunt de acord să fie testate pe ei medicamente noi, cu efecte secundare necunoscute.

România e preferata companiilor farmaceutice, ce fac anual 300 de experimente, pentru că subiecţii acceptă bani puţini şi îşi asumă riscurile imediat. Profitul firmelor de cercetare e mare. O piaţă care le aduce aproape 200 de milioane de euro anual, notează Digi24.

Sute de români acceptă să devină subiect de experiment pentru industria farmaceutică. Studiile clinice sunt mai ieftine decât în Occident, spun specialiștii. Pentru voluntari, experimentele au devenit singura şansă de a avea acces la medicamente de ultimă generație și de a primi o îngrijire adecvată.

Românul speră. El speră să intre mai devreme într-un tratament modern”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Potrivit Agenţiei Naţionale a Medicamentului, în România se desfăşoară în prezent aproape 300 de astfel de cercetări. Se investesc in jur de 200 de milioane de euro anual în domeniu numai în România. Pentru mulţi doctori, studiile clinice au devenit un mod în care îşi rotunjesc veniturile.

În opinia mea, e una dintre puţinile activităţi medicale demn şi corect recompensată şi practic ne pune pe picior de egalitate cu colegii noştri din străinătate”, spune medicul Nicoleta Mândrescu.

În ultimii ani însă mai multe scandaluri au pus la îndoială modul în care unele experimente s-au desfăşurat în România. În anul 2009, Corneliu Nedelcu, om de afaceri din Iași, a fost inclus într-un studiu clinic fără să-şi fi dat acordul. Bărbatul şi-a pierdut complet vederea la unul dintre ochi, după ce un medic oftalmolog i-a injectat o substanță folosită la tratarea cancerului.

Ni se spunea cu foarte mare tam-tam că ce reuşită bună a fost şi să aşteptăm să vedem îmbunătăţirile. Singurul lucru pe care l-am văzut a fost lipsa banilor din economiile mele. (…) Iar rezultatul ştiinţific al doamnei doctor: pierderea vederii pe ochiul drept”, spune Corneliu Nedelcu.

Pentru medicii care s-au specializat în studii clinice în România, astfel de scandaluri nu sunt altceva decât accidente care strică imaginea domeniului. De multe ori, boala-i împinge pe români să accepte să testeze medicamentele noi pe propria lor piele.

Din cauza lipsei de medicamentelor de ultimă generaţie, un studiu clinic poate însemna pentru alţii, în viitor, o şansă la viaţă. „Mi-a fost teamă. Doar că era singura mea şansă ca să trăiesc!”, spune Milica Ghindoc, fost pacient într-un studiu clinic.

http://activenews.ro/

Cruciada împotriva propriilor concetăţeni

Posted on12/04/2014by Lupul Dacic

Actualele partide politice româneşti nu au ideologie, tradiţie democratică şi nici minimă cultură politică. Dacă până la intarea în UE, măcar mimau democraţia, relaţionarea cu societatea, aceasta pare o perioadă de aur. Acum, aceste partide se reprezintă exclusiv pe sine, adică, interesele personale ale celor care vor să fie declaraţi reprezentanţi ai poporului. Toate aceste agregări ale oportunismului politic impun nişte limite sub sau peste care nu se poate plasa absolut nimeni în lupta pentru câştigarea puterii. Aşa ceva, în România de astăzi, este pură utopie. Ce adversar au aceste partide nu este greu de bănuit. Între cei care fac obiectul marilor fraude, aflaţi pe listele incompatibilităţilor, şi cei care exercită puterea, diferenţele sunt întru totul fragile, fraterne. Clasa politică actuală se autosusţine printr-o bază financiară de-a dreptul incontrolabilă, având aceleaşi caracteristici. Când unii politicieni nu provin direct din aceasta, devin ei înşişi subiectul unor scandaluri de corupţie cu ramificaţii terifiante. Într-un asemenea mediu şi context politic este imposibil să existe un suflu democratic de care societatea are o nevoie vitală. România este blocată în tot felul de scheme piramidale, politice, economice, culturale, a căror clătinare este însăşi clătinarea statului. Toate acestea au integrat criza generală drept ferment al unui îngheţ strategic. Aspiranţii la un loc pe scena politică nu au decât posibilitatea să se conformeze acestor ierarhii în spatele cărora laboratoarele corupţiei deţin un control riguros al întregii ţări.

Tema corupţiei actuale nu este una excesiv abordată, cum se plâng ideologii săi, ea este cu adevărat endemică. Partidele nu o pot aborda, organismele statului la fel. Societatea civilă, în bună parte, se află în tentaculele teribilei caracatiţe. Există o legislaţie şi infinite posibilităţi, precum ordonanţele guvernamentale şi legi polisemantice, care fac de netrecut fenomenul. Intrarea reformistă în acest domeniu ar elimina întregi armate de profitori de pe urma banilor publici, care prin activitatea lor produc blocaje totale. Fără aceste categorii n-ar exista acele recompense pe care le fac partidele trepăduşilor de tot felul, transformând ţara într-o proprietate personală a unor clanuri. România, oriunde s-ar face evaluări, funcţionează neconstituţional, în linia statului comunist, numai că atunci sistemul neutraliza excesele multor ilegalităţi. Şi atunci, şi acum, statul este o abstracţie utilă unor categorii. Dispariţia totalitarismului impunea o reformă radicală, o libertate care să nu fie asimilată anarhiei provocate de sistemul însuşi. Lucruri simple au fost de-a lungul anilor menţinute într-o confuzie ideatică permanent adaptată, regimul politic reuşind să creeze o societate paralelă, imposibil de adus, în asemenea context, la o minimă integritate morală.

Parlamentul, Guvernul, diverse organizaţii tip ONG create special în zona corupţiei nu au cum să reprezinte societatea actuală. Toate proiectele legislative nu sunt în dezbatere publică decât formal. Implicarea executivului are o arie enormă, stingând orice posibile consecinţe ale propriilor greşeli, care nu sunt puţine. Distrugerea presei scrise, singura de luat în serios, obiectiv permanent al clasei politice, a permis relativizarea prin televiziuni a unor problematici esenţiale. O guvernare care nu este dublată de parteneriatul societăţii nu are nicio legitimitate. Înclinaţia anti-democratică tradiţională accentuează declinul general, dând, deseori, impresia că lucrurile evoluează în bine doar pe această cale. Strategiile partidelor politice tocmai asta ar trebui să preîntâmpine, altfel, în timp, vor fi excluse pe bună dreptate din realitate. Nu întâmplător, mari promisiuni democratice venite de la foşti activişti, securişti, informatori and. comp, tot felul de contrafăcuţi, au adus lucrurile aici. Cei provenind din aceste medii, adică o masă enormă, înţeleg puterea doar pentru ei înşişi, aşteptând recompense care contrazic orice moralitate. Amplificarea presiunii societăţii este singura cale care poate duce spre reformă. Personajele providenţiale, temă revenind din tenebrele actualităţii, produc în continuare dezastre. Singura comparaţie care se face este cu trecutul apropiat, în favoarea acestuia.

Corupţia a limitat atitudinile reformiste în totalitate de parcă România nici nu ar fi în UE, unde alinierea preţurilor şi a puterii de cumpărare s-ar produce şi se produce aproape instantaneu. Performanţa românească rămâne fixată într-un cod axiologic deturnant. Lupta pentru putere se dă pentru ocuparea unui loc în schemele piramidale, implicând un profil uman-intelectual pe măsura unui asemenea ideal. Ciuma roşie a lăsat în urmă o teribilă armată de repetitori ai unor programe strict electorale. O societate dominată de frică, de zvonuri, de ameninţări, de imposibilitatea unei informări corecte, nu are nicio relevanţă în determinarea reformelor. Ce vor, în fond, actualele partide politice, aleşii şi simpatizanţii lor? E greu de spus dacă printre simpatizanţi sunt persoane cu un profil democratic şi cu o morală acceptabilă. Dacă ar fi aşa, s-ar produce mult invocata reformă internă a partidelor. Cu interesul public nu mai există nicio relaţionare, nici măcar mimată. Putere şi Opoziţie sunt măcinate, în egală măsură, de o inerţie a degradării şi uzurii cum nu se poate imagina. Avem cea mai lipsită de vitalitate morală şi performanţă clasă politică, care prin această degradare îşi menţine cu succes puterea.

România se află sub un debilizant clopot de sticlă, cu resursele de reacţie anihilate de către cei care ar trebui să fie avangarda. Această situaţie este generalizată şi menţinută prin strategiile politicilor publice

de Ioan Vieru

http://www.cotidianul.ro/

E timpul să ne cerem drepturile, aşa nu se mai poate!

Vrem un trai decent!

Postat pe 04/04/2014, Lupul Dacic

Învăţământul a fost pur şi simplu bătaia de joc a tuturor guvernelor care s-au succedat de 24 de ani încoace. La fel este şi acum. Cauzele sunt multiple şi complexe. Însă de un lucru sunt sigur: cei mai vinovaţi, subliniez, principalii vinovaţi sunt chiar profesorii! Evident că îmi asum tot ceea ce spun, şi spun cu argumente (cu atât mai mult cu cât şi eu fac parte din sistemul de învăţământ). “Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu va câştiga niciodată respectul celorlalţi.” Este sau nu este aşa? Simt o tot mai mare frustrare pentru că şi eu sunt profesor şi realmente mi-e ruşine de mentalitatea existentă la nivelul majorităţii colegilor de breaslă (după cum aţi sesizat, nu generalizez, nici vorbă!). Mentalitate care se extinde, fiind perfect valabilă la nivel de ţară. Tipul predominant de gândire este “lasă că vor veni şi vremuri mai bune”, “cu timpul se vor schimba lucrurile în bine” sau “poate vor trăi mai bine copiii noştri”. Nimic mai neadevărat! Dragi profesori (şi nu numai), îmi pare foarte rău să afirm public că, dacă noi nu facem nimic, nici nu se va schimba absolut nimic! Faptul că trece timpul, nu schimbă cu nimic lucrurile! Niciun lucru nu se schimbă de la sine, ăsta-i un lucru cert! Probabil va rămâne aşa sau poate va fi mai rău?! Nu degeaba există principiul acţiunii şi reacţiunii. Cât timp nu există acţiune din partea noastră (a profesorilor, a dascălilor în general, dar şi a societăţii civile în ansamblul ei), nu va exista nicio reacţie (reacţiune) din partea guvernanţilor. Aşa văd eu lucrurile, e opinia mea.

Alt tip de gândire\mentalitate extrem de nocivă societăţii în general, sună cam aşa: “Singur nu pot face nimic. Nu are rost!” Îi mai aud pe unii, fatalişti de fel, care îi “încurajează” pe cei care chiar vor să facă ceva, astfel: “Degeaba te tot agiţi tu. Ştiu eu cum merg lucrurile. Tu nu ştii! Te lupţi cu morile de vânt. Singur n-ai nicio şansă! Eşti condamnat la eşec!” Prin această atitudine păguboasă noi înşine ne trasăm limitele. Limitele neputinţei! Noi înşine recunoaştem astfel că am fi nişte incapabili. Adică, luaţi individual, nu însemnăm nimic. Nu ne ia nimeni în seamă. Chiar aşa? E cea mai mare eroare de judecată să crezi că singur nu poţi face absolut nimic! Fiecare dintre dumneavoastră are puterea de a schimba lucrurile. Totul ţine de voinţă, de caracter. Napoleon a spus că “fiecare soldat poartă în raniţa sa bastonul de mareşal.” Altă consecinţă catastrofală a spiritului de turmă – fiindcă în fond aici e esenţa problemei – este faptul că mereu aşteptăm după alţii. De la alţii. Mă întreb şi întreb: ce tot aşteptăm şi de la cine? Poate de la străini?! Poate de la încă nişte “turişti sovietici”? Sau poate de la americanii “jandarmi” ai lumii? De la mai-marii UE? Putem aştepta mult şi bine… Apoi, un alt aspect foarte important este frica de a ieşi la înaintare, în special de teama etichetării. Altfel spus, chiar dacă există unii care gândesc altfel (diferit de gândirea tip turmă), le este efectiv frică să vorbească, să se facă auziţi, pentru că vor fi aspru judecaţi. Apoi vor fi arătaţi cu degetul, ajungându-se până la marginalizare, la excluderea din grup a celui în cauză (cel cu “gura mare”, care a îndrăznit să vorbească în numele adevărului, fie şi adevărul lui). Desigur, ieşind în faţă, adică în momentul în care ne expunem public, ne şi asumăm anumite riscuri inevitabile. Orice ideal, orice schimbare presupune nişte sacrificii pe care eşti sau nu eşti dispus să ţi le asumi. Aici nu merge atitudinea impasibilă “eu nu mă bag în asta, din partea mea fie ce-o fi”. Aşa nu merge! Din păcate, acest fel de atitudine predomină în învăţământ! De ce trebuie să fim constrânşi şi împinşi de la spate să facem ceva? “Nu aşteptaţi lideri. Faceţi ce e de făcut singuri, fiecare în parte!” – Maica Tereza.

Stimaţi profesori, indignaţi-vă şi uniţi-vă!

De cele mai multe ori dăm vina pe societatea “decadentă” pentru orice nereuşită. Însă ne scapă ceva esenţial din vedere. Noi, adică fiecare dintre dumneavoastră, alcătuiţi/alcătuim/facem societatea. Noi! Dar avem tendinţa să aruncăm vina tot timpul pe altcineva, când de fapt principalul responsabil pentru starea noastră de bine sau de rău suntem chiar noi! Altă meteahnă o reprezintă automulţumirea. Problema este că ne mulţumim cu foarte, foarte puţin. Vorba românului: “se putea şi mai rău” sau “bine că am şi-atâta”. Asta este o mentalitate de sclav! Nu îndrăznim să cerem mai mult. Nu avem curaj şi nu ştim să ne cerem drepturile, să cerem ceea ce ni se cuvine de drept, şi anume un trai decent! Măcar un trai decent! Ne complacem în mediocritate! De ce? Acum două mii de ani, Platon avertiza că cea mai mare pedeapsă pentru dezinteresul şi/sau refuzul de a participa la viaţa politică şi/sau viaţa civică este că vom ajunge să fim conduşi de oameni inferiori nouă. Şi iată-ne exact în această situaţie. Cu alte cuvinte, singuri ne-am făcut-o, prin indiferenţa şi pasivitatea de care dăm dovadă! Majoritatea dintre dumneavoastră, stimaţi colegi profesori, sunteţi nemulţumiţi din multe puncte de vedere faţă de sistemul de învăţământ. Şi pe bună dreptate, în special de partea financiară, care realmente e o bătaie de joc faţă de profesia noastră şi, implicit, la adresa noastră. Însă ne limităm doar la vociferări aiurea, la şuşotit pe la colţuri, în cancelarii, prin cafenele etc. Tot timpul doar în spatele cortinei! Trebuie să ne facem auziţi! Trebuie să ne strigăm nemulţumirile! Desigur, unii veţi spune că nu e treaba dumneavoastră, pentru acest lucru există sindicate! Şi încă mai multe! Dar sindicatele nu înseamnă doar cei care alcătuiesc conducerea lor. Un sindicat puternic înseamnă cât mai mulţi membri activi. Dacă nu vă convine conducerea, schimbaţi-o! Aveţi acest drept, doar că nu se foloseşte nimeni de el. Trageţi-i la răspundere pe liderii sindicali care de ani buni nu fac absolut nimic! Avem dovada că toate măsurile luate de sindicatele din învăţământ până acum au fost ineficiente! Zeci de rapoarte, statistici, petiţii, discuţii şi negocieri la “masa rotundă” cu guvernanţii de-a lungul anilor şi-au dovedit din plin ineficacitatea. Cu “aparatcicii” şi apologeţii sistemului nu merge aşa. Ei îţi trântesc în nas coduri, legi, articole şi proceduri, unele mai complicate ca altele şi evident că vor avea câştig de cauză. Mereu. Ei vorbesc mult, frumos şi nu spun nimic. Sau dacă totuşi spun ceva, oricum nu fac nimic! Situaţiile extreme cer măsuri extreme (măsuri radicale). Şi daţi-mi voie să cred că acestea sunt situaţii extreme – extrem de proaste şi total în defavoarea noastră!

Există atâţia oameni capabili printre dumneavoastră, stimaţi colegi profesori, care aţi putea să le daţi clasă, vorba aia, din toate punctele de vedere celor care ne conduc în prezent! Sunt sigur de asta! Şi frustrarea mare e că tocmai cei cu experienţă, care ar trebui sa ia taurul de coarne, evident sprijiniţi şi împreună cu ceilalţi, n-o fac! Profesorii tineri, inclusiv subsemnatul, am vrea schimbarea, avem entuziasmul necesar (cel puţin unii dintre noi), dar din păcate deocamdată nu avem toate armele necesare, adica experienţă didactică, legislativă, de conducere. Or nu poţi merge la război fără arme! Prima condiţie ca să porneşti un război şi să ai o şansă de a învinge este să ai o armată capabilă de luptă! Iar în cazul nostru, războiul sfârşeşte înainte de a începe. Am folosit intenţionat cuvântul “război” pentru că asta va fi! Doar că adversarii nu vor avea mitraliere, ci cravată şi guler alb! În acest fel, iar vom fi nevoiţi să aşteptăm câţiva ani buni. Cel puţin până vor pune bilet de intrare în şcoală pentru profesori! :D“Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic!” – Edmund Burke.

Am auzit mulţi profesori cu experienţă spunând că le e lehamite, că pur şi simplu s-au săturat să mai lupte. Cică ar fi o luptă surdă, inutilă, o luptă cu morile de vânt! Adevărul e că pe măsură ce capeţi vechime în sistem, dacă nu rămâi mereu vigilent şi atent la tot ce se întâmplă, rişti să fii înghiţit de acesta (de sistem). Cum se întâmplă cu majoritatea covârşitoare a colegilor, dar şi a oamenilor în general. Adică te complaci în situaţia existentă, căzând în năucitoarea rutină. Te plafonezi! Şi cineva spunea foarte bine că diferenţa dintre rutină şi mormânt este… de doi metri. Cum să îi învăţăm pe elevii noştri să recurgă la acţiune, să aibă iniţiativă, când noi înşine nu procedăm astfel?! Cum să îi învăţăm să fie activi şi curajoşi când noi înşine ne lăsăm de atâţia ani călcaţi în picioare?! Copiii reprezintă viitorul ţării şi ar trebui să înveţe de mici să nu fie indiferenţi la ce există în jurul lor, ci să se implice (social). Cum poate să îi înveţe acest lucru cineva care e caracterizat de o indiferenţă totală, de impasibilitate, lehamite sau cum doriţi să o mai numiţi!? E ca şi cum cineva s-ar oferi să te înveţe să cânţi la pian, dar acel cineva a văzut un pian doar în poze şi are doar cunoştinţe teoretice despre pian, însă nu s-a atins niciodată de clape. Cum aţi reacţiona faţă de persoana respectivă când aţi afla toate astea? Aţi mai vrea să vă înveţe acea persoană să cântaţi la pian? Daţi-mi voie să mă îndoiesc că da! În acest moment, şi noi (profesorii, inclusiv subsemnatul – îmi fac mea culpa) suntem “esenţa” şcolii româneşti, adică teorie cât încape, însă abilităţi practice extrem de puţine (sociale în special, de exemplu capacitatea de comunicare şi în special tăria de character, de unde derivă multe altele). Toţi profesorii au absolvit facultăţi, au diplome, masterate, cursuri de formare, dar când vine vorba să acţioneze şi, nota bene, în beneficiu propriu!, nu sunt în stare de nimic, doar de văicăreli, chicoteli pe la spate şi atât! Stimate cadre didactice, chiar dacă noi poate nu ne dăm seama, dar copiii, în special cei mai mari, văd aceste lucruri! Şi cum se întâmplă adesea, urmează etichetarea, care nu prea ne va pica bine şi care, evident, nu ne face cinste! Liceanul va spune: “Păi ce să învăţ eu de la profesori, mă? De la profesorii care au un salariu de nimic şi pe deasupra se şi mulţumesc cu asta şi nu iau atitudine?! Eu nu vreau să fiu un fricos! Păi frate, eu vreau mai mult de la viaţă! Nu vreau să mă mulţumesc şi să mă zbat în mediocritate!”

Voi încheia cu o întrebare pe care am auzit-o venind din partea mai multor profesori, spre surprinderea mea. Întrebarea e retorică, şi anume până când vom mai fi umiliţi (profesorii) în halul acesta de către guvernanţi? Cât va mai dura această situaţie jenantă şi insuportabilă? Şi răspunsul are mulţi “până când…”. Până când vom înţelege şi vom contracara principiul folosit de “ei”, de sistem – “divide et impera.” În traducere “dezbină şi cucereşte”. Folosită efectiv, această strategie permite celor cu putere reală puţină să-şi impună totuşi voinţa asupra celor care colectiv au putere mult mai mare (sau ar avea dacă ar reuşi să se unească). Când vom constata că prin această mentalitate ne punem singuri căluş, ne îngrădim singuri libertăţile, precum animalul ce intră singur în cuşcă, fără să-i spună stâpânul (cuşca fiind zona de confort sau “mediocritatea”). Ne pierdem şi ne scufundăm în locşorul nostru micuţ şi călduţ (la fel, numit mediocritate) şi nu mai reuşim să vedem imaginea de ansamblu. Pentru că ne este groază să ne vedem în oglindă! Vom realiza ceva doar când vom scăpa de această mentalitate fatalistă. Când vom deveni conştienţi că de fapt noi nu suntem sclavii sorţii, ci sclavii propriei noastre gândiri! Când vom realiza că doar mintea ne impune limite! Când vom constata că nimic nu se schimbă de la sine. Dacă nu faci nimic, rezultatul va fi tot nimic. Gandhi spunea că poate nu vom apuca să vedem rezultatul acţiunilor noastre, dar dacă nu facem nimic, cu siguranţă nu va fi niciun rezultat. Poate odată şi odată ne vom trezi şi vom conştientiza că libertatea înseamnă responsabilitate, înseamnă implicare, înseamnă să nu fii indiferent şi să nu taci când se comite o nedreptate! Cu atât mai mult dacă eşti implicat direct! “Nu fi un spectator al nedreptăţii! Mormântul îţi va oferi destul timp pentru tăcere.” Dacă într-adevăr vrei ca lucrurile să se schimbe în bine, atunci fii tu acea schimbare! Dacă într-adevăr vreţi ca ai voştri copii să trăiască vremuri mai bune, atunci nu staţi degeaba, acţionaţi! Cea mai mare problemă e că oamenii buni nu fac nimic. Indignaţi-vă! Aveţi tot dreptul! Totul izvorăşte din noi! Doar voinţă să fie!

Autor: Raul-Florin CZOMPA

Sursa: Maramures Transilvania TV

Discursul FULMINANT al unui OFICIAL ROMÂN despre starea naţiunii. La câteva ore după, a fost schimbat din funcţie!

active news, Mihai Șomănescu în Prima pagină 3 aprilie, 2014

Un discurs mai rar întâlnit în spaţiul public românesc a putut fi auzit marţi, 2 aprilie, la conferinţa internaţională “Traficul de persoane — o amenințare la adresa valorilor familiei”.

Discursul a aparţinut doamnei Georgeta Gavrilă, în acel moment, prefect al Capitalei. La câteva ore după acest eveniment, doamna Gavrilă a fost schimbată din funcţie.

Iată discursul:

,,Stimate doamne şi stimaţi domni,

Vă adresez tuturor celor de faţă salutul meu personal cel mai cordial. Înainte de toate, ţin să mulţumesc din suflet Grupului pentru combaterea traficului de persoane al Parlamentului României, de asemenea mişcării politice creştine europene şi Federaţiei Asociaţiilor Familiilor Catolice pentru invitaţia de a lua parte şi de a lua cuvântul la această conferinţă despre valorile familiei şi despre traficul de persoane sau traficul de fiinţe umane, cum mai este el cunoscut.

Doamnelor şi domnilor,

Este deja un truism că instituţiile familiei şi căsătoriei se află în criză. Că asistăm la declinul căsătoriei şi la destrămarea familiilor. Fenomenul este global, iar ţara noastră nu se află într-o situaţie mai privilegiată. Aş îndrăzni să afirm că din contră: România a intrat în cel de al 25-lea an de declin al populaţiei sale şi nu se întrevăd defel perspective de a stopa acest declin şi de a se inversa această curbă descendentă. Este o realitate înconjurată de un văl al tăcerii, o stare de pasivitate generalizată, o stare de inerţie socială. Doar ici-acolo, voci singulare se încumetă să pună degetul pe rană.

Rata totală a fertilităţii s-a situat în acest sumbru – din punct de vedere al fertilităţii – sfert de veac (1990-2014) la nivelul de circa 1,3. Adică 1,3 copii născuţi vii de o femeie fertilă – cu mult sub pragul critic de 2,1 copii per familie, cel care asigură doar înlocuirea simplă a generaţiilor.

Pe aceasta tendinţă deja instalată, anul 2050, care se va întâmpla în cursul vieţii celor mai mulţi aici de faţă, va găsi România cu o populaţie sub 14 milioane de locuitori – 13,3 milioane chiar după o proiecţie pesimistă a BERD –, iar aceasta mult îmbătrânită, pe fondul creşterii speranţei de viaţă.

Deschid o scurtă paranteză. În această pătrime de secol scursă de la liberalizarea întreruperilor de sarcină, ne aducem aminte, prin decretul legii 1 din 26 decembrie 1989, ei bine, în această perioadă de timp s-au înregistrat în România, în funcţie de sursele de date, între 7,5 şi 8 milioane de întreruperi de sarcină raportate – populaţia unei ţări precum Austria sau Elveţia.

Este deprimant când un avion se prăbuşeşte undeva în munţi sau în ocean şi moare o persoană sau mai mulţi. Mijloace media dezbat cu emoţie subiectul săptămâni în şir. Nu la fel se întâmplă însă şi în cazul când sunt ucişi prin avorturi – acesta este cuvântul: „ucişi” – milioane şi milioane de copii nenăscuţi. Chiuretajul, soluţia salină, procedurile chimice, histerotomia şi atâtea altele sunt astăzi veritabile arme de distrugere în masă. Şi vă rog să mă credeţi, deţin proprietatea termenilor. Şi închid aici trista mea paranteză.

Mai jos decât ţara noastră în privinţa acestui indicator al ratei totale a fertilităţii se află, dintre statele europene, doar Ucraina, Lituania şi Bosnia-Herţegovina. Dar nici în celelalte state europene situaţia nu este mai roz. Toate – toate, fără excepţie – se situează sub pragul critic de 2,1. Poate doar în Franţa, cu cifra estimată de 2,08 pentru 2014, se poate vorbi de o înlocuire a generaţiilor în adevăratul sens.

Ţările dezvoltate din Occident îşi remediază deficitele specifice ale forţei de muncă prin imigraţie, principalul rezervor de umplere a golului lăsat de rata de înlocuire negativă. România nu are o cultură, o strategie pe termen lung şi politici privind imigraţia. Mai mult, în jur de două milioane de români sunt ei înşişi emigranţi: 10% din totalul populaţiei.

Revine obsedant întrebarea: Ce-i de făcut? Ce-i de făcut astfel ca, peste decenii, Grădina Maicii Domnului, aşa cum a botezat România fericitul papă Ioan Paul al II-lea, să nu devină asemenea zonei de excludere de la Cernobîl: părăsită, uitată de timp?

Doamnelor şi domnilor,

Tema principală a conferinţei noastre priveşte valorile familiei. Nu le voi aborda în discursul meu. Voi continua însă să vă înfăţişez Răul. Acele nenorociri ale timpurilor noastre care macină, care rod, asemenea infiltraţiilor, mucegaiului şi ruginii, pilonii civilizaţiei moderne – familia şi căsnicia –, nenorociri pe care eu le denumesc, fără a pretinde drepturi de autor, „anti-valori ale familiei”, sau păcate, în cheie religioasă. Anti-valori care tind să năruie, să prăbuşească civilizaţia noastră, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte civilizaţii din trecut, unele dintre ele foarte sofisticate.

V-am vorbit mai înainte despre răul major care este, în filosofia mea, avortul. V-am mai vorbit cu alte prilejuri despre respectul cuvenit pentru demnitatea umană, cu are trebuie trataţi embrionii umani şi fetuşii. Nu mai insist. Continui să trec în revistă câteva din aceste anti-valori.

Adulterul. Încă din primele cărţi ale Vechiului Testament, Dumnezeu, prin glasul lui Moise, ne porunceşte: „Să nu preacurveşti!”. Dar câţi mai respectă, oare, astăzi, porunca Domnului? Întâlnim adulterul episodic sau de lungă durată. Adulterul soţului, al soţiei sau al ambilor.

Alte anti-valori familiale sunt separarea soţilor şi, respectiv, divorţul. Ambele reprezintă un faliment, un fiasco al căsniciei. Angajamentele sociale, economice sau financiare asumate în comun de soţi cu greu mai pot fi duse la îndeplinire. La nivelul întregii ţări, numărul divorţurilor este în creştere. A contribuit şi contribuie la acest lucru şi procedura nouă a divorţului, „la mica înţelegere”, ca să folosesc un limbaj colocvial – respectiv la mediator, la Starea Civilă sau la notar, faţă de varianta – să-i spunem „clasică” – de la judecătorie.

Mass-media şi Internetul îşi fac cu prisosinţă numărul – în sens negativ. Separarea actorilor Michael Douglas si Catherine Zeta-Jones devine un eveniment planetar, dacă nu chiar galactic. Divorţul lui Ştefan Bănică Jr şi al Andreei Marin a fost un adevărat reality-show naţional. Ce facem noi? Click pe Like.

Proliferează tot mai mult în ultima vreme, precum buruienile, moda concubinajului, altfel zis coabitarea sau convieţuirea bărbat-femeie fără a fi căsătoriţi. Îi mai spunem „căsătorie nelegitimă” sau „fără forme legale”. Ori, mai recent, uniune consensuală. Cumva asemănător este şi parteneriatul domestic, zis şi „parteneriatul înregistrat” sau „uniune civilă”, un substitut de dată mai recentă al căsătoriei.

Prin proiectul legislativ privind revizuirea Constituţiei României, actualul articol 48, dedicat familiei, este după cum urmează: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Datorăm deputaţilor Florica Cherecheş, Grigore Crăciunescu şi Mircea Dolha această upgradare în stil creştin a cartei noastre fundamentale.

Trebuie să amintesc câteva cuvinte şi despre celibat, fenomen care a dobândit o largă răspândire în multe state civilizate, inclusiv Satele Unite, Germania, Japonia, dar care este evident şi la noi. Acest mod de viaţă este mai extins în rândul bărbaţilor sub 40 de ani, dar şi tot mai multe femei aleg să fie celibatare. Ba chiar cuvântul „burlăciţă” şi-a făcut pe nesimţite locul în limbajul nostru cotidian, deşi în dicţionare întâlnim doar masculinul „burlac”. Autorităţile publice, dar şi ONG-urile şi bisericile ar trebui să acorde o atenţie sporită acestei categorii sociale tot mai numeroasă pe zi ce trece.

Voi mai aminti aici şi drama copiilor ai căror părinţi – unul sau ambii – sunt plecaţi la muncă în străinătate. Numărul acestor copii a depăşit cifra de 80.000 şi este în continuare în creştere.

Câteva cuvinte acum despre traficul de persoane. În scurta mea activitate de prefect al municipiului Bucureşti, de mai puţin de doi ani, acest oribil fenomen a reprezentat pentru mine atât un motive de îngrijorare profundă, cât şi de strădanie temeinică. Am susţinut consistent campaniile de prevenire şi informare a Centrului Regional Bucureşti împotriva Traficului de Persoane. Am întreprins numeroase demersuri la conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru dotarea acestui centru cu resurse umane, materiale şi financiare. Am reuşit să pun bazele unui parteneriat real între centru şi Televiziunea Română, în vederea organizării şi desfăşurării unei campanii ca reacţie explicită la acest tip de infracţionalitate transnaţională. România nu poate rămâne pasivă la această ofensă adusă demnităţii umane, care este traficul de persoane.

Aş dori să mai învederez că nu trebuie să mai restrângem conceptul de trafic de persoane sau de trafic de fiinţe umane doar la exploatarea sexuală. Trebuie să avem în vedere şi condiţiile de muncă forţată, cele de ţinere în stare de sclavie, precum şi practicile asimilate sclaviei. De asemenea, aservirea sau prelevarea de organe. În toate situaţiile, cuvântul-cheie este exploatarea. Nu doar femeile sau fetele sunt victime ale traficului de persoane. Suportă consecinţele nefaste ale acestuia şi bărbaţi sau băieţi. Nu este neapărat ca victimele să traverseze frontierele internaţionale. Fenomenul traficului de persoane poate acea loc şi în interiorul graniţelor naţionale, de la o regiune la alta.

Globalizarea favorizează traficul de persoane, ducându-l spre cote alarmante. Traficul de persoane reprezintă un eşec al societăţii noastre. Persoana umană este considerată şi tratată ca o marfă. Victimele sunt dezumanizate şi traumatizate, fiindu-le afectată adesea ireversibil şi negativ viaţa viitoare. Sunt supuse privaţiunilor fizice, le este refuzată îngrijirea medicală, impunându-li-se cel mai adesea uzul de substanţe ilicite. Dar traficul de persoane reprezintă şi un eşec al familiei noastre de astăzi.

Abuzurile şi disfuncţionalităţile familiale, relaţiile şi comunicarea din ce în ce mai scăzute dintre părinţi şi tineri, le generează acestora din urmă sentimentul non-apartenenţei la familie, sporindu-le vulnerabilităţile.

Sărăcia, familiile destrămate, plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate, excluziunea socială sunt tot atâţia factori de vulnerabilitate în faţa fenomenului de trafic de persoane.

Închei felicitându-i pe organizatori pentru eforturile depuse pentru punerea în operă a acestei conferinţe. La sfârşitul acestei zile vom fi mai bogaţi în cuget şi-n simţiri dacă vom afla răspuns la marea întrebare a acestui început de mileniu: Familia, încotro?

Vă mulţumesc.”

Comentariu:

parerea mea 3 aprilie 2014 la 4:42 pm

pai da, ca adevarul supara pe comenduire! ei au nevoie de aplaudaci, nu de oameni cu pareri proprii. avortul in Romania este o problema de siguranta nationala. in cativa ani vom fi coplesiti de tigani, care se inmultesc mult mai repede decat o facem noi.

I plus, cu un spor demographic negative, in 15-20 de ani, nu va avea cine sa suporte pensiile celor care vor fi batrani.

avortul e mai mult decat o crima, pt ca acel copil caruia ii refuzi dreptul la viata nu se poate apara. ar trebui limitat accesul la avort. in majoritatea tarilor civilizate este interzis avortul la cerere.

felicitari dnei prefect pt curaj!

Tinerii şi criza demografică din România

joi, 3 aprilie 2014, autor: Bogdan Mateciuc, Sursa: Alianta Familiilor

România se confruntă cu o criză demografică acută, care pune probleme multiple statului – sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale obligatorii şi baza de impozitare fiind numai câteva dintre ele. Pentru înlocuirea populaţiei şi menţinerea ei constantă ca număr, este nevoie ca în fiecare familie să se nască, în medie, 2,1 copii. În România se nasc puţin peste 1, ceea ce face ca populaţia ţării să devină tot mai bătrână şi să scadă accelerat.

Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, în studiul “Declinul demografic şi viitorul populaţiei României”, a recomandat autorităţilor o serie de măsuri, pentru a se evita un viitor sumbru. “România are nevoie de o politică familială elaborată cu multă grijă şi responsabilitate, clară, stabilă, orientată spre perspectivă, care să nu urmărească efecte imediate şi care să aibă consensul clasei politice, al societăţii civile, al opiniei publice şi al specialiştilor….. Practic, pe măsură ce trece timpul, lucrurile vor fi tot mai greu de schimbat”.

Anul 2010 a marcat începutul prăbuşirii demografice deoarece, pentru prima dată, sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului. In fiecare an din ultimii 20 de ani, scăderea naturală a fost de 40.000. In 2010 a fost de 50.000. Ideea că, fiind mai puţini, tinerii vor găsi mai uşor de lucru este falsă; statisticile arată o rată mare a şomajului în rândul tinerilor.

O ţară intrată în iarna demografică intră în imposibilitatea de a se susţine financiar. Serviciile sociale şi economia de piaţă intră în declin, consecinţa fiind lipsa locurilor de muncă.

Populaţia activă este constituită în prezent, preponderent, din persoane născute până în 1967-1970. Ieşirea la pensie a acestei generaţii va avea drept consecinţă imediată creşterea uriaşă a taxelor pentru populaţia rămasă activă, datorită scăderii drastice a numărului de contribuabili. Copiii noştri vor simţi acut şi dureros consecinţele iernii demografice.

Dar, deşi natalitatea scade de 20 de ani, clasa politică a constatat fenomenul fără să-şi propună măcar un plan de redresare. Problemele constante cu care se confruntă sistemele de stat le reaminteşte autorităţilor că ţara nu are suficient de mulţi plătitori de impozite. Această situaţie există de ani de zile, fără ca autorităţile să pară că întreprind ceva pentru a o contracara.

De fapt, unele acţiuni ale autorităţilor vin să faciliteze criza demografică. Să luăm, de pildă, politica avortului liberalizat. Astăzi, orice femeie însărcinată îşi poate omorî copilul din burtă pe banii statului. Această facilitare şi bagatelizare indirectă a intervenţiei avortive i-a învăţat pe români că copilul din burta femeii ar fi un ghem de ţesuturi de care poţi scăpa ca de o mizerie din nas.

Liberalizarea divorţului, implementată în anul 2010, a condus la o desconsiderare şi mai mare a instituţiei familiei. Două persoane căsătorite, dacă nu au copii, pot divorţa de comun acord la un notar public.

În luna iunie 2011, statul a plătit din banii contribuabililor o intervenţie chirurgicală pentru modificarea organelor genitale ale unei femei care se credea bărbat. Comparativ cu atitudinea statului român, Ungaria a adoptat o nouă constituţie care protejează familia şi interzice avortul.

Lipsa ajutoarelor de stat pentru cei ce doresc să întemeieze o familie, pentru mamele care nasc copii, sunt şi ele prin “măsurile” prin care statul sapă la temelia familiei.

O caracteristică a ultimilor 20 de ani este şi scăderea continuă a nupţialităţii: după 1990, tinerii se căsătoresc tot mai târziu: media de vârstă la căsătorie era în 1990 de 26,9 pentru soţi şi 23,7 pentru soţii. În 2010, ea era de 29,9 şi respectiv de 26,4.

O bună parte dintre naşterile (puţine) din perioada actuală se înregistrează în afara căsătoriei.

Ce ne spun aceste date? Ne spun că trebuie să căutăm cauzele în altă parte: tinerii nu mai sunt motivaţi de ideea de căsătorie, care implică responsabilităţi, în schimb, li se induce pe toate canalele ideea că satisfacţia sexuală este singurul lucru care merită să-i intereseze. Iar aceasta se află la îndemână şi în afara căsătoriei.

Probleme există însă şi pentru cei ce ar dori să-şi întemeieze o familie şi să aibă copii. A lucra în mediul privat comportă o serie de presiuni din punct de vedere familial şi demografic.

Mai întâi, angajatorii îi preferă pe cei fără obligaţii sociale. În cadrul interviului, angajatorii încearcă să afle dacă tânăra candidată intenţionează să rămână însărcinată în viitorul apropiat. Există legi care interzic discriminarea celor pasionaţi de perversiuni sexuale, dar nimic nu îi opreşte pe angajatori să discrimineze o tânără care ar vrea să devină mamă.

Odată intrată în firma respectivă, tânăra înţelege repede că nu este cazul să facă copii. Poate să se mărite, dar să nu facă copii. Deşi legea o protejează într-o anumită măsură atunci când pleacă în concediul de maternitate, ea ştie că angajatorul are mijloace pentru a scăpa de ea.

Apoi, chiar dacă ea se aventurează să rămână însărcinată, i se dă din nou de înţeles – asta dacă angajatorul nu se va debarasa de ea – că e bine să revină cât mai repede la muncă. Aici, noul Cod al Muncii le descurajează enorm pe femeile care ar dori să devină mame, forţându-le să îşi lase copiii cu alte persoane iar ele să revină la muncă. Orice mamă ştie că este esenţial pentru copil să îşi petreacă măcar primii doi ani din viaţă alături de mama sa.

Unii angajatori le penalizează pe angajatele care rămân însărcinate şi pleacă în concediul de maternitate. De exemplu, în luna iunie 2011, o mare companie privată de utilităţi din România le-a exclus pe angajatele care au fost în concediu de maternitate în ultimii trei ani de la “bonusul de fidelitate”.

Ar trebui menţionată şi presiunea constantă a angajatorilor asupra angajaţilor de a face ore suplimentare, ceea ce le reduce celor necăsătoriţi timpul disponibil pentru socializare şi şansa de a cunoaşte pe cineva alături de care să-şi întemeieze o familie. Nu e deci surprinzător că vârsta la care femeia româncă naşte primul copil a tot crescut în ultimii douăzeci de ani, ea devenind, vrând-nevrând, mai interesată de carieră decât de familie şi copii. Mămicile cu copii pe care le vedem în parcuri au tot mai multe (şi mai mult) peste 30 de ani.

Per ansamblu, valoarea familiei este continuu diminuată. Soluţia pentru redresarea situaţiei demografice este consolidarea familiei, revenirea la valorile tradiţionale. Familiile sunt sursa de capital uman, moral şi social.

Ca măsuri practice, trebuie revizuită legislaţia cu privire la divorţ şi avort. Trebuie oferită consiliere obligatorie pre-avort, cu nişte paşi foarte bine stabiliţi şi strict urmaţi. Familia trebuie protejată prin măsuri concrete şi printr-o atitudine corectă, morală, faţă de aşa-zisele “minorităţi sexuale”.

Dacă autorităţile nu vor face nimic în acest sens, cifra de 16 milioane, dată de INS ca populaţie a României în anul 2050, devine tot mai probabilă. Alături de ea, vom fi martorii prăbuşirii sistemelor de asigurări de stat, deja aflate la limita falimentului, condiţii în care vom asista fie la supra-îndatorarea României la surse externe, asemenea Greciei de astăzi, fie la revolte sociale.

Ce s-a distrus in 24 de ani

Lupul Dacic, blog al regăsirii identității naționale

Vă punem la dispoziţie o listă completă a marilor intreprinderi româneşti, cu peste 1000 de angajaţi, care au fost distruse, falimentate, privatizate defectuos de către guvernele post-decembriste care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 25 de ani.

Lista cuprinde 1256 de intreprinderi care, fiecare dădea de lucru la cel puţin 1.000 de oameni, doar că în anumite cazuri, vorbim despre 10.000 de angajaţi/intreprindere.

Motivele care au stat la baza acestui linşaj economic la nivel de România sunt iresponsabilitatea politrucilor post-decembrişti, lipsa de dragoste de ţară, foamea şi lăcomia de bani, precum şi nenumăratele numiri politice în funcţii de conducere, numiri care continuă şi în zilele noastre.

Iată lista, citiţi-o, analizaţi-o şi băgaţi la cap.

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges

2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau

3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor

4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila

5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj

6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta

7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj

8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati

9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj

10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj

11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara

12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti

13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures

14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt

15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova

16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea

17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti

18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti

19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti

20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges

21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau

22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov

23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj

24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta

25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj

26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati

27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara

28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi

29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti

30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures

31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures

32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova

33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu

34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava

35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis

36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti

37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti

38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti

39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti

40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara

41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin

42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara

43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara

44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara

45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara

46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara

47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara

48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara

49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara

50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara

51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara

52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara

53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara

54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara

55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj

56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj

57 Intreprinderea miniera Motru Gorj

58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj

59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj

60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova

61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges

62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor

63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna

64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj

65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures

66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba

67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures

68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures

69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu

70 Combinatul minier Suceava Suceava

71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara

72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba

73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor

74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin

75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin

76 Intreprinderea miniera Balan Harghita

77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara

78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara

79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba

81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau

82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj

83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj

84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta

85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita

86 Intreprinderea salina Praid Harghita

87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti

88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova

89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava

90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea

91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu

92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu

93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu

94 Trustul petrolului Pitesti Arges

95 Trustul petrolului Moinesti Bacau

96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj

97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov

98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova

99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova

100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova

101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova

102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita

103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara

104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara

105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita

106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin

107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin

108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis

109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati

110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati

111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati

112 Centrala industriala de prelucrari * Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba

114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud

115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila

116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau

117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj

118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati

119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi

120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov

122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba

123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor

124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj

125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj

126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova

127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt

128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor

129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt

130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt

131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea

132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti

133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti

134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj

135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges

136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt

137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov

138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna

139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov

140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor

141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi

142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures

143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare

144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu

145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu

146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu

147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti

148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti

149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges

150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges

151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor

152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges

153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov

154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor

155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin

156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj

157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor

158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti

159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt

160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov

161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov

162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor

163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau

164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta

165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj

166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj

167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati

168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita

169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt

170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova

171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis

172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti

173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti

174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau

175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau

176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj

177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita

178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj

179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu

180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova

181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea

182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti

183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti

184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti

185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti

186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita

187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita

188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara

189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures

190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare

191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova

192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova

193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova

194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova

195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui

196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti

197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor

198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis

199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin

202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin

203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin

204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin

205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj

206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj

207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt

208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu

209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis

210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti

211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti

212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti

213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad

214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov

215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila

216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi

217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi

218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt

221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt

222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti

223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti

224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov

225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui

226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman

227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova

228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau

229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani

230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov

231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna

232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures

233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu

234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati

235 Santierul Naval Braila Braila

236 Santierul Naval Constanta Constanta

237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu

238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu

239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti

240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta

241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati

242 Santierul Naval Tulcea Tulcea

243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati

244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba

246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad

247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau

248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor

249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov

250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov

251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj

252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita

253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita

254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi

255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt

256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau

257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj

258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures

259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu

260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu

261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava

262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea

263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti

264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti

265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti

266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges

267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov

268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna

269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita

270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis

271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti

272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti

273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti

274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti

275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti

276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges

277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita

278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita

279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi

280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov

281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti

282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti

283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti

284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti

285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti

286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti

287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti

288 Intreprinderea de relee medias Sibiu

289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti

290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani

291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau

292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau

293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna

294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj

295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman

296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita

297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui

298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis

299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti

300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti

301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti

302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti

303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti

304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani

305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj

306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj

307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj

308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures

309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures

310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures

311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman

312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis

313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti

314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti

315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti

316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj

317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt

318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta

319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova

320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges

321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau

322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau

323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor

324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov

325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta

326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova

327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova

328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova

329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova

330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu

331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis

332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj

333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad

334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau

335 Combinatul chimic Fagaras Brasov

336 Combinatul chimic Victoria Brasov

337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta

338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita

339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures

340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt

341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova

342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman

343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti

344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor

345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov

346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov

347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj

348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj

349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi

350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova

351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova

352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis

353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea

354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti

355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti

356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti

357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti

358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti

359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti

360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt

361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara

362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi

363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti

364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea

365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba

366 Intreprinderea chimica Turda Cluj

367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures

368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea

369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti

370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges

371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov

372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau

373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj

374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta

375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj

376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara

377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi

378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures

379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova

380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea

381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea

382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti

383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti

384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau

386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov

387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita

388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita

389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova

390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare

391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti

392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti

393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov

394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti

395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti

396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba

397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba

398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba

399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad

400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges

401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau

402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau

403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor

404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud

405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani

406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov

407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila

408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin

409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj

410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj

411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj

412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta

413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna

414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita

415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj

416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati

417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj

418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita

419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita

420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara

421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures

422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi

423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti

424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures

425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures

426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures

427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt

428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova

429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova

430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare

431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj

432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu

433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava

434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava

435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis

436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui

437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea

438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea

439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti

440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti

441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti

442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti

443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba

444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad

445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges

446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau

447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor

448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor

449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud

450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov

451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau

452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin

453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj

454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta

455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna

456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj

457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita

458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita

459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara

460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi

461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures

462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti

463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures

464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt

465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova

466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare

467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu

468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava

469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis

470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea

471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea

472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila

473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau

474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba

475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud

476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov

477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov

478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj

479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj

480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta

481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita

482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti

483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt

484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt

485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova

486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova

487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava

488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges

490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor

491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov

492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov

493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj

494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta

495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita

496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj

497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara

498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt

499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor

501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov

502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau

503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj

504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj

505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta

506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta

507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita

508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj

509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati

510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara

511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara

512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita

513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi

514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures

515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt

516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova

517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova

518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare

519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj

520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu

521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis

522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis

523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis

524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis

525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui

526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea

527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti

528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti

529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti

530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti

531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba

533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad

534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta

535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau

536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj

537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita

538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi

539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures

540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova

541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu

542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava

543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti

544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita

545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba

546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad

547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov

548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj

549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt

550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt

551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare

552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea

553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea

554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea

555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti

556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila

558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova

559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman

560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis

561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti

562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti

563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov

565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj

566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj

567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara

568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi

569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman

570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj

572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj

573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati

574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures

575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures

576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova

577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava

578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis

579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba

580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges

581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov

582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau

583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita

584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara

585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu

586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures

587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti

588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti

589 Santierul Naval Orsova Mehedinti

590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad

593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges

594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor

595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud

596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani

597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov

598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau

599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita

600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna

601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj

602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati

603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita

604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita

605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi

606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu

607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu

608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov

609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures

610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti

611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures

612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt

613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare

614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt

615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu

616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu

617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu

618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava

619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” * Humorului Suceava

620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman

621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis

622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis

623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis

624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis

625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui

626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti

627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti

628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti

629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti

630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti

631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti

632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor

634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov

635 Intreprinderea de matase “Romania *” Cluj -Napoca Cluj

636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta

637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita

638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati

639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita

640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita

641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara

642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi

643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi

644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi

645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov

646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova

647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures

648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare

649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare

650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu

651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava

652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis

653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis

654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis

655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis

656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis

657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman

658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti

659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti

660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti

661 Intreprinderea de matase “Matasea *” M. Bucuresti

662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti

663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti

664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti

665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti

666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti

667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges

669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges

670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau

671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau

672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud

673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov

674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov

675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov

676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau

677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta

678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj

679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita

680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt

681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures

682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova

683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova

684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu

685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu

686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu

687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis

688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis

689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis

690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea

691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova

692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti

693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti

694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti

695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti

696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba

698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad

699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor

700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov

701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau

702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj

703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita

704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita

705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara

706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi

707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi

708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures

709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt

710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt

711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt

712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova

713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare

714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj

715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu

716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu

717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu

718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava

719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava

720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis

721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis

722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui

723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea

724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti

725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti

726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti

727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti

728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti

729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti

730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

731 Intreprinderea de confectii Arad Arad

732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges

733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau

734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor

735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor

736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani

737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani

738 Intreprinderea de confectii Braila Braila

739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau

740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin

741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj

742 Intreprinderea de confectii “*” comuna Lumina Constanta

743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna

744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj

745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj

746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita

747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita

748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita

749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi

750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures

751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti

752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures

753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures

754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare

755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu

756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis

757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui

758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui

759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea

760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba

762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba

763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad

764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges

765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau

766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor

767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor

768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor

769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor

770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor

771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov

772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj

773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj

774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara

775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures

776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures

777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt

778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova

779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare

780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu

781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu

782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu

783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava

784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis

785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis

786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis

787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis

788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis

789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis

790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis

791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis

792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis

793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis

794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis

795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui

796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea

797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea

798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti

799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti

800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti

801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti

802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti

803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti

804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti

805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti

806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti

807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti

808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti

809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti

810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba

813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges

814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor

815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud

816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani

817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani

818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau

819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau

820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj

821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj

822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj

823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj

824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures

825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures

826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures

827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova

828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova

829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova

830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova

831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare

832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu

833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu

834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu

835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava

836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis

837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti

838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti

839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad

841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad

842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad

843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor

844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor

845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj

846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati

847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures

848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures

849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt

850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova

851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare

852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu

853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu

854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu

855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti

856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti

857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau

859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor

860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov

861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj

862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj

863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati

864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi

865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis

866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu

867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti

868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti

869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti

870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti

871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti

872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti

873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti

874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad

876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani

877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj

878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta

879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati

880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati

881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita

882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi

883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov

884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt

885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu

886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman

887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis

888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti

889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti

890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti

891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad

893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges

894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau

895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor

896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor

897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor

898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani

899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov

900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila

901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila

902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau

903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau

904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj

905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj

906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta

907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta

908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj

909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj

910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj

911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita

912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati

913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara

914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita

915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita

916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita

917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi

918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov

919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu

920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu

921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov

922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov

923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures

925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt

926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt

927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova

928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare

929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu

930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava

931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman

932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis

933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis

934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea

935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti

936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad

938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges

939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges

940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor

941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor

942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov

943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila

944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau

945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj

946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta

947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita

948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj

949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati

950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara

951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita

952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu

953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov

954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu

955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures

956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures

957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt

958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova

959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava

960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman

961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis

962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea

963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui

964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea

965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti

966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba

968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad

969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges

970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau

971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor

972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud

973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani

974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov

975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila

976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau

977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin

978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj

979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta

980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna

981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita

982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj

983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati

984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj

985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita

986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara

987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita

988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi

989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov

990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures

991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti

992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures

993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt

994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt

995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova

996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare

997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj

998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu

999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava

1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman

1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis

1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea

1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui

1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea

1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea

1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti

1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba

1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad

1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges

1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau

1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor

1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud

1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani

1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov

1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila

1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau

1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin

1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj

1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta

1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta

1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna

1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita

1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj

1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati

1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj

1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita

1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara

1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita

1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi

1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov

1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures

1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures

1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt

1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt

1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova

1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare

1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj

1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu

1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava

1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman

1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis

1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea

1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui

1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea

1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea

1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti

1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti

1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti

1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba

1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad

1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges

1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau

1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor

1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud

1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani

1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov

1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila

1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau

1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin

1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj

1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta

1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna

1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita

1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj

1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati

1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj

1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita

1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara

1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita

1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi

1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov

1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures

1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures

1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt

1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt

1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova

1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare

1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj

1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu

1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava

1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman

1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis

1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea

1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui

1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea

1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea

1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti

1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad

1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau

1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani

1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov

1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau

1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj

1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi

1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu

1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov

1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita

1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures

1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor

1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures

1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt

1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt

1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis

1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov

1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj

1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu

1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis

1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti

1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad

1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges

1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau

1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor

1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila

1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov

1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj

1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta

1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna

1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna

1127 Intreprinderea de bere Galati Galati

1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita

1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara

1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi

1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures

1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures

1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt

1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova

1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare

1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu

1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava

1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis

1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti

1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti

1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti

1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti

1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor

1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta

1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj

1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati

1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita

1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi

1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov

1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare

1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman

1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui

1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti

1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau

1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna

1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj

1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi

1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis

1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba

1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad

1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj

1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov

1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare

1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui

1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov

1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad

1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor

1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani

1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila

1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau

1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj

1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta

1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj

1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati

1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita

1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi

1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures

1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare

1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman

1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis

1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui

1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea

1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea

1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea

1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea

1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba

1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad

1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges

1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau

1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor

1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud

1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani

1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin

1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna

1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita

1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj

1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita

1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara

1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita

1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov

1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures

1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti

1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt

1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj

1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava

1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea

1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui

1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea

1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov

1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta

1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati

1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi

1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures

1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt

1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova

1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare

1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu

1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman

1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea

1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti

1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila

1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj

1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis

1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta

1230 Intreprinderea de in Reci Covasna

1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita

1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures

1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova

1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu

1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures

1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures

1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad

1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor

1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau

1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures

1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt

1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu

1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis

1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui

1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman

1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud

1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare

1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava

1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman

1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea

1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti

1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti

1253 Monetaria Statului M. Bucuresti

1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti

1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti

1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare Bucureşti

Lista motivelor neimplicării (indiferenţei)

Postat pe 04/04/2014, Lupul Dacic

Voi continua să lupt să promovez valorile în care cred, valorile drepturilor și libertăților individuale militând pentru o societate bazată pe modelul social european. Nu cred că este cineva care să nu își dorească să ajungem să trăim într-o țară normală, o țară care nu mai e divizată și măcinată de tot felul de conflicte. Voi pune mai presus de orice interesul național”…, cam așa sună toate promisiunile politice. În timp ce până în prezent nu am văzut un proiect politic pe care noi toți ( referindu-mă și la alegător cât și la cel ales ) să reușim să îl ducem la îndeplinire, timp în care clasa politică ajunsă la comandă cu ajutorul nostru, a reușit de nenumărate ori să ne spulbere speranța la o viață mai bună.

Poate că este a nu știu câta oară când încă cineva încearcă o evaluare simplă, ce se dorește lucidă, a evoluției acestei națiuni, din punct de vedere economic, care să evidențieze câteva elemente critice ale situației economice românești, deseori influențate și de mediul politic. O evaluare în care nu doresc să fac neapărat o radiografie a procesului de sărăcie, cu dimensiuni numeroase și cu ipostaze diferite, în care ea, sărărăcia, ce ne-am dori a triumfa ca un fenomen marginal, constatăm cu durerea în suflet a oricărui om de bine ca a devenit fără să vrem o problemă socială. Numărul persoanelor sărace a tot crescut, iar o parte destul de importantă a societății noastre trăiește încă într-o sărăcie severă, în timp ce alții care nu o simt așa acut o cară în cârca lor fără să conștientizeze.

Produsul intern brut, economiile și investițiile în formarea brută a capitalului fix încă înregistrează contracții îngrijorătoare, ba chiar putem spune că în anumite zone se confruntă cu situații dramatice. Costurile cu mâna de lucru au crescut, ratele profitabilității s-au redus, arieratele continuă să se acumuleze, iar tranzacțiile în natură sunt încă la granița dintre cele două economii, mă refer la cea formală și cea informală unde le găsim încă înfloritoare. Nu doresc să amintesc despre conceptul de competitivitate externă a producției interne, sau despre deficitul bugetar, despre faptul că finanțele publice sunt într-o continuă reformă structurală, sau despre creditele neperformante care pot sufoca stabilitatea sistemului bancar, în timp ce inflația s-ar putea croniciza prin ratele ridicate ale dobânzii. Și toate acestea par că nu se mai termină de câteva decenii încoace.

În schimb, din când în când, mai precis în perioadele de campanie electorală, clasa politică are grijă să treacă cu ușurință peste decontul electoral care chiar dacă se manifestă prin revolta unei părți a populației de a nu se mai prezenta la vot, sau pur și simplu de a da un vot de răzbunare, formând câteodată acel val politic pe care se urcă alți incompetenti, sau dacă am folosi o vorbă din popor am spune alți hoți, sărăcia pare că se extinde în ciuda notelor excesive de plată pentru protecția socială din perioadele de precampanie electorală, căpătând dimensiuni numeroase în ipostaze diferite.

Acesta este și motivul pentru care doresc să subliniez ideea că un program politic al unui partid, chiar și sub masca unei alianțe electorale nu trebuie să se schimbe odată cu oamenii ci doar cu necesitățile societății, în care disciplina de a gândi și de a acționa să fie exemplară pentru toți ceilalți, iar goana după voturile unora să nu mai fie plătită de întreaga societate în aproape tot ce va urma, în timpul în care din păcate cea mai mare parte a omenilor politici se lasă antrenați în dispute derizorii.

Lipsa de perspective, orizontul în mare măsură blocat, inclusiv de dificultățile materiale, toate regăsindu-se încă în dorința multor tineri de a pleca din țară, fac și în acest caz, ca situația tineretului de astazi să nu se deosebească prea mult de cea a celui de ieri. Și stau și mă întreb, ce a mai rămas din ce ne-a motivat cu mulți ani în urmă spre istorica revoltă ?, oare lipsa de proiecte comune, unele chiar pe termen mai lung, sau lipsa de încredere în forțe proprii și în viitorul acestei națiuni către acel ceva pe care ni-l dorim cu toții, dar de care uităm când suntem puși față în față cu realitatea. Oare ce?

Unde este dorința semenilor noștri de a se implica activ măcar o dată la ceva timp în viața noastră a tuturor prin alocarea din când în când la interval de câțiva ani, poate doar o ora sau un pic mai mult, prezentându-se în secția de vot cu scopul de a-l da rațional și nu pasional. Și dacă tot am ajuns și la cum cred eu că ar trebui să fie votul nostru, să știți că am făcut-o referindu-mă la un vot care să țină cont de acțiunea concretă a clasei politice indiferent de istoricul partidului care trebuie să recunoaștem că nu este condus de busturile și portretele celebrilor mari conducători, care au marcat istoria acestei națiuni și se regăsesc la loc de cinste prin sedile partidelor istorice ( de exemplu ), ci de actuali lideri, mulți dintre ei neavând nimic în comun cu cei pe care de multe ori prin acțiunile lor politice în loc să le cotinue tradiția și idealurile i-au făcut să se răsucească în sfintele lor morminte.

Și uite așa poate că prin simpla prezență la vot despre care subliniez faptul că dacă vrei să te revolți pe toată clasa politică îl poți anula, făcându-i pe politicienii noștri să înțeleagă cu adevărat revolta ta ce nu ar mai confunda-o conștient sau inconștient, cu lipsa de atitudine, sau cu nepăsarea, am contribui cel puțin la reușita ca printr-o pondere mare de participare să nu mai avem în parlamentul acestei țări formațiuni politice hibride. Formațiuni politice care sub diverse titulaturi să se bazeze pe voturile unei etnii și atât, sau pe telespectatorii unui singur post de televiziune, mascându-și interesul perfid sub tot felul de insigne și stegulețe care le flutură prin fețele noastre invocând dorința lor falsă de a face ceva. Ce anume ?, nici măcar cei care îi votează din fidelitate nu cred că știu cu exactitate, atâta timp cât afacerile lor dubioase cât și interesele lor care de fapt tot la partea materială se rezumă, par a fi încă bine protejate și ascunse de ochii multora.

În schimb fără să intru într-o analiză a ce știu exact votanții unei idei politice , despre ea, sau al unui program politic despre acesta, nici măcar ce se știe cu adevărat despre un lider al cărui zâmbet strălucitor ne face pe mulți dintre noi să îl votăm fără a mai ține cont că în trecut ne-a mai păcălit cu promisiunile lui, doresc să remarc faptul că nu vom reuși să reformăm clasa politică cu pasivitatea de care mulți concetățeni de-ai noștri dau dovadă. Pasivitate care de multe ori o reântâlnim și în alte ipostaze ale societății noastre, reflecându-se în rezultatul final, dealtfef, singurul care va conta.

Și uite așa vom ajunge pentru a nu știu câta oară la concluzia ca motivele care au stat la baza veșnicului nostru linşaj economic ce îl regăsim aproape constant la nivelul întregii noastre societăți sunt: iresponsabilitatea politrucilor post-decembrişti, lipsa de dragoste de ţară, foamea şi lăcomia de bani, (a unora), precum şi nenumăratele numiri politice în funcţii de conducere, unde este nevoie de profesioniști și nu de incultele amante sau veșnicele rubedenii, numiri care continuă şi în zilele noastre, fără a înțelege că totul pleacă de la noi toți. De la simplul fapt că într-o zi ne-a fost lene, silă sau orice altceva care să justifice pasivitatea noastră, inclusiv de la incapacitatea unora dintre noi de a ne duce să votăm rațional și nu pasional așa cum se întâmplă în cele mai multe cazuri. Sancționându-l pe acel politician care își promovează amanta sau neamurile în locul unui profesionist care poți fi chiar tu cititorule.

Chiar dacă îmi aprobi părerea, pentru că ești și tu un iubitor de neam și țară, la fel de muncitor, inteligent ca mulți alții și care ai înțeles mesajul meu, dar nu îl transmiți mai departe pentru că încă ești așa cum vrei tu. După cum vezi, am lăsat locul liber să-ți treci singur cuvântul care îi poate face pe toți despre care sunt scrise o parte din cele de mai sus, încă odată, să recâștige tot ceea ce tu încă pierzi. Și poate toate astea doar pentru că îți este mai ușor să completezi lista motivelor cu un cuvât nou, cum ar fi: astăzi nu am chef, sau mi-e silă de ei, sau sunt dezamăgit și de altele, decât să începi a șterge din cele vechi. Sau, de ce nu?, chiar să încerci a rupe „lista motivelor” odată pentru totdeauna.”

Autor: Horia Scarlat

Sursa: Foaie Nationala

Prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop: “Prin complicităţi şi trădări, am ajuns să dăm judeţe întregi urmaşilor grofilor!”

Postat pe 04/04/2014, Lupul Dacic

Spuneaţi că la această oră noi suntem în situaţia în care din teritoriul României se revendică de către urmaşii grofilor 230.000 de hectare din judeţele Mureş şi Harghita?

După datele pe care le am de la prefecturi, sunt în jur de 200.000-230.000 ha de pădure care se revendică din judeţele Mureş şi Harghita. Asta fără să cuprindem Haţegul, Sălajul, Munţii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate de asemenea zeci de mii de hectare.

Cât valorează toată această poveste?

Dacă luăm în calcul şi restituirile averilor bisericeşti, în jur de 60 de miliarde de euro… După anul 1990, în materia proprietăţii, s-au dat o serie de legi referitoare la restituire, la refacerea proprietăţilor de dinainte de 1990, în baza unor măsuri abuzive ale diferitelor entităţi ale statului român de atunci. În principiu, măsura trebuia să fie luată, dar ea trebuia corelată cu realitatea, trebuia să aibă la bază nişte documentări, nişte fundamente ale unor cercetări privind proprietăţile, pentru că noi riscăm să ne întoarcem la anul 1700 cu proprietăţile din Transilvania.

Practic, epoca feudală din Transilvania revine acum pur şi simplu în anul 2012, prin lipsa de reacţie a statului român…

Prin legislaţia statului român, prin reacţiile de autoritate ale prefecturilor, ale consiliilor judetene… Spre exemplu, am fost recent la Sf. Gheorghe şi am aflat că s-au dat circa 20.000 de hectare de păduri fie de către Prefectură, fie de către instanţele de judecată, prin inconştienţa unor judecători, a unor oameni cu drept de decizie în această ţară.

Ce s-ar putea face în acest sens, pentru că situaţia este deosebit de gravă aşa cum o prezentaţi dumneavoastră?

Problema este cu adevărat foarte gravă şi ceea ce s-ar putea întreprinde ar fi o măsură legislativă care să împiedice producerea acestor fapte, a acestui fenomen, a procedurilor de revendicare şi de refacere a fostelor proprietăţi istorice, proceduri cărora statul român nu le poate face faţă.

Mai exact… ?

Mai exact, autorităţile statului român fie nu realizează, fie sunt inconştiente, fie sunt parte la aceste complicităţi, fie miza o constituie sume foarte mari de bani. Prefectul judeţului Mureş a fost căutat să fie mituit. Conducători din ocoalele silvice, inclusiv de la noi, au trecut de partea cealaltă, cu documente cu tot, unele falsificate, beneficiind de tot felul de avantaje, iar statul român nu are nicio reacţie. De exemplu, există o societate de avocatură din Cluj angajată de Regia Naţională a Pădurilor ca să o apere, iar această societate a trecut de partea cealaltă, pentru procente din suprafaţa pădurilor care se retrocedează. Sunt retrocedări la comandă, se retrocedează parcele întregi…

Din câte cunosc, după Marea Unire, grofii din Transilvania au primit despăgubiri pentru teritoriile încorporate României…

Am în faţă documente, cum este şi acest Tablou al Moşiilor din 1934, care sunt documente foarte clare, sunt listele trecute şi sumele imense primite…

Adică le-am dat o dată banii şi le mai returnăm şi proprietăţile?

Noi le-am dat banii! Sunt cercetători care afirmă că România a dat în jur de 100 tone de aur despăgubiri pentru asta. Sunt două lucruri de precizat. Că România a vrut să tranşeze această problemă datorită entuziasmului general creat, că a devenit o ţară atât de mare şi că România, în acea perioadă, era foarte bogată, avea rezerve extraordinare. Esenţial este acordul de la Paris din 28 aprilie 1930, care creează Fondul Agrar, România dând acolo banii pentru despăgubiri. România, în acel moment, nu mai era datoare, era dator acel fond agrar care era considerat fond de garanţie, atât pentru noi, în calitate de stat care am preluat aceste proprietăţi, cât şi pentru ei, creditorii acestei sume, în calitate de persoane care au fost expropriate.

Dumneavoastră sunteţi avocat din partea cui?

Am apărat de exemplu prefectura judeţului Mureş, am apărat comisii locale, comunale şi persoane care au avut asemenea proprietăţi, bineînţeles mai mici, cei care au fost beneficiarii unui hectar sau două de pădure ca urmare a reformei agrare. Din punctul de vedere al evidenţelor, cartea funciară este un document foarte important, riguros şi serios, dar ea a dispărut, şi atunci inginerii şi topografii fie au refuzat să lucreze cu statul român – vorbim de anii ’20 -, fie au plecat şi ei cu grofii, ducându-se unde erau plătiţi. S-a lăsat problema aceasta în aer…

În 1940, când a fost ocupată Transilvania, a venit Horthy cu două ordonanţe guvernamentale care au anulat reforma agrară şi a reînscris proprietăţile pe numele foştilor proprietari. Această reînscriere se descoperă abia acum, şi statul român nu are reacţie nici în 1944, în octombrie, când se eliberează teritoriul Transilvaniei, nu are reacţie nici Regele atunci când ia măsuri de redresare a problemelor din Transilvania, nu are nici guvernul muncitoresc al lui Dej, nici al lui Ceauşescu, aşa cum nu au nici cei de astazi. Noi, astăzi, suntem în faţa efectelor ordonanţelor guvernului horthyst, care era de orientare fascistă, şi îl avea de exemplu pe Banffy ministru. Banffy de la Sălaj, cel care a venit în septembrie 1940 cu armata ungară şi care a omorât la Trăsnea 263 de pesoane, revendică proprietăţile respective prin urmaşii lui.

Eu am adus documentelele. Guvernul României trebuie să meargă la Paris să recupereze acele 163 de volume de documente care păstrează toate arbitrajele pe care le-a avut România şi sumele pe care le-a plătit, apoi de la Fondul Agrar, să recupereze toate documentele care există…

Cineva trebuie să plătească pentru trădare şi complicitate…

Toate guvernele din România au trădat şi au furat. Ar trebui să mai facă ceva şi pentru ţara asta, pentru ce a mai rămas din ea, pentru că trebuie să vă precizez căteva lucruri: în lipsa cărţilor funciare, ei vin, aduc cărţi funciare de la Viena, din Ungaria, în limba germană, maghiară, le duc la tribunal – de exemplu, e un proces acum, în 9 iulie, la Brăila, la care merg pentru 29.000 ha, unde documentele din dosar sunt cărţi funciare în limba maghiară -, iar eu trebuie să contradovedesc. În arhivele statului român, ale fondului Ministerului Finanţelor, la fondul Cluj, se găsesc foarte multe documente, inclusiv procese-verbale, liste, adrese, care sunt ignorate de autorităţile române. Există dirijări din exterior, complicităţi mari, trădări…

Nu ne vindem ţara, o dăm gratis…!

Eu îmi asum cele spuse… Este esenţial că în 1921 s-a făcut reforma agrară, este esenţial că marile proprietăţi au fost preluate de statul român ca urmare a optanţilor unguri şi a reformei agrare, că noi nu am evidenţiat în forme scriptice, în cărţi funciare evidenţele. Eu vin şi mă apăr cu ce este scris în cartea funciară, unde amărâţii nu şi-au înscris proprietăţile. S-au bucurat atunci, le-au exploatat câţiva ani, până în 1947, când au venit Amenajamentele Silvice, care au descurajat acest lucru, deoarece pădurea a fost luată de stat. Statul român trebuie să dea legi care să îndrepte aceste lucruri, eu am doar nişte idei, eu nu fac parte din nicio structură de autoritate, eu sunt doar avocat şi cercetător, şi rămân uluit că noi trebuie să mai căutăm încă o dată un Horea care să se răzvrătească împotriva a ceea ce face statul român. Acest lucru este foarte grav!

Autor: Marcel Barbatei

Sursa: Cotidianul

Pericolele asociate cu vaccinarea au fost ascunse

timp de 30 de ani. Iata documentele!

Publicat pe May 23, 2014 în Vaccinarea fortată, Video

In ziua de azi, este foarte periculos si naiv pentru toti oamenii, inclusiv profesionistii din sanatate, sa presupuna ca autoritatile de sanatate publica si companiile farmaceutice au la inima interesele lor. Traim vremuri cand oamenii dau asalturi pentru libertatea informatiei, si, ca rezultat, aceste informatii ies la suprafata. Timp de ani de zile, o masiva cantitate de reclame a facut oamenii sa creada ca toate vaccinarile sunt sigure si necesare. Multi indivizi continua sa se promoveze ca fiind credinciosi in stiinta, fara de fapt a privi si examina stiinta din spatele vaccinarilor. Intre timp, bebelusii si copiii sunt bombardati dupa un riguros program de vaccinare din care tot mai multi parinti prefera sa iasa. Mare parte a acestei neincrederi are a face cu minciunile si musamalizarile autoritatilor de sanatate publica si ale producatorilor de vaccinuri, care au fost implicati intr-un scandal vechi de 30 de ani.

Documente obtinute de Lucija Tomljenovic de la Dynamics Research Group [Grupul de Cercetare Dinamica] al Departamentului de Oftalmologie si Stiinte ale Vederii, University of British Columbia, au aratat ca producatorii de vaccinuri, companiile farmaceutice si autoritatile de sanatate au stiut despre multiplele pericole asociate cu vaccinurile, dar au ales sa refuze sa faca publice informatiile. Aceasta este o frauda stiintifica, si sugereaza ca astfel de practici mai continua si in zilele de astazi. (1)

Documentele au fost obtinute de la Departamentul de Sanatate al Marii Britanii (UK Department of Health – DH) si de la Comitetul Mixt pentru Vaccinare si Imunizare (Joint Committee on Vaccination and Immunization – JCVI), care consiliaza Secretarii de Stat pentru Sanatate din Regatul Unit in legatura cu bolile ce pot fi prevenite prin imunizari. (1)

Documentele arata ca JCVI a facut “eforturi continue pentru a impiedica date critice asupra severelor reactii adverse si asupra contraindicatiilor la vaccinari, sa ajunga la cunostinta atat a parintilor, cat si a profesionistilor din serviciile medicale, pentru ca sa se atinga ratele generale ale vaccinarilor, pe care ei le socoteau a fi necesare pentru “imunitatea de turma” (1). Nu ar fi ilegal sa ascunzi parintilor deliberat informatii cu singurul scop de a-i face sa se conformeze unui program oficial de vaccinari? Nu este aceasta o violare a eticii? Toate efectele potential adverse ar trebui sa fie cunoscute si complet dezvaluite, in special cu privire la vaccinari, care sunt administrate indivizilor pentru a preveni boala la care un individ cel mai probabil nici nu va fi expus vreodata. Multe dintre aceste vaccinuri contin chimicale toxice vatamatoare.

Documentele dezvaluie in continuare ca autoritatile britanice de sanatate publica au fost implicate in aceste musamalizari ale informatiilor pe durata ultimilor 30 de ani. Ca rezultat, multi copii au fost vaccinati in timp ce parintii lor nu cunosteau informatii importante despre riscurile serioase si efectele adverse asociate vaccinarilor multiple. (1)

Inregistrarile intalnirilor JCVI mai arata ca unii dintre membrii Comitetului au avut legaturi extinse cu companiile farmaceutice si ca JCVI a cooperat frecvent cu producatorii de vaccinuri in legatura cu strategiile ce vizau sporirea acceptarii vaccinarilor. Unele dintre intalnirile in care asemenea teme controversate au fost discutate, inca de la inceput nu s-a avut intentia de a fi facute disponibile publicului, intrucat consemnarile discutiilor au fost disponibilizate doar mult mai tarziu, prin Legea Libertatii Informatiei/Freedom of Information Act (FOI). Aceste intalniri deosebite sunt notate in transcrierile discutiilor ca fiind “sub semnul secretului comercial” si dezvaluie o clara si tulburatoare lipsa de transparenta, intrucat unele dintre informatii au fost inlaturate din text (d. ex. Numele participantilor) inainte de punerea la dispozitie sub sectiunea FOI a site-ului JCVI”. (1)

Pe scut, aici este ceea ce par sa arate transcrierile discutiilor cu privire la intalnirile JCVI/DH care a avut loc in perioada 1983-2010.

In loc de a reactiona adecvat prin reexaminarea politicilor existente de vaccinare, atunci cand au fost identificate motive de ingrijorare privind siguranta vaccinurilor prin propriile investigati ale comitetului, respectivul comitet JCVI fie a) nu a intreprins nici o actiune; b) a denaturat sau inlaturat selectiv datele nefavorabile din rapoartele publice si c) a facut eforturi intense de a reasigura atat publicul, cat si autoritatile in legatura cu siguranta respectivelor vaccinuri. Astfel s-a recurs la urmatoarele actiuni:

A restrans semnificativ contraindicatiile la criteriile de vaccinare cu scopul de a mari rata vaccinarilor, in ciuda problemelor deosebite si nerezolvate de siguranta

S-a bizuit in mod persistent pe studii dubioase metodologic, simultan cu respingerea cercetarilor independente, pentru a promova politicile de vaccinare

A subestimat persistent si categoric motivele de ingrijorare privitoare la siguranta vaccinurilor, simultan cu exagerarea peste masura a beneficiilor vaccinurilor

A elaborat si promovat un plan pentru introducerea noilor vaccinuri de o indoielnica eficacitate si siguranta in programul pediatric de rutina, bazandu-se pe presupunerea ca in cele din urma vor fi acordate licentele

A descurajat activ cercetarile asupra problemelor legate de siguranta vaccinurilor

S-a folosit in mod deliberat de increderea parintilor si lipsa acestora de cunostinte relevante asupra vaccinarii cu scopul de a promova un program de imunizare fara suport stiintific care ar fi putut supune anumiti copii unui risc de vatamare neurologica severa pe termen lung

In ultimii 30 de ani, programul de vaccinare al Statelor Unite s-a triplat ca volum, impreuna cu diferite afectiuni si boli. De la nastere, bebelusii sunt bombardati cu o varietate de diferite vaccinuri. Ca rezultat, multi au murit, s-au imbolnavit si au capatat un numar de probleme de sanatate. O Lege Nationala a Vatamarilor Infantile Datorate Vaccinurilor, trecuta prin Congres ca rezultat al lobby-ului, protejeaza companiile farmaceutice si producatorii de medicamente de efectele juridice ale vatamarilor si mortilor cauzate de vaccinurile pe care acestea le produc. Deci, indiferent de faptul ca producatorii de vaccinuri si autoritatile de sanatate publica stiau despre pericolele asociate cu vaccinarile si ca au musamalizat aceste pericole, ele sunt totusi protejate. Cu toate acestea, platitorii de taxe au varsat miliarde in tratarea bolilor provocate de vatamarile datorate vaccinurilor.

Aceasta nu este o conspiratie, este o realitate. Este intotdeauna important sa privesti o informatie pe ambele parti ale monedei. Desigur, unele vaccinari s-ar putea sa fi fost pline de succes in ce priveste prevenirea bolilor, dar asta nu inseamna ca toate au fost si sunt asa. Autoritatile de sanatate publica si producatorii de vaccinuri comit fraude stiintifice si musamalizeaza informatii ce ar putea sa dauneze intereselor lor. Lasand la o parte aceste informatii, exista un numar de studii credibile care arata cum unele vaccinuri pot, sunt si au fost vatamatoare pentru sanatatea umana.

Doar pentru ca un studiu sponsorizat de un producator nu identifica problemele cu vaccinul, nu inseamna in mod necesar ca vaccinul este sigur. De fapt, daca cineva priveste la studiile producatorului, acestea adesea nu sunt proiectate pentru a detecta reactii adverse grave. Evident ca nu o sa gasesti ceea ce nu cauti.” – Lucija Tomljenovic (2)

Surse folosite:

(1) http://www.ecomed.org.uk/wp-content/uploads/2011/09/3-tomljenovic.pdf

Se pare ca unele link-uri nu functioneaza, asa ca aici este inca unul:

http://nsnbc.me/wp-content/uploads/2013/05/BSEM-2011.pdf

(2) https://www.youtube.com/watch?v=w5MDipufkYU

Sursa: http://viataverdeviu.ro

Soluţia pentru bandele de mafioţi din România: un nou comisar Alimănescu!

DanielVla, 3 septembrie 2013

Mâinile sus! Cine mișcă, nu mai mișcă!”

Clampării, Cămătarii, Cordunenii, Fane Căpățână ori fratele lui de etnie colorată – mult mai celebrul Fane Spoitoru, Duduienii, ba chiar și Sadovenii,

Sile Pietroi, Caiac ori alde Butoane, plus zeci de alți nenorociți de teapa lor, pe care, azi, îi considerăm un soi de „cremă” a lumii infractorilor, puternici și greu de „scos din scenă”. Am ajuns să vorbim chiar și despre „mafii”, fie ele țigănești ori coordonate de români sadea. Și, văzând că justiția de azi este, de obicei, neputincioasă în fața lor, am ajuns să regretăm vremurile lui Țepeș-vodă. Oricât ni s-ar părea de ciudat, greșim în ambele privințe. Pe de o parte, infractorii de azi sunt doar niște găinari, copii nereușite ale gangsterilor adevărați, care au stăpânit Bucureștiul cândva, după al doilea război mondial. Iar în privința lui Vlad Țepeș, nu este nevoie să să coborâm chiar atât de adânc în negura vremii. Cu doar câteva decenii în urmă a existat un polițist, un comisar-șef, care le-a venit de hac celor mai nelegiuiți dintre criminalii care au avut ghinionul să-i fie contemporani. „Terminatorul” gangsterilor autohtoni din acele vremuri a fost Eugen Alimănescu (foto), cel pe care presa vremii îl făcuse celebru numindu-l, cu venerație, „Comisarul de Fier”. Iar adversarii pe care i-a scos din bârlog doar ca să-i trimită, rapid, pe lumea cealaltă erau cu adevărat niște „duri”, celebrități interlope din alte vremuri. Vremuri urâte în care Bucureștii, căzuți deja sub ciubota rusească, părăseau zodia Micului Paris pe care aveau să-l schimbe cu raiul comuniștilor. Rai mai urât decât un coșmar, din care nu se va mai ieși decât peste o jumătate de veac. Un rai pervers stăpânit de comuniștii care au reușit, până la urmă ceea ce nici măcar n-au visat marii gangsteri ai vremii: „dictatura proletariatului” a fost cea care l-a ucis până chiar și pe „Comisarul de Fier”

Bucureștiul gangsterilor

Anul 1945: cel de al doilea Război Mondial se încheiase, iar România nu s-a aflat în tabăra câștigătoare. Trupele rusești trecuseră peste noi în cursul operațiunilor militare, la sfârșitul cărora doar s-au prefăcut că se întorc acasă. Vremuri cumplite de criză, foamete și haos. Valul de grațieri din anul 1944, care lăsase mii de pușcăriași în libertate, precum și armele rămase pe mâna civililor au complicat și mai mult situația, iar crimele, jafurile, tâlhăriile și spargerile deveniseră o „rutină” aproape banală. Iluminatul public, distrus în mare parte de bombardamente, făcuse ca ieșirea în oraș după lăsarea întunericului să devină un sport extrem care, adeseori îl costa viața pe imprudentul care se aventura în vreun cartier din periferie. În plus, sărăcia generalizată, care adusese după sine raționalizarea majorității bunurilor de larg consum, transformase depozitele de alimente, alcool și tutun, îmbrăcăminte ori medicamente într-o „țintă” preferată de gangsteri. Ulterior, „prada” obținută de acolo era valorificată la ceea ce, pe atunci, se numea „Bursa neagră” a Capitalei. Tradiția „istoriei orale” spune că, în acea perioadă, gangsterii importanți ai Capitalei se întâlneau prin cârciumile din Brezoianu, 11 Iunie ori cele din Piața Matache Măcelaru, locuri de unde își împărțeau zonele de influență și puneau la cale viitoarele „lovituri”.

Fost ofițer operativ

Acum, la câteva decenii de la acele vremuri tulburi, ziarele sunt cele mai importante izvoare de informații privitoare la întâmplările de atunci. Iar presa a fost foarte generoasă cu Eugen Alimănescu, comisarul-șef care i-a vânat pe „baronii” crimei organizate. Pe 15 octombrie 1945, cotidianul Universul relata: „Comisarul-șef Eugen Alimănescu – pe capul căruia bandiții au pus un premiu de câteva milioane – a reușit într-un interval de patru luni să aresteze peste 1.000 de spărgători, aparținând a 40 de bande care au jefuit lucruri în valoare de patru miliarde de lei și 400 de victime au putut fi despăgubite. Pentru energia și curajul cu care comisarul-șef Alimănescu a dus acțiunea de stârpire a bandiților, domnul secretar general Levente Mihai a dispus ridicarea sa la gradul de șef de poliție”. Cine era acest personaj, pentru eliminarea căruia gangsterii puseseră un premiu consistent? Imaginea lui a fost readusă la viață de către Traian Tandin, și el ofițer criminalist, cu ani lungi de serviciu în Poliție. Scriitor de talent, tot el este și autorul volumului „Jafuri celebre din România“ care conține pagini deosebit de interesante dedicate lui Alimănescu.

Conform biografiei sale oficiale, niciodată ajunsă la public, Alimănescu s-a născut pe 26 iulie 1916, la Slatina. În cel de al doilea Război Mondial, a fost pe frontul de Est, în cadrul operațiunilor militare din URSS, unde a slujit Armata Română într-o unitate de transmisiuni. Iar acolo, în condițiile aspre de front, a dobândit o pregătire militară deosebit de riguroasă. Revenit acasă, a cerut să fie admis în forțele de ordine din București. La început, timp de câteva luni, a fost „informator”, termen care în limbajul de specialitate al vremii definea ofițerul operativ care lucra direct pe teren, de unde culegea informații utile serviciului din care făcea parte. Au fost luni deosebit de importante pentru el în cursul cărora a reușit să-și pună la punct o rețea de „surse”, unele racolate chiar dintre „găinarii” mărunți care, din motive doar de ei știute, acceptau să „coopereze” cu Poliția. Urcă rapid treptele ierarhice și ajuns comisar-șef la Prefectură, primește sarcina de a se ocupa de supravegherea cartierelor Ferentari, Sebastian și zona Petre Ispirescu din Rahova. Din păcate, nici pe vremea aceea justiția nu era deosebit de eficientă: probele dispăreau din dosare, cei mai importanți martori mureau subit, iar restul refuzau să mai depună mărturie. Iar dacă vreun gangster ajungea, totuși, după gratii, era eliberat în scurt timp, datorită unor “probleme de sănătate”.

Brigada „Fulger”

Odată ajuns comisar-șef, Alimănescu a înființat ceea ce pe atunci s-a numit Brigada „Fulger”, un grup operativ compus din 22 de tineri agenți selectați chiar de el și pregătiți să intervină în cele mai periculoase situații. În scurt timp, nou înființata brigadă a atacat frontal lumea mărilor infractori. Într-o vreme în care justiția se dovedea neputincioasă, oamenii lui Alimănescu au adoptat adeseori „soluția finală”: lichidarea fizică a celor mai periculoși gangsteri ai vremii. Privitor la metodele „neortodoxe” ale Brigăzii „Fulger”, istoricul Dan Falcan a declarat la un moment dat: “Îi omorau pe loc, chiar dacă se predau, mai ales când era vorba despre criminali sau tâlhari notorii. În rapoartele brigăzii se menționa că fie au vrut să fugă de sub escortă fie ar fi deschis focul asupra polițiștilor”. Altfel spus, echipa lui Alimănescu băgase groaza printre marii infractori ai vremii pentru că nu lua „prizonieri” ci făcea tot posibilul să-i provoace pe tâlhari să scoată pistolul. De obicei acesta era și ultimul gest din viața lor: agenții îi lichidau instantaneu, sub pretextul legitimei apărări.

Atunci au murit Argintaru, Hitler și Balaurul

Anul 1945: Bucureștiul, abia ieșit din război, era terorizat de banda condusă de Petre Silberschmied, poreclit Argintaru, bandă specializată în spargeri de bănci și jafuri din magazine. Bandiți deosebit de duri, foloseau arme de foc cărora numeroși polițiști, jandarmi și agenți le căzuseră deja victime. Pe la sfârșitul lunii august, un gardian public a raportat, în miez de noapte, că lângă magazinul „Sora”, din zona Gării de Nord staționează un camion suspect, cu luminile stinse. Sosiți rapid la fața locului, Alimănescu și oamenii lui și-au dat seama că „au căzut” exact peste un jaf organizat de banda lui Argintaru. Au deschis focul iar în lupta de stradă care a durat aproape o oră, oamenii lui Argintaru au fost uciși rând pe rând. Cu o singură excepție: Argintaru însuși care, rănit fiind, a fost arestat. Dar nici el n-a mai trăit mult timp: a fost împușcat în cursul unei tentative de evadare. Tot oamenii lui Alimănescu s-au aflat și pe urma bandelor lui Gică Cioc, zis „Balaurul” și Sandu Moise poreclit „Hitler”, ambele specializate în jafuri, contrabandă cu bunuri furate, jocuri de noroc și trafic cu carne vie. Agenții lui Alimănescu aflaseră că membrii ambelor bande se întâlneau undeva, într-o cârciumă din Ferentari. Probabil că aceștia ar fi avut, și ei, soarta gangsterilor lui ”Argintaru” dacă, înainte de sosirea polițiștilor, nu s-ar fi apucat să se împuște între ei din cauza unei femei. Așa că sosiți la fața locului Brigada „Fulger” i-au găsit morți pe „Hitler”, pe ”Balaurul” și o bună parte dintre oamenii lor. Tot omenii lui Alimănescu din Brigada ”Fulger” i-au lichidat pe tâlharul Nicolae Purecică, zis „Nae Chioru” și pe Iancu Berilă, criminal în serie, autor a peste 20 de asasinate comise cu sânge rece.

Ipocrizia unui propagandist de geniu

La mijlocul anilor 70, pe marile noastre ecrane a rulat un serial polițist al cărui erou era „comisarul Miclovan”, sau Moldovan în ultimele dintre ele. Interpretat de Sergiu Nicolaescu, acel erou justițiar a avut foarte multe în comun cu Eugen Alimănescu. De altfel, talentatul regizor a și recunoscut că personajul său este inspirat atât de figura lui Alimănescu cât și de cea a unchiului său, comisarul-șef Gheorghe Cambrea. Este un serial spectaculos, care se bucură de succes chiar și acum. Seria „Comisarilor” ascunde însă printre episoadele sale, perfidia unui mesaj de propagandă comunistă. Seria „Cu mâinile curate” vrea să ne convingă că nonconformistul polițist interpretat de Sergiu Nicolaescu ar fi colaborat, în cel mai armonios mod posibil, cu „puterea populară”, reprezentată de un nou șef, pus în funcție de comuniști. Adevărul istoric a fost exact pe dos. Iar asta atât în cazul comisarului-șef Cambrea cât și a lui Eugen Alimănescu. În ceea ce-l privește pe acesta din urmă, Traian Tandin afirmă că norocul l-ar fi părăsit definitiv în momentul în care a fost trimis la Sinaia să ancheteze jaful unei vile. Acolo, ar fi aflat că autorii spargerii sunt niște ofițeri ruși din trupele de ocupație. Motiv pentru care el i-ar fi chemat la o discuție lămuritoare. Discuție pe care, iute de pistol, ar fi încheiat-o în stilul său caracteristic: el în viață, iar rușii morți, prăbușiți într-o baltă de sânge. Bineînțeles că, ulterior, „puterea populară” nu a ridicat nici măcar un deget în apărarea „Comisarului de Fier”. Ba din contră: Alimănescu a fost arestat de ruși iar în drum spre una dintre pușcăriile comuniste, a fost „sinucis” și cadavrul său a fost aruncat din tren, pentru a simula o cădere accidentală. Odată cu el murea una dintre legendele Poliției din vechiul București.

Sursa: http://www.curentul.ro

Eugen Alimănescu i-a prins pe tâlharii care au spart Banca Naţională din Braşov, dar cel mai mare succes al carierei i-a adus şi sfârşitul tragic. Presa interbelică a scris de multe ori că şoferii poliţiei ar fi fost mână în mână cu infractorii. Există însemnări potrivit cărora chiar ministrul Teohari Georgescu a fost implicat indirect în cel mai mare jaf al României. În 1945, acesta şi-a adus doi prieteni, Voinescu şi Cairo, pe care i-a înscris în Partidul Comunist. Cei doi au dat cea mai mare spargere din istoria ţării. Au jefuit, ca în filme, sediul BNR Braşov şi au furat un milion de dolari şi 300 de cocoşei de aur. Suma a fost una uriaşă la acele vremuri. Sediul Băncii Naţionale se afla pe strada Porţii, actuala Republicii, a­colo unde astăzi îşi are sediul Parchetul.Tâlharii au mai dat şi alte spargeri. În final, au fost prinşi de brigada „Fulger“ condusă de comisarul Eugen Alimănescu, supranumit şi „Comisarul de Fier“. Voinescu şi Cairo s-au sinucis chiar înainte să fie încătuşaţi. Alimănescu era recunoscut pentru faptul că nu lua „ostatici”, ci îi provoca pe bandiţi să scoată pistolul pentru a-i putea lichida în legitimă apărare.

Despre viaţa comisarului Alimănescu cu greu se poate afla ceva în zilele noastre. Dosarul de cadre nu mai există, iar în arhivele cu ziarele vremii mai sunt doar câteva articole, care au scăpat de foarfecele celor de la Securitate. Nici măcar o fotografie nu s-a mai păstrat. S-a născut pe 26 iulie 1916, la Slatina. Tatăl său era func­ţionar la primărie, iar ma­ma casnică. A avut un frate, Constantin, şi trei surori. În anul 1936, a absolvit o şcoală de contabilitate şi comerţ, la Slatina. Între 1936 şi 1937, a lucrat ca funcţionar la Institutul de Cooperaţie Bucureşti, apoi a fost încorporat în Regimentul 1 Transmisiuni, fiind lăsat la vatră abia în 1943. S-a angajat contabil la o societate din Bu­cureşti, dar, în iulie 1944, a fost din nou concentrat la Batalionul 20 Transmisiuni, cu gra­dul de sergent. A fost pe front în URSS, cu o companie ope­rativă de transmisiuni, primind Virtutea Mi­litară. În 1 iunie 1945, şi-a de­pus cererea de intrare în Poliţie. A fost angajat pentru foarte scurt timp ca ofiţer operativ care strângea date din teren, apoi comisar. Legenda, preluată de filmele lui Nicolaescu, spune că Ali­mănescu le spunea informatorilor „Limbă”. După jaful de la Braşov a fost închis la Făgăraş, celebra închisoare pentru poliţiştii indezirabili. Într-un final, a fost azvârlit din trenul cu care era transportat de la o închisoare la alta. S-a spus că a vrut să fugă de sub escortă, una dintre expresiile folosite cel mai des în ra­poartele lui Alimănescu, a­tunci când voia să justifice moartea unui arestat. S-a spus că ministrul de interne, Teohari Georgescu, dăduse ordin să i se plătească cu aceeaşi monedă, după ce îi omorâse amicii

Sursa: adev.ro

Anunțuri

3 gânduri despre „A APĂRUT REVISTA ,,ROMÂNIA ORTODOXĂ” NR.8 – IUNIE 2016

  1. Pingback: MIȘCAREA NEW AGE ESTE ANTICREȘTINĂ ȘI CREAȚIA OCULTEI MONDIALE! – Radu Iacoboaie, 13 iunie 2016 | MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s