ION GAVRILĂ OGORANU ȘI REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ DIN MUNȚII FĂGĂRAȘULUI

       Legionarul Ion Gavrilă Ogoranu, în lupta cu ciuma IUDEO-comunistă.
tradiționalistul, încărcat pe 11 nov. 2010

       Luptătorii din munţi, Grupul Gavrilă:


                            Ion Gavrilă Ogoranu, zis Moşu
                            Remus Sofonea, zis Brâncoveanu
                            Laurean Haşu, zis Leu
                            Gheorghe Haşu, zis Ghiţă
                            Andrei Haşu, zis Baciu
                            Ion Chiujdea, zis Profesorul
                            Toma Pirău, zis Porâmbu
                            Victor Metea
                            Jean Pop, zis Fileru
                            Nelu Novac
                            Gelu Novac
                            Silviu Socol
                            Ion Ilioi
                            Nicolae Mazilu
                            Ion Mogoş

         În zona Făgăraşului existau la sfârşitul anilor ’40 mai multe formaţiuni subversive anticomuniste (cu componenţă legionară):
         – la Făgăraş, grupul Ion Ilioiu- Remus Sofonea;
         – în jurul oraşului Făgăraş, grupul Ioan Mogoş, Nicolae Mazilu şi Ioan Victor Pica (care a reînfiinţat Frăţiile de Cruce, organizaţia de tineret a Mişcării Legionare, la Liceul „Radu Negru”);
          – în partea răsăriteană a judeţului, grupul „Vultanul” (sau „Vultanii”), condus de învăţătorul Ion Pridon din Părău (fost voluntar în armata română în primul război mondial, ofiţer în rezervă), studentul Marcel Cornea, învăţătorul Ioan Boamfă şi tânărul Ioan Buta;
          – organizaţia învăţătorului Olimpiu Borzea, în jurul localităţii Viştea de Jos.
          În organizaţia „Vultanii” a fost implicat şi Ion Gavrilă, împreună cu alţi tineri legionari membri ai Frăţiilor de Cruce (FDC-işti).

Anunțuri

15 gânduri despre „ION GAVRILĂ OGORANU ȘI REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ DIN MUNȚII FĂGĂRAȘULUI

  1. Radu Iacoboaie Autor post

    Mărturii despre Ion Gavrilă Ogoranu
    Vlahos2003
    Încărcat pe 22 dec. 2010

    Ion Gavrilă Ogoranu a fost un celebru luptător în munţi, împotriva comunismului. A acţionat pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.S-a angajat ca luptător anticomunist şi în facultate, la Cluj şi la Braşov. S-a încadrat cu întreaga viaţă, deplin şi pentru totdeauna în Rezistenţa armată anticomunistă, conducând şapte ani Grupul Carpatin Făgărăşan.Timp de 29 de ani, organele securităţii nu au putut să-l captureze. Prins în 1976, a fost salvat de la execuţie la intervenţia directă a preşedintelui american, Nixon.

    Apreciază

    Răspunde
  2. Radu Iacoboaie Autor post

    GAVRILĂ OGORANU VORBEȘTE LA SÂMBĂTA DE SUS, 24 IULIE 2005
    buciumul
    Încărcat pe 25 sept. 2007

    http://www.totul-pentru-tara.ro/ Ion Gavrila Ogoranu, liderul partizanilor anticomunisti din Muntii Fagaras (1948-1956) si presedinte al Partidului „Pentru Patrie” tine o cuvantarea cu ocazia comemorarii camarazilor cazuti. Manastirea Sambata-de-Sus, Crucea Partizanilor, 24 iulie 2005.

    Apreciază

    Răspunde
  3. Radu Iacoboaie Autor post

    Rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Făgăraşului
    buciumul
    Publicat pe 4 feb. 2014

    Profesorul Radu Ciuceanu – reputat istoric şi fost deţinut politic, luptător în rezistenţa armată anticomunistă – prezintă o remarcabilă expunere despre rezistenţa armată din Munţii Făgăraşului. Materialul a fost prezentat în deschiderea Zilelor rezistenţei naţionale de la Sâmbăta de Sus, ediţia iulie 2013.

    Apreciază

    Răspunde
  4. Radu Iacoboaie Autor post

    „DEMASCAREA”. ADEVĂRUL DESPRE „EXPERIMENTUL PITEŞTI”.
    buciumul
    Încărcat pe 25 feb. 2011

    22.02.2011, Bucureşti, Librăria Sofia. Mărturia d-lui Constantin Iulian, supravieţuitor al reeducării prin tortură de la Piteşti (1949-1951), cu ocazia prezentării fimului „Demascarea”.

    Apreciază

    Răspunde
  5. Radu Iacoboaie Autor post

    Memorialul Durerii Episodul 1 – Primii Partizani
    Colban Mihai-Codrin
    Publicat pe 22 oct. 2014

    Este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România.

    Serialul „Memorialul durerii”, realizat de Lucia Hossu Longin, a creionat cel mai dureros capitol din istoria recentă şi reprezintă în continuare unul dintre cele mai puternice demersuri jurnalistice.

    Început în 1991, „Memorialul durerii” a prezentat, de-a lungul timpului, evenimentele petrecute o dată cu încheierea celui de al Doilea Război Mondial şi până la începutul anilor ’90. Din 2008, serialul a început o serie nouă, unde au fost remontate o parte dintre primele episoade şi, în acelaşi timp, au fost difuzate şi subiecte noi, printre care seria dedicată torţionarilor – Seria Neagră – cât şi Memorialul Bucureştilor, unde s-au prezentat demolările prin care a trecut capitala.

    În total, sunt peste 150.000 de minute de imagini document şi nenumărate confesiuni din partea unor personalităţi care au trecut prin chinurile comunismului sau care au fost chiar părtaşi la crimele regimului. Unul dintre cele mai mari merite ale Luciei Hossu este şi această dorinţă de a-i prinde în viaţă pe care care au influenţat acest „malaxor al sufletelor”. A avut ultimele mărturii ale torţionarilor Alexandru Nicolski sau Gheorghe Crăciun, a prins ultimele confesiuni ale lui Petre Ţuţea şi a fost primul om care, prin materialele sale, a deschis ochii a milioane de români, prezentându-le ororile care s-au petrecut în închisorile din ţară, la Sighet sau Piteşti. „Lucia Hossu a fost primul om, care a intrat în multe locuri. Ea a deschis porţile de la Sighet”, povesteşte Alexandru Munteanu, producătorul emisiunii, membru al echipei Memorialului încă din 1993.

    „A fost o luptă contra cronometru, pentru că bătrînii luptători dispăreau, închisorile se renovau suspect de repede, unele au fost şi demolate, celulele condamnaţilor la moarte deveneau încăperi cochete, vopsite în culori pastel”, spunea realizatoarea serialului. În toată acea perioadă, echipa Luciei Hossu a umblat în toată România, mergând de la satele răsfirate în câmpia Bărăganului şi până la casele ascunse la umbra munţilor şi pădurilor. Şi-au găsit cele mai cutremurătoare poveşti, cei mai puternici oameni, care au reuşit să ofere un chip acestui regim negru. Ei au fost lentila care a arătat celorlalţi români adevăratele „valori” ale comunismului.

    În acte a fost numitul „centru de reeducare studenţească”, însă în spatele gratiilor închisorii Piteşti se ascundea cea mai cumplită barbarie. Orice s-ar fi sinucis, numai să scape de supliciile torţionarilor, spun toţi foştii deţinuţi care au vorbit cu echipa din spatele Memorialului Durerii. Serialul a făcut cunoscut curajul Elisabetei Rizea, numind-o „Viteaza din Nucşoara”, a dedicat numeroase episoade rezistenţei din munţi, aducându-l la suprafaţă pe bătrânul Ogoranu, a arătat sacrificiile inumane cu care s-au construit marile „realizări” ale socialismului, prezentând lagărele de la Balta Brăilei, Baia Sprie sau Canal.

    Fiecare episod este construit într-un mod diferit, mărturiile victimelor sunt completate cu date istorice, imagini din arhivele televiziunii sau cu file din jurnalele personale ale intervievaţilor. Sunt episoade dedicate unor mişcări, cum ar fi cel al rezistenţei din munţi, proceselor elitei politice şi culturale, colectivizării din Vrancea; apoi episoade – portret dedicate unor personalităţi precum Doina Cornea, Corneliu Coposu, Anita Nandriş, Richard Wurmbrand şi mulţi alţii.

    Serialul „Memorialul Durerii” a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.

    George Gurescu
    jurnalist TVR+

    Apreciază

    Răspunde
  6. Radu Iacoboaie Autor post

    IOAN IOSIF FICIORU ȘI ORORILE DIN ÎNCHISORILE COMUNISTE (REPORTAJ TVR1 – 2012) Publicat pe 28 sept. 2013

    Colonelul în rezervă Ioan Iosif Ficioru, în vârstă de 85 de ani, este considerat unul dintre cei mai de temuţi comandanţi din fostele închisori şi lagăre comuniste (http://youtu.be/yP0Ib_rrysY). La doar 25 de ani, era deja la comanda coloniei de muncă Poarta Albă. În 2012, Ioan Iosif Ficior a fost subiectul unui reportaj realizat de Camelia Csiki, difuzat la TVR1

    http://www.facebook.com/fantvr1
    http://www.tvr.ro
    http://youtube.com/TVRcanaluloficial

    Apreciază

    Răspunde
  7. Radu Iacoboaie Autor post

    Memorialul Durerii: Torţionarii – Alexandru Vişinescu
    TVR
    Publicat pe 28 nov. 2013
    În ultimul episod din seria Torționarii, Lucia Hossu Longin ne propune pe 30 noiembrie, la Memorialul Durerii, pe TVR2, un documentar despre Alexandru Vişinescu.

    Şef al Penitenciarului de pedeapsă Maior Alexandru Vişinescu a condus închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat între anii 1950-1963. Metoda sa preferată de schingiuire era bătaia cu biciul. Nouăzeci la sută dintre cei întemniţaţi acolo (35 de persoane) au murit. Sunt câteva personalităţi cunoscute: Ion Mihalache, Horia Măcelariu, general Constantin Pantazi, Victor Rădulescu Pogoneanu, Ion Ovidiu Borcea, Jenică Arnăutu, comandorul Gheorghe Jienescu, Aurel Dobrescu, dr. Gheorghe Plăcinţeanu asasinaţi la Rm. Sărat. Şi el are scrisori de recomandare, ca şi Ciolpan sau Szabo, de la cei pe care „i-a tratat cu omenie”. Oare morţii mai au corespondenţă cu Vişinescu?

    http://www.facebook.com/fantvr2
    http://www.tvr.ro
    http://www.tvrplus.ro
    http://youtube.com/TVRcanaluloficial

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s