FRAȚI ROMÂNI, FORȚELE OCULTE SE PREGĂTESC DIN NOU SĂ INTRODUCĂ FORȚAT CĂRȚILE DE IDENTITATE CU CIP RFID! DEȘI ÎN FRANȚA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A RESPINS LEGEA ÎN 2012…

          Articol din Le Monde, 23 martie 2012 (autor: Laurent Borredon)

          http://www.lemonde.fr/societe/article/2012/03/23/la-nouvelle-carte-d-identite-biometrique-jugee-inconstitutionnelle_1674721_3224.html

                      Noua carte de identitate biometrică declarată neconstituțională

 Nu va exista un fișier unic conținând datele biometrice (talie, culoarea ochilor, amprentele digitale și o fotografie) ale tuturor deținătorilor de carte națională de identitate – zeci de milioane de francezi. Consiliul Constituțional a cenzurat, joi 22 martie, crearea acestei baze de date gigantică, prevăzută de articolul 5 al legii pentru protecția identității, pentru un motiv foarte simplu: respectul vieții private. Ca rezultat (al acestei decizii) va trebui păstrată luciditatea în lupta împotriva terorismului.  Articolul 10 al legii, care permitea consultarea derogatorie a fișierului cu acest scop, este anulat.

Consiliul Constituțional fusese sesizat printr-un recurs al parlamentarilor PS împotriva textului adoptat definitiv de Parlament pe 6 martie. Proiectul a suscitat tot felul de fantezii: filaj generalizat al populației, deturnarea cu scopuri judiciare, piratarea bazelor de date, criticile nu au lipsit în numeroasele dezbateri ale Adunării Naționale și ale Senatului – nu mai puțin de 5 lecturi în fiecare cameră.

Consiliul Constituțional crează, cu această decizie, o jurisprudență majoră. El afirmă: „colectarea, înregistrarea, conservarea, consultarea și comunicarea datelor cu caracter personal trebuie să fie justificate de un motiv de interes general și pus în practică de manieră adecvată și proporțională cu acest obiectiv”. Pentru motivul de interes general, nu sunt probleme: securizarea livrării titlurilor de identitate și ameliorarea eficienței luptei împotriva fraudei sunt pertinente, pentru Consiliu.

Cât despre proporționalitate, este o altă problemă: „având în vedere natura datelor înregistrate, amploarea acestei baze de date, caracteristicile sale tehnice, și condițiile de consultare, dispozițiile articolului 5 aduc dreptului privitor la viața privată o atingere care nu poate fi privită ca proporțională cu scopul urmărit”. „Înțelepții” se alătură poziției Comisiei Naționale pentru Informatică și Libertăți (CNIL). Acesta a estimat, la finalul lui octombrie 2011, că „proporționalitatea  păstrării, sub formă centralizată a datelor biometrice, cu privire la obiectivul legitim al luptei contra fraudei documentare, nu este în acest moment demonstrat”. 

Estimarea fraudei de identitate a variat, în cursul discuțiilor parlamentare, de la 50000 la 200000, trecând prin 100000… Totul depinde de cine socotește: victimele unei uzurpări de identitate bancară pe internet, victimele unui veritabil „furt de identitate” sau numărul de documente false sesizat de poliție. Nu există cifre verificate care să vină în sprijinul ideii că a crescut mult numărul uzurpărilor de identitate, sau numărul de acte false de identitate. 

Dar guvernul și majoritatea UMP a Adunării Naționale au trecut legea în pofida avizului CNIL. Ministrul de interne a estimat, de la ultima discuție a legii, că „garanții juridice importante” au fost adăugate textului. Astfel, textul dispunea că „accesul la acest fișier nu va fi posibil, în cadrul unei anchete judiciare, decât sub autorizația unui magistrat (…) pentru infracțiuni legate direct de uzurpări de identitate” – cu o derogare pentru terorism și atentatele la interesele naționale. 

JURISPRUDENȚA FOARTE PROTECTOARE A CURȚII EUROPENE PENTRU DREPTURILE OMULUI

Aceste garanții nu au fost suficiente pentru Consiliul Constituțional care se calează, de fapt, pe jurisprudența foarte protectoare a Curții Europene pentru drepturile omului (CEDH). 

În decembrie 2008, CEDH a condamnat Regatul Unit pentru „atentat la drepturile privind viața privată”, după crearea unui fișier care adună toate persoanele implicate într-o manieră sau alta într-un delict, fie că este martor, victimă, simplu suspect sau acuzat. Curtea a judecat că: „păstrarea amprentelor digitale poate în sine să creeze preocupări importante privind respectul viații private și constituie, deci, o atingere la dreptul privind viața privată” și a estimat că „este esențial să se fixeze reguli clare și detaliate”.

Un detaliu care ar putea să pună în pericol proiectul: Consiliul a cenzurat în mod egal crearea unui al doilea cip, „care ar permite posesorului să se identifice pe rețelele electronice și să folosească semnătura electronică”. Acest cip cu destinație comercială a fost destinat să asigure succesul cărții de identitate, oferind un serviciu suplimentar. Deputații socialiști și senatorii au denunțat amestecul genurilor: au fost audiați. „Legislatorul a încălcat limitele competenței sale”, a estimat Consiliul.

Această cenzură constituie un eșec pentru ministrul internelor, Claude Guéant, care a făcut totul pentru ca textul să treacă înaintea încheierii legislaturii. El anunțase, luni 12 martie (2012), că decretele de aplicare vor fi gata la sfârșitul lunii aprilie – înainte de alegerile prezidențiale, deci. Agenția națională de documente securizate pregătise deja apelul pentru licitație.

Ar trebui acum găsită o altă soluție, fiindcă crearea unei noi cărți de identitate, aceasta nu este cenzurată. Se vede acum „veriga slabă” pe care Senatul a apărat-o invariabil. El permite să se asocieze o identitate unei biometrii cu o probabilitate de mai mult de 99,9% fără să se creeze, cu toate acestea, legături directe între fiecare identitate și fiecare biometrie. Ar fi posibil chiar să se stocheze datele biometrice numai pe cipul cărții, fără să se creeze un fișier global.

Decizia ar putea să își găsească rațiunea într-o propoziție a candidatului Nicolas Sarkozy. Deja în 8 martie, el a propus crearea unei carte biometrice Vitale, pentru a lupta împotriva fraudelor împotriva securității.  Nu ne putem imagina Consiliul Constituțional lăsând să treacă un asemenea fișier care, de această dată, ar privi totalitatea francezilor.

 

PREZENTĂM MAI JOS ȘI DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE DIN FRANȚA prin traducerea unui alt link: http://www.conseil-constitutionnel.fr/decision/2012/2012-652-dc/decision-n-2012-652-dc-du-22-mars-2012.105165.html

Decizia nr. 2012-652 DC

Din 22 martie 2012

(Legea relativă la protecția identității)

Consiliul Constituțional a fost sesizat, în condițiile prevăzute la articolul 61, alineatul doi, al Constitutiei, asupra legii relative la protecția identității, pe 7 martie 2012, de către ….(listă de nume).

CONSILIUL CONSTITUȚIONAL,

Având în vedere Ordonanța nr. 58-1067 din 7 noiembrie 1958 modificată …

Având în vedere legea nr. 78-17 din 16 februarie 1978 referitoare la informatică, la fișiere, la la libertăți;

Având în vedere observațiile Guvernului ca răspuns la sesizări  ca și observațiile sale complementare produse la cererea Consiliului Constituțional, înregistrate pe 15 martie 2012;

Având în vedere observațiile în replică prezentate de senatorii solicitanți, înregistrate pe 20 martie 2012;

Raportorul fiind audiat,

1. Luând în considerare că deputații și senatorii solicitanți deferă Consiliului Constituțional legea privitoare la protecția identității; că ei contestă constituționalitatea articolelor 5 și 10;

ASUPRA ARTICOLELOR 5 SI 10:

2. Luând în considerare că articolul 5 al legii deferite prevede crearea, în condițiile prevăzute de legea din 6 ianuarie 1978 amintită mai sus, unui tratament al datelor (bază de date) cu caracter personal facilitând culegerea și conservarea datelor necesare pentru eliberarea pașaportului francez și a cărții naționale de identitate, destinate păstrării integrității acestor date; că, printre acestea, figurează datele conținute în componenta electronică securizată a cărții de identitate electronice și a pașaportului, conținute în lista fixată în articolul 2 al legii, care sunt: starea civilă și domiciliul titularului, talia sa, culoarea ochilor, două amprente digitale și fotografia sa;

3. Luând în considerare că acest articol 5 permite ca identificarea solicitantului unui titlu de identitate sau de călătorie să se efectueze interogând depozitul datelor cu caracter personal vizând datele a căror listă este fixată în articolul 2, cu excepția fotografiei; că prevede și că acest depozit al datelor personale poate fi interogat prin cele două amprente digitale cuprinse în depozit, în primul rând, în cursul stabilirii titlurilor de identitate și de voiaj, în al doilea rând, pentru nevoile anchetei relative la diverse infracțiuni, sub autorizația procurorilor Republicii, sau a unui judecător de instrucție, și, în al treilea rând, sub rechizitoriul unui procuror al Republicii cu scopul de a stabili, identitatea (necunoscută) a unei persoane decedate, victimă a unei catastrofe naturale sau a unui accident colectiv;

4. Luând în considerare că articolul 6 a legii deferite permite verificarea identității posesorului cărții de identitatea sau a pașaportului pornind de la datele înscrise pe documentul de identitate sau de voiaj sau pe componenta electronică securizată; că permite în mod egal ca această verificare să fie făcută consultând datele conservate în depozitul prevăzut în articolul 5 „în caz de dubiu serios asupra identității persoanei sau întrucât titlul prezentat este defectuos sau pare deteriorat”;

5. Luând în considerare că articolul 10 permite agenților individuali desemnați și autorizați ai serviciilor de poliție și ai jandarmeriei naționale să aibă acces la depozitul datelor cu caracter personal creat în aplicarea articolului 5, pentru necesitățile prevederii și reprimării atentatelor la independența Națiunii, la integritatea ei, la securitatea ei, la forma republicană a instituțiilor sale, prin intermediul instituțiilor de apărare și diplomație, în salvgardarea populației sale în Franța și în străinătate, a elementelor esențiale ale potențialului său științific și economic și pentru apărarea de acte de terorism;

6. Luând în considerare că, după părerea solicitanților,  crearea unui fișier de identitate biometrică care poartă cvasi-totalitatea populației franceze și ale cărei caracteristici fac posibilă identificarea unei persoane pornind de la amprentele sale digitale constituie un atentat neconstituțional la dreptului referitor la viața privată; că, pe de altă parte, permițând ca datele înregistrate în acest fișier pot fi consultate de poliția administrativă sau judiciară, legislatorul a omis să adopte garanții legale împotriva riscului de arbitrar;

7. Luând în considerare că, în primul rând, că articolul 34 al Constituției dispune ca legea să fixeze regulile privind garanțiile fundamentale acordate cetățenilor pentru exercitarea libertăților publice ca și procedură penală; că ține de legislator, în cadrul competențelor sale, să asigure concilierea între, pe de o parte, păstrarea ordinii publice și cercetarea autorilor infracțiunilor, ambele necesare protecției principiilor și valorilor de drept constituțional și, pe de altă parte, respectul altor drepturi și libertăți protejate de constituție; că îi este în orice moment posibil să adopte dispoziții noi a căror oportunitate trebuie apreciată și să modifice texte anterioare sau le abroge pe acestea schimbându-le, dacă este cazul, cu alte dispoziții, astfel încât, în exercițiul  puterii, să nu priveze garanțiile legale ale exigențelor constituționale;

8. Luând în considerare, în al doilea rând, că libertatea proclamată de articolul 2 din Declarația Drepturilor Omului și ale cetățeanului din 1789 implică dreptul cu privire la viața privată; că în consecință, colectarea, înregistrarea, conservarea, consultarea și comunicarea datelor cu caracter personal trebuie să fie justificate de un motiv de interes general și pus în practică de manieră adecvată și proporțională cu acest obiectiv;

9. Luând în considerare că realizarea unei baze de date cu caracter personal destinată păstrării integrității datelor necesare la eliberarea actelor de identitate și de călătorie permite securizarea eliberării acestor acte și ameliorarea eficienței luptei anti-fraudă; și că este astfel justificată de un motiv de interes general;

10. Luând în considerare, totuși, că, ținând cont de obiectul său, acest depozit de date cu caracter personale este destinat a primi datele cvasi-totalității populației de naționalitate franceză; că datele biometrice înregistrate în acest fișier, mai ales amprentele digitale, fiind prin ele însele susceptibile de a fi comparate cu urmele fizice lăsate involuntar de persoana implicată sau colectate fără știrea lui, sunt deosebit de sensibile; că proprietățile tehnice ale acestui fișier definite de dispozițiile contestate permit interogarea lui (a fișierului) cu alte scopuri decât verificarea identității unei persoane; că dispozițiile legii deferite autorizează consultarea sau interogarea acestui fișier nu numai  cu scopul de a livra sau înnoi actele de identitate sau de călătorie și de a verifica identitatea posesorului unui astfel de act, dar, totodată, cu alte scopuri ale poliției  administrative sau judiciare;

11. Luând în considerare,cum rezultă din cele de mai sus, că,  având în vedere natura datelor înregistrate, amploarea acestei baze de date, caracteristicile sale tehnice, și condițiile de consultare, dispozițiile articolului 5 aduc dreptului privitor la viața privată o atingere care nu poate fi privită ca proporțională cu scopul urmărit;

ASUPRA ARTICOLULUI 3:

12. Luând în considerare că articolul 3 al legii deferite conferă o nouă funcționalitate cărții naționale de identitate; că, în acest articol se spune: „Dacă titularul dorește, cartea națională de identitate poate conține în plus date, păstrate separat (pe un al doilea cip -nn), permițându-i să se identifice pe rețelele de comunicații electronice și de a folosi semnătura sa electronică. Persoana interesată decide, la fiecare utilizare, datele de identificare transmise pe cale electronică. 

   Faptul de a nu dispune de facilitățile de la primul alineat nu constituie un motiv legitim pentru a se refuza vânzarea sau prestarea de servicii în sensul  articolului L. 122-1 din codul consumatorului nici pentru a se refuza accesul la operațiunile bancare menționate în articolul L. 311-1 al codului monetar și financiar.

Accesul la servicii de administrare electronice puse la dispoziție de Stat, colectivităților teritoriale sau grupările lor nu pot fi limitate numai la titularii unor cărți de identitate cu funcționalitățile descrise în primul alineat al prezentului articol”;

13. Luând în considerare că, după articolul 34 al Constituției, legea fixează regulile privind drepturile civice și garanțiile fundamentale acordate cetățenilor pentru exercitarea libertăților publice și starea și capacitatea persoanelor; că ea determină totodată principiile fundamentale ale obligațiilor civile și comeciale; că în stadiul actual al mijloacelor de comunicare și având în vedere dezvoltarea generalizatăa serviciilor de comunicare către public ca și importanța pe care o au aceste servicii în viața economică și socială, condițiile generale în care cartea națională de identitate emisă de Stat poate permite unei persoane să se identifice pe rețelele de comunicare și să folosească semnătura sa electronică, mai ales în scopuri civile și comerciale, afectează direct regulile și principiile anterior citate și, în consecință, sunt de domeniul legii;

14. Luând în considerare că articolul 3, pe de o parte, permite cărții naționale de identitate să conțină „funcții electronice” permițând titularului său să se identifice pe rețelele de comunicare electronice și să își folosească semnătura electronică și, pe de altă parte, garantează caracterul facultativ al acestor funcții; că dispozițiile articolului 3 nu precizează nici natura „datelor” cu ajutorul cărora aceste funcții pot fi puse în funcțiune nici garanțiile asigurând integritatea și confidențialitatea acestor date; că ele nu definesc nici condițiile în care se operează autentificarea persoanelor care folosesc aceste funcții, mai ales dacă sunt minore sau beneficiază de o măsură de protecție juridică; că, în consecință, legislatorul  a depășit limitele competenței sale; rezultă că articolul 3 trebuie să fie declarat contrar Constituției;

15. Luând în considerare că nu e cazul pentru Consiliiul Constituțional de a ridica vreo altă chestiune de conformitate cu Constituția,

DECIDE

Articol 1. Sunt declarate contrare Constituției dispozițiile următoare ale legii relative la protecția identității:

– articolele 3, 5, 7 și 10;

– al treilea alineat al articolului 6;

– a doua frază a articolului 8.

Articol 2. Prezenta decizie va fi publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze.

Deliberat de către Consiliul constituțional în ședința din 22 martie 2012, în preșența:…. (listă de nume).