MUNCA ÎN EXCES CONDUCE LA EPUIZARE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ, LA PIERDEREA SĂNĂTĂȚII ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRONILOR…

REPRODUCEM ARTICOLUL: Capitalismul, cauza muncii în exces și a consumerismului, inamicul vieții sociale

          Jeffrey Kaplan a publicat în numărul din mai-iunie 2008 al revistei Orion un excelent articol numit „The Gospel of Consumption and the better future we left behind”. Kaplan subliniază importanța pe care o are consumul exacerbat pentru marile afaceri și cum de aici pornește munca în exces, deteriorarea vieții sociale, consumerismul și exploatarea muncitorilor din țările sărace, alături de distrugerea rapidă a resurselor naturale.

         Marii capitaliști și creșterea consumului

          Iată că Charles Kettering, director de cercetări la general Motors, a fost printre primii care să vină cu ideea, în 1929, de a-i ține pe consumatori nesatisfăcuți. Astfel industria americană, capitalistă, s-a reorientat de la satisfacerea nevoilor umane de bază la crearea de nevoi noi.

         Secretarul de stat al muncii din 1927, James Davis, a recunoscut ca industria textila a SUA putea produce toate textilele necesare in jumatate de an, iar 14% dintre fabricile americane de pantofi erau suficiente pentru a satisface intreaga cerere interna de pantofi. Se nastea astfel posibilitatea ca nevoile intregii umanitati sa fie satisfacute intr-un timp record, ceea ce ar fi insemnat munca extrem de putina pentru intreaga societate.

        Cine au fost insa deranjati de o asemenea posibilitate? Afaceristii, ingrijorati de scaderea profiturilor si de „radicalismul” populatiei, care ar fi putut sa se multumeasca cu un consum redus in paralel cu un timp liber de multe zeci de ori marit

        Asadar, spre sfarsitul anilor 20, advertisigul a inceput sa fie vazut ca „salvarea” marilor afaceri, creand nevoi artificiale.

        Pericolele consumerismului, observate de timpuriu

        Arthur Dahlberg observa pe buna dreptate ca in cazul in care ziua de lucru nu va fi redusa la patru ore, vor aparea efecte secundare dezastruoase precum industrializarea excesiva, risipa adusa de competitie, advertisingul sufocant, imperialismul economic, implementarea ideologiei materialiste.

         O lume mai buna era posibila: cazul W. K. Kellogg

         Astfel, in 1930, Compania Kellog a venit cu ideea reducerii programului zilnic de munca la 6 ore si angajarii unui numar mai mare de muncitori. Initiativa a fost primita cu entuziasm de colectiv, oamenii fiind mutumiti cu plata mai mica dar, in acelasi timp, cu sporirirea timpului liber. In acest fel viata sociala, comunitara, a inflorit.

          Unde s-a ajuns in realitate

          Aproximativ 70 de ani mai tarziu, lumea capitalista a facut alegerea gresita, alegand munca in exces si consumerismul in dauna timpului liber si socializari. Rezultatele? In 2005, cheltuielile casnice erau de 12 ori mai mari decat in 1929. Americanii cheltuiesc de 30 de ori mai mult pe bunuri precum automobilele; 40% dintre familiile americane cheltuiesc mai mult decat isi permit; familiile obisnuite au datorii si credite de aproape 19.000$.

          Kaplan are dreptate sa scrie ca am fi putut munci mult mai putin si trai perfect confortabil. In 1991, cantitatea de bunuri produse in Aaerica era dubla fata de cea din 1948. Astfel, ar fi fost suficienta ziua de munca de 2,7 ore ca sa fie mentinut nivelul material american din 1948, moment la care SUA era cea mai bogata natiune si ar fi fost in top chiar si in zilele noastre.

         In final, mania muncii in exces a insemnat distrugerea vietii sociale implinite, din moement ce oamenii au ales sa munceasca in loc sa socializeze. materialismul, promovat de marile afaceri, este cauza fundamentala a acestui declin uman.

         Precizare

         Kaplan face bine sa precizeze ca nu toate familiile americane au luat parte la nebunia comercialista, milioane muncind in exces doar pentru a-si asigura nevoile de baza. Totodata, consumerismul american e sprijinit in mare masura de exploatarea la care sunt supusi de marile firme muncitorii din tarile sarace, cu forta de munca ieftina.

         Strategiile diavolului

         Iata deci ca in 1946, 77% dintre barbati si 87% dintre femei isi doreau revenirea la saptamana de lucru de 30 de ore, preferand salariile mai mici. managerii companiilor i-au atras insa cu cresteri salariale, impiedicandu-i astfel sa aleaga optiunea corecta. Dezastru a urmat:

         Asadar, cresterea veniturilor nu a adus decat beneficii iluzorii, in schimb a deteriorat serios viata familiala si sociala.

         E timpul ca populatia sa realizeze situatia in care se afla si sa spuna un NU hotarat muncii in exces si consumerismului. Marii patroni sunt singurii care vor avea de pierdut, in acest fel slabindu-se acest sistem infernal si anti-uman numit „capitalism”. Frugalitatea, satisfacerea nevoilor materiale fundamentale, timpul liber si socializarea sunt caile spre fericirea autentica, nu munca in exces si materialismul.

         Sursa: http://downshiftingromania.blogspot.cz/2009/05/capitalismul-cazua-muncii-in-exces-si.html   (notă: s-au exclus aici textele în limba engleză traduse)

 

Anunțuri

2 gânduri despre „MUNCA ÎN EXCES CONDUCE LA EPUIZARE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ, LA PIERDEREA SĂNĂTĂȚII ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRONILOR…

  1. Radu Iacoboaie Autor post

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2007/07/cioran-explica-de-ce-munca-tampeste.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/04/flagelul-muncii-in-exces-cauzat-de.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/11/munca-ucide-mai-mult-decat-razboiul.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/12/munca-in-iadul-capitalist.htm

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2009/02/televizorul-unealta-capitalista.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/09/consumerismul-si-munca-in-exces.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2009/08/daunatoarea-prosperitate.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/12/inegalitatile-de-venit-si-munca-in.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/11/beneficii-ale-scaderii-numarului-de-ore.html

    http://downshiftingromania.blogspot.cz/2008/04/foamea-de-bani-o-poluare-sociala.html

    Apreciază

    Răspunde
  2. Radu Iacoboaie Autor post

    În luna ianuarie 2009, cercetatorii de la universitatea australiana Deakin au publicat cea mai recenta aparitie a Australian Unity Wellbeing Index. Cercetarea, care evidentiaza starea de bunastare si fericire a natiunii australiene, a fost prezentata si comentata in media autohtona, rezultatele ei indicand ca trainicia relatiilor inter-comunitare si nu averea materiala a comunitatii determina sporirea fericirii.

    sursa: http://downshiftingromania.blogspot.cz/2009/02/legaturile-comunitare-esentiale.html

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s