DESPRE CATOLICI: CAVALERII CRUCIAȚI ȘI JAFUL CE A URMAT CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI ÎN ANUL 1204…

images (4)   images images (1)   descărcare images (2)   images (3)

         ,,La 12 aprilie, în timpul celui de-al doilea asalt, cetatea a fost cucerită. Alexie Duca a fugit din oraş. Poporul s-a retras în străduţele înguste, de unde a încercat să se opună latinilor, dar fără succes. Bonifatie a intrat în cetate la 13 aprilie, promiţînd cruciaţilor 3 zile de jaf, asta în condiţiile în care în timpul asaltului au ars 2/3 din oraş. Imaginea care a urmat e de nedescris, fericiţi erau consideraţi cei care au reuşit să părăsească cetatea fără a fi prinşi de latini. Unul din cei care au reuşit să se refugieze a fost şi patriarhul Ioan X [11], care a refuzat să recunoască supremaţia papală.
         Faţă de sfintele biserici cruciaţii aveau aceleaşi atitudini barbare, ei le distrugeau şi jefuiau tot ce e mai de preţ din ele, distrugeau raclele cu sfinte moaşte etc. Cu aceste bogăţii au fost împodobite apoi bisericile apusene, iar clerul catolic numea cele întîmplate drept furt sfînt. Aceeaşi soartă au avut-o bibliotecile, monumentele artistice etc. (…)


         În martie 1204 între Dandolo şi Bonifatie a fost încheiată o înţelegere care a dat pe faţă toate scopurile cruciadei IV:
         a) Cucerirea Constantinopolului şi instaurarea administraţiei occidentale
         b) Jefuirea oraşului, bogăţiile obţinute să fie împărţite în 4 părţi, dintre care 3 să revină Veneţiei, pentru recuperarea datoriei pe care o avea Bizanţul faţă de ei, iar a patra parte să fie împărţită între Bonifatie şi conducătorii francezi
         c) După cucerire, 6 alegători veneţieni şi 6 francezi vor alege noul împărat
         d) Noul împărat va avea sub stăpînire un sfert din imperiul, celelalte trei părţi urmînd să fie împărţite între veneţieni şi francezi
         e) Partea din rîndul căreia nu va fi ales împăratul, va avea dreptul la stăpînirea asupra catedralei Sfînta Sofia din Constantinopol şi la instaurarea patriarhului din clerul ţării sale
         f) etc., mai puţin importante”
                              Sursa: http://www.istoria.md/articol/850/Cruciada_IV

        ,,După un asediu de trei zile (9-12 aprilie 1204), în ziua de 13 aprilie 1204, Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii cruciaţi. A urmat un jaf şi un masacru de mari proporţii, timp de trei zile, în care clerici şi soldaţi şi-au luat partea lor de pradă şi au dispersat imensele bogăţii ale Bizanţului în întreg Occidentul.
        Dincolo de jaf rămânea de împărţit marea pradă, adică imperiul propriu-zis şi Patriarhia Ecumenică. Astfel, conform planului dinainte stabilit, printr-un act solemn, teritoriul Bizanţului şi capitala au fost împărţite între Veneţia şi cavalerii cruciaţi.
        În urma acestor evenimente, s-a întemeiat un sistem de state latine în Orient. Bizanţul înceta practic să mai existe, prăbuşindu-se sub povara propriei slăbiciuni, victimă a regimului politic care a degenerat în lupte pentru succesiunea la tron şi a prilejuit intervenţia străină.”
                      Sursa:http://teologie.do.am/publ/istoria_bizantului/deturnarea_cruciadei_a_iv_a_cucerirea_constantinopolului_de_catre_latini_1204_impartirea_imperiului_bizantin/66-1-0-4427

         ,,Armata cruciată era estimată la 4.500 cavaleri (cu 4.500 de cai), 9.000 scutieri și 20.000 infanteriști. (…)
         Cucerirea Constantinopolului. Pe 12 aprilie, condițiile meteorologice s-au schimbat în favoarea cruciaților. Un vânt puternic din nord a permis corăbiilor venețiene să vină suficient de aproape de zidurile orașului pentru a lansa un atac. După o scurtă bătălie, cam 70 de cruciați care au atacat dinspre continent au reușit să intre în oraș. Unii dintre cei intrați au reușit să sape găuri în zidul de apărare, găuri suficient de mari ca să permită atacatorilor să se târască înăuntru. Venețienii au reușit de asemenea să escaladeze zidurile dinspre mare, deși aici lupta cu varegii a fost foarte sângeroasă. Cruciații au cucerit sectorul Blachernae din nord-vestul orașului și au folosit-o ca bază pentru lansarea atacurilor asupra restului capitalei bizantine, dar în timp ce încercau să se apere în spatele unui zid de foc, au reușit să incendieze cea mai mare parte a orașului.
          Până la sfârșitul zilei de 12 aprilie, cruciații au cucerit tot orașul. Cruciații au provocat pierderi uriașe orașului și locuitorilor săi după un jaf de trei zile, în timpul căruia numeroase opere de artă și de cultură antică romană și greacă au fost furate sau distruse. În ciuda jurămintelor și amenințării cu excomunicare, cruciații au desacralizat fără scrupule lăcașurile de cult ale orașului, distrugând, pângărind sau furând tot ceea ce se putea. După cum afirma cronicarul Choniates, cruciații au plasat pe Tronul Patriarhal Bizantin o prostituată. Când Papa Inocențiu al III-lea a auzit de purtarea sălbatică a pelerinilor săi, s-a simțit foarte rușinat și i-a mustrat cu amărăciune.”
                              Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruciada_a_patra

          ,,Cruciada a patra a fost, in primul rand, o miscare a baronilor si cavalerilor. Printre figurile de frunte se remarca Balduin, conte de Flandra, Ludovic de Blois, Geoffroi de Villehardouin, care avea sa fie cronicarul cruciadei, si altii.
          Cruciada a patra, asa cum s-a desfasurat ea, scoate mai bine in relief adevaratele scopuri urmarite de cruciati. Astfel, la inceput, baronii intentionau sa atace Egiptul, detinator al Ierusalimului si, mai ales, cheie a unitatii politice realizata de eyibizi. Cruciatii s-au adresat atunci Venetiei, cerandu-i sa le puna la dispozitie vasele necesare. Ei nu aveau nici bani si nici flota cu care sa ajunga la marile porturi ale Nilului, Alexandria sau Damietta. Baronii spuneau limpede: “Noi nu vrem sa plecam in tara Siriei pentru ca nu putem face nimic acolo, suntem insa hotarati sa ne ducem la Cairo sau la Alexandria.”
          Pentru a realiza aceasta dorinta a lor, ei s-au adresat Venetiei. Venetienii aveau insa relatii bune cu Egiptul, care le inlesnea comertul in Imperiul eyubid. Pe atunci, doge al Venetiei era Enrico Damdalo, care isi facea socoteala ca ar putea “sa faca dintr-o nerozie purtand haina cuicii o operatie comerciala”. Enrico Dandalo a fost cel mai de seama doge al Venetiei. Pe atunci avea 90 de ani, era aproape orb, dar era dotat cu o mare abilitate diplomatica, cu multa energie si hotarare. El a consimtit sa-i transporte pe cruciati cu vasele si le ceru pentru acesta o suma enorma:85000 de marci de argint. Cruciatii pornira indata, dar cand se adunara la Venetia constatara ca nici vorba nu putea sa fie sa adune acea suma. Dandolo, care in realitate dorea sa-i indeparteze de Egipt, cu care Venetia intretinea relatii comerciale, le ceru sa cucereasca pentru venetieni, in contul transportului, orasul Zara de pe coasta dalmatina, important centru commercial aflat pe malul opus al Adriaticei. Orasul apartinea regelui Ungariei. Cu toate interventiile papii, cu toata opozitia cruciatilor de rand,care nu erau de acord cu acest atac, fara sens pentru ei, orasul a fost cucerit si dat venetienilor in noiembrie 1202. Cruciada pornea astfel pe un nou fagas: ea continua pe cu totul alte meleaguri dacat cele stabilite la inceput.
           Dandolo propuse apoi cruciatilor sa porneasca intr-o expeditie spre Constantinopol, indreptandu-i definitiv de la planurile lor initiale. In 1195, basileul Isac al II-lea Anghel al Bizantului fusese detronat. Fiul sau Alexie cauta ajutoare in Apus pentru reinscaunarea tatalui sau. Alexie se adresa si cruciatilor, fagaduindu-le o recompense uriasa. Sfatuiti si de Dandolo, impinsi si de lacomia lor de nesaturat, nobilii cruciati se indreptara spre Bizant. Interesele comerciale ale Venetiei corespundeau in buna masura cu interesele de cotropire ale cruciatilor. Asa se face ca in iunie-iulie 1203, cruciatii se indreptau pe vase venetiene, spre Constantinopol. Aici ei izbutira sa-l repuna pe tron pe Isac al II-lea Anghel. Feudalii cruciati priveau cu lacomie turlele aurite, bogatiile acestui oras pe care inaintasii lor doreau inca din vremea primei cruciade sa-l cucereasca pentru a-l prada. Ei asteptau cu nerabdare sumele fagaduite de Alexie. Dar basileul incerca zadarnic sa le adune. Populatia Constantinopolului nu numai ca a refuzat sa plateasca impozitele cerute pentru completarea sumei, dar s-a si rasculat impotriva imparatului.       Cruciatii parca atata asteptau. La 12-13 aprilie 1204 ei luara orasul cu asalt. Villehardouin scria atunci ca “o prada atat de bogata n-a mai fost luata niciodata.” Orasul a fost distrus cu salbaticie, cartierele au fost incendiate. Opere de arta antica si bizantina au fost nimicite. Statuile de bronz au fost topite si transformate in monede. Un martor ocular noteaza in “Letopisetul de la Novgorod” grozavia distrugerilor si salbaticia cruciatilor in goana lor turbata dupa aur si argint. Dar prada intra tot in mana marilor feudali , de aceea nu e de mirare ca impotriva lor s-au ridicat si pelerinii si cavalerii saraci, cerandu-si si ei partea. De altfel, acest fenomen s-a repetat in decursul tuturor cruciadelor.
          Cruciatii au renuntat definitiv la planul lor initial de a porni impotriva Egiptului si, cotropind teritoriile fostului Imperiu Bizantin, intemeiara un stat al lor in regiunile balcanice, stat care s-a numit Imperiul Latin de Rasarit.
          Aceasta cruciada a starnit un ecou puternic in Siria. Sultanul Malik al-Adil, auzind de cruciada, trimise o solie la dogele Dandolo. Venetienii primeau noi privilegii comerciale si un al doilea cartier in Alexandria, ca urmare a ajtorului dat prin indepartarea expeditiei de la atacul planuit asupra Egiptului.
          Contemporanii si istoricii de mai tarziu au numit cucerirea Constantinopolului un adevarat act de brigandaj. Prin cruciada a patra se dadea o lovitura foarte grea Bizantului, caci restaurarea de la 1261 nu va crea decat un imperiu destul de slab, care sta gata sa se prabuseasca si care s-a mentinut cu greutate pana la 1453.
          Imperiul Latin de Rasarit care a fost creat era si el cu totul lipsit de vitalitate. Forma politica pe care a luat-o i-a vadit limpede slabiciunea: el s-a impartit intr-o serie de statulete feudale, dintre care mai insemnate erau imperiul propriu-zis, cu capitala la Constantinopol, un mic statulet in Tracia, condus de un imparat, Balduin de Flandra, ales dintre conducatorii cruciati si care nu avea nici o autoritate; regatul Salonicului, cu dinastia Montferrat, nu era decat un mic principat in Macedonia maritima; mai erau si ducatul Atenei si Principatul Ahaiei, in Pelopones; s-au mai construit, cu acest prilej, senioriile venetiene in Arhipelag si numeroase feude impartite baronilor cruciati; pe langa toate acestea trebuie amintite si cele doua state destul de puternice pe care grecii au reusit sa le constituie la Niceea si Epir. Fara a aduce vreun ajutor cruciatilor din Siria, cruciatii din “Romania” s-au vazut siliti sa se ocupe de propria lor aparare si sa ceara neincetat ajutorul Occidentului.
          Toate ajutoarele care porneau din Apus se porneau acum in Imperiul Latin de Rasarit, in detrimental coloniilor cruciate din Siria. Toate trupele care se opreau aici insemnau mai putini aparatori pentru Antiochia, Tyr, Acra, Tripoli.
          Cruciada a patra va atrage, tocmai prin defectele ei, esecul final al cruciadelor.
In schimb s-a intarit idea de acaparare de teritorii, de feude. Achizitii teritoriale au facut baronii, cavalerii si negustorii venetieni; acestia din urma au acaparat intinderi vaste atunci cand au incheiat “un nou accord intre ei si imbecilii care au fost inselati fara mila si care impreuna cu principii lor neciopliti nu au fost decat o unealta in mainile acestor negustori”. Venetienii au obtinut dreptul asupra a trei optimi din fostul Imperiu Bizantin. Au capatat o parte din Constantinopol, insulele Ionice, Ciclade, Sporade, sud-vestul Peloponesului, Galipoli, cateva tinuturi din Albania si, mai tarziu, au pus stapanire si pe insula Creta. Acesta a fost rezultatul afacerii incheiate la 1202, Venetienii se dovedeau buni negustori. In schimb, feudalii cruciati, in lacomia lor vesnic nesatula, nu-si vedeau interesele decat de azi pe maine.”
               Sursa:http://biblioteca.regielive.ro/referate/istorie-universala/cruciada-a-patra-3741.html?ref=doc3

                    UN FILM EXCEPȚIONAL DESPRE COTROPIREA SĂLBATICĂ A CONSTANTINOPOLULUI ÎN 1204 ȘI DESPRE IMENSELE COMORI FURATE DE APUSENI DIN BIZANȚ ÎNTRE ANII 1204-1261…

                  UN FILM EXCEPȚIONAL DESPRE DECĂDEREA BIZANȚULUI (ÎN MOD IZBITOR DE  ASEMĂNĂTOR ȘI A ORTODOXIEI CONTEMPORANE!)…

                        Căderea unui imperiu — Lecția Bizanțului

                  STUDIAȚI VĂ ROG CU ATENȚIE ACEST FILM DOCUMENTAR…

Anunțuri

15 gânduri despre „DESPRE CATOLICI: CAVALERII CRUCIAȚI ȘI JAFUL CE A URMAT CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI ÎN ANUL 1204…

  1. radu iacoboaie

    DESPRE CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI LA 1204 (la minutul 5.25 și la 16.40) ȘI IMENSELE COMORI FURATE DE APUSENI DIN BIZANȚ VREME DE 50 DE ANI!!! (1204-1261)

    Căderea unui imperiu – Lecția Bizanțului

    STUDIAȚI VĂ ROG CU ATENȚIE ACEST FILM DOCUMENTAR EXCEPȚIONAL…

    Apreciază

    Răspunde
    1. raduiacoboaie Autor post

      UN FILM EXCEPȚIONAL CARE AR TREBUI SĂ DEA DE GÂNDIT TUTUROR ORTODOCȘILOR ROMÂNI! DECĂDEREA BIZANȚULUI (ORTODOX) ESTE O LECȚIE DE LUAT AMINTE!

      ÎN FILM SE SPUNE LA UN MOMENT DAT CĂ ÎNAINTE DE CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI ÎN MÂINILE TURCILOR, AVUSESE LOC UNIREA TÂLHĂREASCĂ CU CATOLICII DE LA SINODUL DIN FLORENȚA, CU 14 ANI ÎNAINTE… PENTRU ACEST PĂCAT AL COMUNIUNII CU ERETICII, DUMNEZEU A ÎNGĂDUIT CĂDEREA CAPITALEI ORTODOXIEI DE ATUNCI…

      Apreciază

      Răspunde
    1. raduiacoboaie Autor post

      sherlock_holmes commented on Otrava lui Andrei Plesu. (blogul saccsiv)

      in response to saccsiv:

      De la stanga la dreapta: Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Plesu Foto: http://www.webphoto.ro/reportaj/horia-roman-patapievici-despre-idei-si-blocaje.html A facut Andrei Plesu un articol ce se vrea de bine, pe care l-a numit Religia, şcoala şi dreapta măsură. Iata-l:

      Eu nu inteleg care e legatura dintre viata IPS Pimen si ora de religie in scoli.Poate ar trebui ca in Romania sa se dea o lege,ca cel care il vorbeste de rau pe alt om,sa faca munca patriotica in folosul comunitatii,un numar de zile.Poate ca asa s-ar schimba multe lucruri in bine in tara,si economic dar si comunitar.

      Că scoaterea religiei din şcoli e un ”atentat la fiinţa naţională, la credinţa neamului nostru românesc”, o ”ofensă a maiestăţii divine”…pai asa si este.

      La fel a fost si cind cînd se dărîmau biserici, cînd predica includea fatalmente lauda conducătorilor, cînd în şcoli nu numai că nu se făcea religie, ci, dimpotrivă, se făcea propagandă ateistă…tot un atentat la fiinta nationala,la credinta neamului romanesc.

      Acestea doua nu se opun,ci se completeaza reciproc.Atunci raul se savirsea estic,mai badaranos,pe fata,acum se savirseste vestic,mai rafinat,viclean si pe la spate, cu mult mai periculos,caci poti crede ca este de bine.

      Apreciază

      Răspunde
    1. raduiacoboaie Autor post

      Da, dar acestea nu au avut loc pe teritoriul Bizanțului… Catolicii au influențat mult căderea Bizanțului, mai ales prin curentul Renașterii, întoarcerii la valorile grecești precreștine sau păgâne…

      Apreciază

      Răspunde
  2. Pingback: NU NE VOM UNI ÎN VECI CU URMAȘII CATOLICILOR CARE AU VĂRSAT SÂNGE DE CREȘTINI ORTODOCȘI… ÎN CRUCIADE CONDUSE DE PAPA DE LA VATICAN… ÎN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… ÎN TRANSILVANIA CU UNIAȚIA… – nevrednicul Radu Iacoboaie,

  3. Pingback: NU NE VOM UNI ÎN VECI CU URMAȘII CATOLICILOR CARE AU VĂRSAT SÂNGE DE CREȘTINI ORTODOCȘI… ÎN CRUCIADE CONDUSE DE PAPA DE LA VATICAN… ÎN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… ÎN TRANSILVANIA CU UNIAȚIA… – nevrednicul Radu Iacoboaie,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s