MASONERIA TORPILEAZĂ ROMÂNIA PRIN PROIECTUL AUTONOMIEI AȘA ZISULUI ȚINUT SECUIESC – Radu Iacoboaie, 11 septembrie 2014

images   images

images   images

În data de 9 septembrie 2014, partidul înființat pe criterii etnice UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) a lansat în spațiul public printr-un document scris, proiectul extrem de controversat și de-a dreptul scandalos sub toate aspectele sale, al autonomiei aşa zisului ținut secuiesc (județelor Covasna, Harghita și Mureș), pentru dezbaterea publică necesară înaintea introducerii acestuia în procedurile de legiferare din Parlament.
Tot în aceeași zi postul de televiziune Realitatea TV a avut curajul și inițiativa lăudabilă de a pune pe tapet acest proiect al politicienilor maghiari în emisiunea Jocuri de putere. Nu credem că este întâmplător faptul că principalul iniţiator al acestuia este Laszlo Tokes, pastorul protestant implicat şi în declanşarea Revoluţiei de la Timişoara (16-17 decembrie 1989), ulterior decorat de Ion Iliescu cu Steaua României în grad de cavaler. Se cunoaşte în prezent poziţia net revizionistă a acestuia pentru maghiari şi faptul bizar cel puţin, că a fost desemnat europarlamentar în UE din partea statului vecin Ungaria…
Făcând abstracție de invitaţii Florian Bichir și Oreste Teodorescu, care au încercat mai mult să inflameze spiritele și să creeze dezbateri pe marginea articolelor din acest proiect (făcând astfel jocul celor care au conceput proiectul acesta de destabilizare și dezmembrare a României!), ceilalți doi invitați, domnii Aurelian Pavelescu (președintele PNȚCD) și Costin Georgescu (fost șef al SRI) au pledat ferm şi cu argumente temeinice pentru respingerea de facto şi in integrum a proiectului.
Domnul Aurelian Pavelescu a afirmat astfel răspicat că acest proiect promovează SEPARATISMUL și EXTREMISMUL iar suveranitatea României se afirmă, nu se discută. Adică nu se negociază. De asemenea domnia sa a susținut ideea că prin tăcerea autorităților române se consimte practic aprobarea acestui proiect urzit de altfel din exterior. Nu are relevanţă faptul că UDMR este cooptat la guvernare. Oricum fostul USL are o majoritate confortabilă în Parlament. Cine are aşadar interesul să facă jocul revizioniştilor maghiari?
Și așa este. Masoneria din Ungaria și Rusia, alături de cea română, și-au dat mâna pentru a destabiliza şi a torpila în prezent România, profitând de conflictul din apropiere ruso-ucrainean tot mai ameninţător și a crea un stat în stat chiar în inima țării noastre, în contextul în care Ungaria vizează și partea de sud-vest din Ucraina… Se prevalează chipurile de ,,ţinutul secuiesc’’ inexistent dar şi de precedentul ,,model’’ al autonomiei Tirolului de sud din Italia dar în raport cu care, de fapt vedem că există dimpotrivă mult prea multe deosebiri… Cu siguranţă mai degrabă vedem această autonomie ca pe o posibilă secesiune, care poate fi sângeroasă precum s-a întâmplat în provincia Kosovo (Doamne fereşte!) sau paşnică precum cea recentă din Crimeea, care a ales printr-un referendum, manipulat sau nu, să treacă la Rusia…
Deși în România minoritățile naționale au drepturi garantate prin Constituție și avem într-adevăr un regim privilegiat al acestora în raport cu toate țările europene, acum se trezesc câțiva politicieni maghiari cu un proiect al lor tocmai în campania preelectorală pentru alegerile prezidenţiale, fiind de fapt al masoneriei, care se foloseşte de acest prilej pentru ca să obţină ceva concret din partea celorlalte partide aflate la guvernare pentru autonomia acestei regiuni pe care tot ei au impus-o de altfel, o regiune creată însă pe criteriul etnic. Trebuie subliniat şi faptul că nu este nicidecum un proiect aparţinând comunității maghiare din România, care în mod categoric nu a fost consultată în acest sens. Se pot întreba cetățenii din zonă în acest sens, se pot face sondaje. Un asemenea proiect şi de o asemenea anvergură credem că este conceput pentru a crea în mod artificial o învrăjbire între români și maghiari și secui. Deși, la nivelul comunităților locale aceștia se înțeleg bine și se respectă de mult timp.
Prin urmare, susţinem că acest proiect intră sub incidența legilor care interzic manifestări de incitare la ură etnică şi segregaționiste. Reinventează cumva ei acum apartheidul din Africa de Sud în România și încă în secolul XXI? Pentru că nu putem crede că este doar o diversiune mediatică. Lucrurile sunt extrem de serioase. Nu se poate vorbi despre afirmarea unor drepturi colective după cum au ei în vedere, în detrimentul celorlalți cetățeni. Comisia de la Veneția din Uniunea Europeană a respins astfel de proiecte de autonomie. Ce s-ar alege din România dacă fiecare etnie ar dori acum să-și facă câte un stat propriu pe teritoriul românesc? În care stat din UE sau din lume s-a mai întâmplat o asemenea aberație? România nu reprezintă o federaţie de state, precum decedatul URSS sau cum îl considerau vechii comunişti români şi sovietici din perioada interbelică, care au încercat să dezmembreze tânărul stat român.
Și ca să vedeți până unde poate merge aberația acestui proiect antinațional, în articolul 81 se prevede că două treimi dintre judecători să fie maghiari, adică să fie aleși pe criterii etnice!… La fel, și unde se vorbește despre angajări în sectorul public, se prevede faptul să aibă prioritate maghiarii!… Toate instituțiile publice, tot patrimoniul statului român (fondul forestier, drumurile, etc. etc.) sunt prevăzute ca să devină parte integrantă a așa zisului ,,ținut secuiesc’’ (de fapt ale Noii Ungarii)!… Noul stat va avea desigur monedă proprie, Parlament și Guvern propriu… Iată ce înseamnă pentru ei autonomie!!! Un nou stat pe teritoriul României! Păi, ce cred ei, că vor fi asemenea statului Vatican din Italia?!
Totul a plecat de la un proiect al autonomiei culturale din 2006, dar care a fost respins. Acum observăm că politicienii maghiari şi dâmboviţeni după caracterul lor, sunt eminamente extremişti şi radicali: vor totul sau nimic. Dar ceea ce ei exclud cu bună ştiinţă şi din start este neconstituționalitatea acestui proiect. Dacă ne uităm puțin, chiar din articolul 1 din Constituția României se prevede în mod expres că facem parte dintr-un stat ,,unitar și indivizibil.” Însă inițiatorii proiectului se pare că nu țin cont deloc de aceste prevederi (poate pentru ei depăşite, în contextul regionalizării şi globalizării), ba au în vedere chiar și modificarea Constituției României, pentru ca pe lângă noile prevederi referitoare la regionalizare, să-și impună și propriile amendamente legate de autonomia celor trei judeţe…
În faţa acestui proiect anticonstituţional şi antiromânesc, autorităţile române şi toţi parlamentarii români au obligaţia juridică şi morală să-l respingă cu fermitate, fără a face vreo concesie cât de mică partidului UDMR, care pentru această acţiune trebuie acţionat în instanţă pentru încercarea de a destabiliza statul român.
Mai ţinem să facem precizarea importantă că în alte ţări europene, deşi există desigur numeroase minorităţi, acestea de cele mai multe ori nici nu sunt reprezentate în Parlament. Singura cetăţenie şi limbă acceptate sunt ale statelor respective. Politicienii din UDMR vor ca în aceste judeţe limba oficială să fie maghiara şi câte altele…
Faceţi de asemenea numai o simplă comparaţie între drepturile pe care le au în prezent maghiarii în România şi drepturile românilor din Ungaria. Observăm că acest contrast este mult prea mare şi nu înţelegem faptul nici de ce statul român nu se implică mai mult în apărarea şi promovarea drepturilor şi identităţii cetăţenilor români de pe teritoriul statelor vecine. Nu înţelegem nici de ce în toţi aceşti ani de după 1989, când UDMR a fost aproape mereu cooptat la guvernare, nu a făcut mai nimic pentru cetăţenii români de etnie maghiară iar acum vin în campania electorală cu un proiect care practic dinamitează viaţa politică din România.

Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 11 septembrie 2014

Anunțuri

10 gânduri despre „MASONERIA TORPILEAZĂ ROMÂNIA PRIN PROIECTUL AUTONOMIEI AȘA ZISULUI ȚINUT SECUIESC – Radu Iacoboaie, 11 septembrie 2014

  1. pcmouse

    OFF TOPIC.LUATI AMINTE CUVANTUL MONAHILOR INDUHOVNICITI DE LA ATHOS BRE.MAI LASATI PAREREA DE SINE SI ZICETI RUGACIUNEA DOAMNE IISUSE RUGATI-VA SA VA ARATE DOMNUL UNDE GRESITI.CA DOAR NU VA ARDE BRE
    PT PREOT POPA MATEI VULCANESCU AKA PR TIMOTEI CA STIE GREACA http://www.youtube.com/watch?v=EH0oV5z0U9M
    SI PT PR POPA MARIAN TUDOR

    PT PREOT POPA MATEI VULCANESCU AKA PR TIMOTEI CA STIE GREACA

    SI PT PR POPA MARIAN TUDOR AKA DUHOVNIC BRE

    Apreciază

    Răspunde
  2. crestinul orthodox

    „””….
    Ava Justin Pârvu spunea următoarele despre cardul de sănătate în ultimul său interviu:
    “Apoi l-am întrebat o problemă care mă frământa demult, o întrebare pe care până acum m-am ferit să i-o pun în mod tranşant de teama posibilelor reacţii dure – până unde putem merge cu lupta împotriva actualelor cipuri din actele noaste de identitate? Şi l-am întrebat mult mai concret. Relatez întocmai. „Părinte, ştiţi problema cardurilor de sănătate, ele nu au intrat încă în vigoare. Dar ele vor fi pe viitor totuşi obligatorii. Vă întreb: ce să facă o mamă care are un copil bolnav în stare critică şi este necesară o intervenţie chirurgicală, pentru că altfel ar muri? Ca să îl opereze va trebui internat, ca să îl interneze, are nevoie de cardul de sănătate cu cip. Ce sa facă mama? Să îşi interneze copilul sau să îl lase să moară? Părintele foarte grav a răspuns, ridicând din mâini în semn a protest: „Nu, să nu îl lase să moară. Eu nu îmi pot asuma această decizie. Nu trebuie ajuns nici la extreme. Acest cip nu e pecetea, nu e lepădare… Dar fiecare să facă după conştiinţa şi puterea lui. Cât puteţi luptaţi împotriva lor cu toată forţa şi unitatea, dar fără atitudini extreme, încă nu e cazul. E vorba însă că mai sunt 12 luni… Aici Părintele s-a oprit. Noi am întrebat: „12 luni şi scăpăm de cipuri”? „Nu”, a răspuns Părintele, 12 luni de libertate şi vine urgie”. Cineva a întrebat să explice mai clar, dar părintele nu a mai răspuns. Atunci eu am zis: „În acest caz părinte, trebuie să vă însănătoşiţi că nu are cine să ne ajute”. Părintele a răspuns iar cu umor şi zâmbetul cel mai frumos din lume: „Măi, să ştiţi că nici eu nu ştiu ce să fac. Nu m-am hotărât dacă să trăiesc sau să mă duc. Nici eu nu mai ştiu ce vreau”. A luat o gură de mâncare şi ne-am retras unul câte unul, luând binecuvântare. Am luat şi eu binecuvântare şi părintele, în marea lui dragoste, nu m-a lăsat fără cuvânt şi mi-a dat, strângându-mă de mână, ultima binecuvântare: Maică, să nu laşi revista! Ţine tare, înainte!”
    Sursa: http://www.atitudini.com/2013/07/cuviosul-justin-de-la-petru-voda-sfantul-care-va-incalzi-inima-poporului-roman-jurnalul-suferintei-si-ultima-profetie/
    Sublinierile din text aparţin saitului Revistei Atitudini.
    Iată şi în ce constă prigoana proorocită de Avva Justin:
    “Privit cu detaşarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, diabolismul procedeelor războiului duhovnicesc din zilele noastre depăşeşte din punct de vedere duhovnicesc ceea ce s-a făcut la Piteşti şi Aiud; de altfel în aceasta constă prigoana prorocită de Părintele: procesele false de atunci au devenit judecările opiniei publice de pe internet, demascările au devenit părută mărturisire a credinţei, bătăile s-au înlocuit cu calomniile, torturile s-au înlocuit cu tirania demonică, şi în general duhul şi activitatea torţionarilor din temniţe lucrează acum împotriva Mănăstirilor – mai cu seamă împotriva celei străjuite de ocrotitorii cereşti neînvinşi atunci. Ofiţerii de atunci – inchizitorii de acum, torţionarii de atunci – zeloţii de acum, colaboratorii de atunci (ai Securităţii n.n.) – aplaudacii de acum, mărturisitorii de atunci – mărturisitorii de acum, rugătorii de atunci – ocrotitorii de acum. Însă câtă vreme trăieşte omul are şansa pocăinţei.
    Celor care n-au mişcat un deget când Părintele i-a chemat pe toţi spre apărarea libertăţii creştine, a culturii creştine, a educaţiei creştine, a bioeticii creştine, a moralei, a medicinei şi chiar a presei creştine, sau celor care s-au făcut activişti din interese personale, li s-au alăturat acum, chiar dacă în aparentă opoziţie, alţii. Unii îl combat pe Părintele Justin negându-i sfinţenia (aşa cum fac cei ce nu recunosc sfinţenia sfinţilor martiri din închisori, mulţi din ei fiind clerici – dacă aceştia, ca şi în cazul Sfântului Evghenie Rodionov sau al Sfântului Ilie Lăcătuşu, neagă evidenţe atât de incontestabile, singuri se arată ca necredincioşi, iar cuvintele sunt de prisos, de rugăciune fiind nevoie). Alţii îl obiectivează pe Părintele Justin, tratându-l ca pe o proprietate personală şi marfă de negoţ, ca odinioară „cucernicii bişniţari” pe care Mântuitorul Hristos i-a scos afară cu biciul. Alţii prejudiciază întreaga Biserică afirmând despre Părintele Justin lucruri pe care sfinţia sa nu le-a propovăduit niciodată, asociindu-l cu tot felul de heterodoxii şi extremisme. Cel mai mare prejudiciu îi aduc însă cei care, şi azi, ca şi când era în trup, îl răstălmăcesc arhiconic după model arian, orighenist, nestorian, papistaş, protestant sau chiar akefal (specialişti sunt mai ales teologii cu ambiţii, dar şi mintea grosolană ale tehnocraţilor); mulţi din cei care vorbesc azi despre Părintele Justin cad în ispita aceasta, dar poate şi pentru tonul lor de linguşitoare evlavie şi abundenţa scolasticismelor, reuşesc să ducă în eroare pe mulţi din cei care nu l-au cunoscut cu adevărat pe marele duhovnic. Şi nu sunt puţini nici aceia care îl necinstesc neîmplinindu-i sfaturile de duhovnic; prejudiciul neascultării, fiind mai ales către propria persoană, e mai mic decât cele soborniceşti, enumerate mai sus.”
    Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/2014/08/16/lucrarea-parintelui-justin-parvu/
    Reply ↓
    preot-duhovnic on 10 septembrie 2014 la 9:31 pm said:

    iustina said, on septembrie 10, 2014 at 1:34 pm

    V-am mai spus Iustina e fica mea . Marturia este a pr. Gheorghe Radauti. Stiu ce vorbesc din surse de la Arhiepiscopie, si personal.Saptamana aceasta fica mea a fost gazduita pe perioada examenului la facultate , la manastirea Floresti – Cluj. O maica ia recomandat sa citeasca acatistul lui Boca si i-a dat apa din mormantul lui Boca. Bineanteles ca fica mea a refuzat, ea are mereu cu ia acatistul sf. Ilie Lacatusul despre care spre surprinderea ei maicile nu aveau habar , dar asta confirma spusele pr. Antim , ca Boca a fost dezgropat, oasele erau negre ca pamantul iar mormantul era plin cu apa, si unii martori la dezgropare au luat cu sticlele apa din mormant pe care o pun in agheazma spre a o face vindecatoare. Totul va iesi incet la iveala mai ales dupa ce o sa apara si marturia unui alt arhiereu despre Boca.

    EU LE-AM SPUS SA STEA DEOPARTE DE BOCA, ARGATU SI NICU GABRIEL…

    http://saccsiv.wordpress.com/2014/09/09/staretul-ioil-corbu-elena-udrea-va-fi-presedinte-asa-o-fi/#comments
    Reply ↓

    crestinul orthodox on 11 septembrie 2014 la 7:39 pm said:
    Comentariul tău e în așteptare.

    va iesi totul la iveala
    va iesi ADEVARUL CURAT lupi in piei de oaie
    cand veti fi rasi de pe acest pamant masoni imbracati in sutana …si impreuna cu voi asemeni turma proasta si naiva care v-a ascultat
    alelei lupi in piei de oaie cat va mai rabda acest pamint ?
    ca deja incepe sa se clatine pamintul si …VA PLECA PAMINTUL LA VALE
    caci STAVILAR SE VA RIDICA IN SFANTA CRUCE De la Lavra Pecerska pe acest pamint
    si locasurilie Cele Sfinte pe care le ati spurcat prin a voastra spurcata prezenta se vor narui pina la SFINTELE ALTARE pina acolo unde este SFINTENIA
    alelei lupi in piei de oaie
    ca vrajmasi ai lui HRISTOS sunteti
    …dar veti da seama cu tot neamul vostru spurcat pe acest pamint
    in fata acestora Sfantul Apostol Andrei si Sfantul Parinte Arsenie Boca ce stau si se roaga de o parte si de alta a CRUCII Inaltata deasupra Romaniei , CRUCEA pe care sta rastignit astazi Domnul IISUS HRISTOS pe acest pamint

    Puterea Sfanta si DUMNEZEIASCA a Sfintei CRUCI de la Lavra Pecerska Sa Se Arate si sa fie BIRUINTA SFANTA pe acest pamint de la Nistru pin’la Tisa spre starpirea a toata spurcaciunea ce a cuprins acest pamint , a fiarei antihristice si a slujitorilor acesteia ce stau pe acest pamint ,lupi in piei de oaie ca vrajmasi ai lui HRISTOS sunt ,
    Puterea Sfanta si DUMNEZEIASCA a Sfintei CRUCI de la Lavra Pecerska Sa Se Arate si sa fie BIRUINTA SFANTA pe acest pamint de la Nistru pin’la Tisa spre starpirea celor naimiti la fiara antihristica
    Puterea Sfanta si DUMNEZEIASCA a Sfintei CRUCI de la Lavra Pecerska Sa Se Arate si Sa fie SPRE SLAVA LUI DUMNEZEU pe acest pamint pentru GRADINA CEA SFANTA si CURATA a MAICII DOMNULUI , Pentru ROMANIA Cea Sfanta , Pentru ROMANIA ORTHODOXA ,
    ROMANIA CEA Mare dar SFANTA in HRISTOS este Orthodox ROMANIA ADEVARATA
    amin.
    amin.
    amin.

    Apreciază

    Răspunde
  3. crestinul orthodox

    Uite un pasaj interesant al Sf.Efrem Sirul :
    Cu referire la indicarea semnului lui Iona, Sfântul Efrem Sirul arată: „Prin cuvântul acesta, Domnul şi Mântuitorul nostru […] a lăsat deoparte pe toţi mărturisitorii Lui, regii şi prorocii, şi S-a întors către niniviteni. Aceştia nu au recunoscut nici un fel de semn al lui Iona, însă la sfârşitul veacurilor ei vor fi mărturie împotriva tuturor acelora care, chiar văzând multe semne, s-au lepădat de autorul acestor semne [cf. Matei 12:41]. Căci atunci când Iona a vestit dărâmarea cetăţii Ninive […], locuitorii ei au căzut înaintea Domnului cu inima frântă şi smerită şi au adus rod de pocăinţă [cf. Iona 3:1-10]. În felul acesta, păgânii şi cei netăiaţi împrejur au fost chemaţi către Domnul. Păgânii au primit viaţa, iar păcătoşii s-au îndreptat, spre tulburarea celor tăiaţi împrejur. Aşadar aceştia se vor ridica la judecată cu neamul celor ce s-au lepădat de credinţă şi cu cei ce nu au primit credinţa.
    Poate asa se intelege mai bine despre cel lepadat de credinta,fiul risipitor al pierzarii .
    Reply ↓
    preot-duhovnic on 11 septembrie 2014 la 7:11 pm said:

    http://preotduhovnic.wordpress.com/2014/09/11/apel-catre-cei-ai-lui-hristos-dumnezeu/
    Reply ↓

    crestinul orthodox on 11 septembrie 2014 la 7:49 pm said:

    piei inapoia mea satano , lup in piele de oaie ca nu esti din BISERICA LUI HRISTOS
    caci slujesti pe antihrist …
    vorbesti in numele Lui HRISTOS dar HRISTOS Este ORTHODOX si Sabia cu doua Taisuri ti se va arata spre Adevarul Cel Curat pentru HRISTOS este ORTHODOX
    amin.
    Reply ↓
    Theologie Patristica on 11 septembrie 2014 la 7:55 pm said:

    Te rog sa ma scuzi, dar cu asemenea adresari mai degraba trebuie sa te semnezi ne-crestin pseudo-ortodox. Esti in delir mistic si nu glumesc cu asta. Nu cred ca ti-ar strica un duhovnic bun (cel putin).
    preot-duhovnic on 11 septembrie 2014 la 7:56 pm said:

    am sunat deja…la ambulanta… Vine acum catre tine.

    crestinul orthodox on 11 septembrie 2014 la 8:11 pm said:
    Comentariul tău e în așteptare.

    Apel catre toti cretinii orthodocsi de pe acest pamint
    NU LUATI NICI UN ACT cu semnul fiarei PENTRU CA va inchinati la satana care este in Guvernarea ROMANIEI cu nume de “Daniel Constantin ” acesta este fiul pierzarii sau antihristul

    NU LUATI NICI UN ACT cu semnul fiarei caci sunt caderi din BOTEZUL CRESTIN ORTHODOX
    Sa NU VA FIE TEAMA de slujitorii fiarei si nici de fiul pierzarii
    Marturisiti pentru HRISTOS Este ORTHODOX ca nu au putere mai multa decat li s-a dat vine vremea si curand este spre BIRUINTA CRUCII de la Lavra PECERSKA impotriva fiarei antihristice si a fiului pierzarii
    Stati Impotriva diavolului si diavolul va fugi de la voi a spus Apostolul Pavel
    UNITATE in ORTHODOXIE Cu Toate Tarile Crestin Orthodoxe pentru HRISTOS Este ORTHODOX
    UNITATE pentru Botezul SFANT , Cel Crestin ORTHODOX pe care L-ati primit
    UNITATE pentru Neamul SFANT din Biserica Lui HRISTOS pentru a ne afla in LUMINA Cea Sfanta si ADEVARATA a TREIMII SFiNTE primita la Botezul SFANT Crestin ORTHODOX
    ………..
    va fi O Lupta crancena intre Bine si rau pe acest pamint …

    NU LUATI semnul fiarei sau blestemul iadului asupra voastra PENTRU ca dupa ce ati luat URGIA va lovi acest pamint …
    ” altii vor inebuni pe loc de cele ce se vor intampla …iar cei ce vor huli pamintul se va deschide si-i va inghiti de viu
    multi care vor ramine in viata dupa aceasta URGIE se vor intoarce cu Adevarat la HRISTOS ”
    acestea v-au fost spuse spre a va sta MARTURIE ca v-au Fost Spuse
    pentru Slava CRUCII Binecuvantate pe acest pamint

    amin.
    Reply ↓

    Apreciază

    Răspunde
  4. crestinul orthodox

    si Nu Uitati de Rugaciune la MAICA DOMNULUI un Acatist pe zi caci maine nu se stie ce va fi ,
    ziua de care stim ca ne a fost incredintata este cea de ieri si cea de azi
    dar cea de maine nu este a noastra
    va fi doar cu Voia Lui DUMNEZEU
    …si pentru a se taia raul de la radacina
    Doamne IISUSE iarta-ma , DOAMNE IISUSE Ajuta-ma

    sau faceti-va timp si nu uitati de aceste cuvinte
    DOAMNE IISUSE , DOAMNE IISUSE , DOAMNE IISUSE de mai multe ori .. pana trageti usa dupa voi in camara inimii cea Sfanta si Binecuvantata de Pacea Lui HRISTOS , Sfanta si DUMNEZEIASCA
    amin.

    Apreciază

    Răspunde
    1. pcmouse

      TREBUIE NEAPARAT SPUS SI MILUIESTE-MA!!!
      SI INCA CEVA…nu mai vorbi de daniel constantin ..vezi ca e posibil sa fii in inselare. si e pacat sa vb asa despre un om care nu il cunosti…(sper ca nu te superi pe mine daca iti atrag atentia ca e posibil sa gresesti.)..
      la o cunostinta de a mea ia aparut”papa”in vis.si i-am zis. ce ti-a aparut mah?ti-a aparut necuratu” aia ai vazut..si sa sucarit..

      Apreciază

      Răspunde
  5. crestinul orthodox

    Apel catre toti crestinii orthodocsi de pe acest pamint
    NU LUATI NICI UN ACT cu semnul fiarei PENTRU CA va inchinati la satana care este in Guvernarea ROMANIEI cu nume de “Daniel Constantin ” acesta este fiul pierzarii sau antihristul

    NU LUATI NICI UN ACT cu semnul fiarei caci sunt caderi din BOTEZUL CRESTIN ORTHODOX
    Sa NU VA FIE TEAMA de slujitorii fiarei si nici de fiul pierzarii
    Marturisiti pentru HRISTOS Este ORTHODOX ca nu au putere mai multa decat li s-a dat vine vremea si curand este spre BIRUINTA CRUCII de la Lavra PECERSKA impotriva fiarei antihristice si a fiului pierzarii
    Stati Impotriva diavolului si diavolul va fugi de la voi a spus Apostolul Pavel
    UNITATE in ORTHODOXIE Cu Toate Tarile Crestin Orthodoxe pentru HRISTOS Este ORTHODOX
    UNITATE pentru Botezul SFANT , Cel Crestin ORTHODOX pe care L-ati primit
    UNITATE pentru Neamul SFANT din Biserica Lui HRISTOS pentru a ne afla in LUMINA Cea Sfanta si ADEVARATA a TREIMII SFiNTE primita la Botezul SFANT Crestin ORTHODOX
    ………..
    va fi O Lupta crancena intre Bine si rau pe acest pamint …

    NU LUATI semnul fiarei sau blestemul iadului asupra voastra PENTRU ca dupa ce ati luat URGIA va lovi acest pamint …
    ” altii vor inebuni pe loc de cele ce se vor intampla …iar cei ce vor huli pamintul se va deschide si-i va inghiti de viu
    multi care vor ramine in viata dupa aceasta URGIE se vor intoarce cu Adevarat la HRISTOS ”
    acestea v-au fost spuse spre a va sta MARTURIE ca v-au Fost Spuse
    pentru Slava CRUCII Binecuvantate pe acest pamint

    amin.

    Apreciază

    Răspunde
  6. crestinul orthodox

    …nu fac decat sa dau raul pe fata …
    ce va deranjeaza oare atat de mult ?
    dar cind SFANTA CRUCE DE LA LAVRA PECERSKA are sa dea cu spurcaciunea de pamint , cu nume de imparat si prooroc ,…atunci ce veti mai face orbilor si fatarnicilor?
    voi credeti ca aceste CUVINTE sunt doar sa fie spuse
    NU este asa
    inselare amarnica de veti crede ca ma veti amagi cu toata viclenia
    ca atunci pietrele vor grai si vor SPUNE ADEVARUL
    NU VI SE ARATA SEMNE ?
    dar
    nu vreti a le pricepe …caci vi se arata CHIPUL MANTUITORULUI pe piatra , pe lemn …si oriunde pe acest pamint spre intoarcerea voastra la HRISTOS ESTE ORTHODOX …
    caci ADEVARUL CURAT vi s-a spus ,
    de cine sa va feriti , cum sa iesiti din gheara fiarei si cum sa nu va mai plecati capetele la fiara antihristica spre pierzarea voastra pe acest pamint ca SFANT Este
    dara nu vreti a vedea si nici nu vreti a auzi …
    cand am spus despre aceste cuvinte , DOAMNE IISUSE …de mai multe ori spuse pe un metanier am vorbit de chemarea inimii spre RUGACIUNEA LUI IISUS …si atunci cand ti-ai zavorat usa camarutei tale in interior atunci putem a ne ruga in Duh si Adevar la HRISTOS cu Doamne IISUSE HRISTOASE Fiul Lui DUMNEZEU , miluieste-ma ….
    iar atunci Pacea SFANTA din BISERICA lui HRISTOS coboara peste cine se roaga in Duh si Adevar ca se inconjoara cu Apararea SFANTA spre BIRUINTA SFANTA in HRISTOS este ORTHODOX
    vai si amar voua fatarniclor si fariseilor ca nici voi nu intrati in imparatia lui DUMNEZEU dar nici pe altii nu-i lasati sa intre
    INTORCETI-Va La HRISTOS Cel ORTHODOX cu Adevarat pina nu este prea tarziu …
    amin.

    Apreciază

    Răspunde
  7. raduiacoboaie Autor post

    Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România
    Preambul
    Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;
    Recunoscând că minoritățile/comunitățile naționale istorice/autohtone din România sunt factori constitutivi al statului român;
    Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;
    Pe baza principiului subsidiarității;
    Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;
    Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;
    Pe baza prevederilor din Carta Europeană a Autonomiei Locale, recomandarea 1201 a Consiliului Europei cu referire la un protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, adoptată în 1993 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Recomandările de la Lund, cu privire la Participarea Efectivă a Minorităților Naționale la Viața Publică ale OSCE din septembrie 1999, Rezoluția 1334 (2003) al APCE privind experiențele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspirație pentru rezolvarea conflictelor în Europa, Rezoluția 1985 (2014) și Recomandarea 2040 (2014) al APCE privind situația și drepturile minorităților naționale în Europa, Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 și Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale;
    Bazându-se pe faptul că pe teritoriul denumit Ținutul Secuiesc de-a lungul istoriei a funcționat un statut special de autonomie administrativă;
    Având în vedere că în majoritatea țărilor Uniunii Europene există forme de autonomii teritoriale sau personale funcționale;
    Parlamentul României adoptă prezenta lege:
    Titlul I
    Înfiinţarea regiunii „Ţinutul Secuiesc”
    Capitolul I
    Dispoziţii generale
    Art. 1
    Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unități administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
    Art. 2
    În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.
    Art. 3
    (1) Regiunea cuprinde comune, oraşe şi municipii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
    (2) Forma şi condiţiile particulare ale autonomiei regiunii Ţinutul Secuiesc sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene.
    Capitolul II
    Atribuţiile regiunii
    Art. 4
    În acord cu prevederile Constituţiei şi a principiilor ordinii juridice ale României, precum şi respectul obligaţiilor internaţionale şi interesul naţional inclusiv protecţiei minorităţilor lingvistice locale regiunea are competenţe normative în următoarele domenii:
    a) organizarea serviciilor regionale şi a personalului acestora;
    b) organizarea colectivităţilor locale precum şi a limitelor teritoriale ale acestora;
    c) expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv ale judeţelor;
    d) organizarea şi ţinerea cărţilor funciare;
    e) organizarea Inspectoratului Regional pentru Situaţii de Urgenţă;
    f) organizarea serviciului spitalicesc regional;
    g) organizarea Camerei de Comerţ Regional;
    h) dezvoltarea şi controlul cooperativelor;
    i) asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;
    j) organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional;
    k) organizarea şi înfiinţarea creditului funciar, respectiv al creditului agricol;
    l) organizarea de structuri NUTS 4 și limitele teritoriale ale acestora.
    Art. 5
    (1) În materia asigurărilor sociale regiunea are dreptul să adopte norme pentru completarea dispoziţiei legii şi facultatea de a constitui instituţii autonome corespunzătoare.
    (2) Prin decizia Consiliului Regional se poate constitui Casa de Asigurări de Sănătate Regională fără a prejudicia reglementările patrimoniale în domeniu.
    (3) Prestaţiile acestei case în favoarea celor interesaţi nu pot fi inferioare celor existente.
    Art. 6
    (1) După consultarea populaţiei regiunea poate iniţia înfiinţarea de comune noi sau modificarea limitelor teritoriale ori numele celor existente şi solicita Guvernului înaintarea proiectului de lege spre Parlament.
    (2) Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă iniţiativa legislativă.
    Capitolul III
    Atribuţiile judeţelor
    Art. 7
    Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:
    a) utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;
    b) protejarea şi conservarea patrimoniului material și imaterial;
    c) organizarea micilor proprietăţi agricole;
    d) artizanat;
    e) exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;
    f) vânatul şi pescuitul;
    g) comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;
    h) turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;
    i) agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;
    j) înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;
    k) comerţ;
    l) eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;
    m) constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;
    n) dezvoltarea producţiei industriale;
    o) utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;
    p) organizarea şi administrarea arhivelor judeţene;
    q) delegarea de competențe la structuri de nivel NUTS 4.
    Art. 8
    (1) Judeţele au posibilitatea de a adopta, în completarea dispoziţiilor legale, acte normative în materie de angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.
    (2) Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.
    (3) Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la o comunitate naţională sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.
    Art. 9
    (1) Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.
    (2) Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.
    (3) Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.
    Art. 10
    Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.
    Art. 11
    Avizul judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare.
    Art. 12
    Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.
    Art. 13
    (1) Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.
    (2) Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărei comunităţi naţionale şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor comunităţi cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.
    Capitolul IV
    Dispoziţii comune aplicabile regiunii şi judeţelor
    Art. 14
    (1) În limitele competenţelor normative ale regiunii sau judeţului, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de regiune sau de judeţele Ţinutului Secuiesc.
    (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.
    (3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către regiune, judeţe sau autorităţile publice locale.
    (4) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.
    (5) Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă al statului și nu pot fi modificate prin lege.
    (6) În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române având competenţele pe care le au celelalte agenţii ale acesteia.
    Art. 15
    Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe normative regiunii sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.
    Art. 16
    (1) Regiunea poate delega din atribuţiile administrative judeţelor sau comunelor competenţe pentru funcţionarea serviciilor publice. În materia situaţiilor de urgenţă această delegare către judeţe este obligatorie.
    (2) Judeţele pot delega din funcţiile lor administrative către municipii, oraşe şi comune competenţe pentru utilizarea serviciilor publice.
    Art. 17
    (1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.
    (2) Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.
    (3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limbă de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părinților, sau, după caz, a părintelui în a cărui creștere se află copilul, ori a reprezentantului legal al copilului. Înscrierea astfel solicitată este obligatorie. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.
    (4) În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi, iar în județele unde există învățământ cu limbă de predare germană sau romani vor fi numiți câte un inspector pentru școlile respective.
    (5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor fiecărei comunităţi naţionale.
    (6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor comunităţii naţionale respective.
    (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărei comunităţi naţionale vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.
    (8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.
    Art. 18
    (1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.
    (2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.
    Art. 19
    Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul consiliului judeţean competent.
    Art. 20
    În interesul asigurării legii şi a reglementărilor regionale sau judeţene, preşedintele regiunii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.
    Art. 21
    Consiliul regional şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare chiar penală în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.
    Titlul II
    Organele regiunii şi al judeţelor
    Capitolul I
    Organele regiunii
    Art. 22
    Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional.
    Art. 23
    (1) Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.
    (2) Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale, componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ.
    Art. 24
    Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege.
    Art. 25
    (1) Activitatea consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc.
    (2) Noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia la convocarea preşedintelui regiunii în exerciţiu.
    Art. 26
    (1) Membrii consiliului regional reprezintă întreaga regiune.
    (2) Ei nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului lor.
    (3) Calitatea de membru al consiliului regional este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celui de membru în executivul regional.
    Art. 27
    (1) Consiliul regional îşi alege preşedintele și cei trei vicepreşedinţi.
    (2) Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.
    (3) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (2).
    (4) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.
    Art. 28
    Activitatea consiliului regional se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.
    Art. 29
    (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului regional pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.
    (2) Consiliul regional trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.
    (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului regional nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele regiunii.
    (4) Dacă nici preşedintele regiunii nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului regional se convoacă de către prefectul regiunii.
    Art. 30
    (1) În cazul dizolvării prevăzută în alineatele (6) și (7) ale art. 33 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.
    (2) Dizolvarea se realizează conform procedurilor prevăzute la alineatele (6) și (7) ale art. 33. Decretul de dizolvare va fi semnat de o comisie compus din trei membri al consiliului regional care se dizolvă în care sunt reprezentate membri comunităţilor române şi maghiare.
    Art. 31
    Consiliul regional este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, respectiv septembrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea executivului regional a preşedintelui consiliului sau la solicitarea unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.
    Art. 32
    În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.
    Art. 33
    (1) Executivul regional își are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe.
    (2) Executivul regional este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional.
    (3) Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de consiliul regional dintre membri săi cu un scrutin secret şi majoritate absolută.
    (4) Compunerea executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia o comunităţilor naţionale reprezentate în consiliul regional.
    (5) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.
    (6) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive ale regiunii.
    (7) Consiliul regional poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.
    Art. 34
    (1) Membrii executivului regional rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului regional exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul nou ales.
    (2) Dacă executivul regional a fost demis sau consiliul regional a fost dizolvat pe baza art. 33, atunci executivul regional exercită doar atribuțiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul în vigoare sau, după caz, de către consiliul nou ales.
    Art. 35
    Membrii executivului regional care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul regional.
    Art. 36
    Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al executivului regional în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele consiliului regional va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.
    Art. 37
    Preşedintele regiunii este președintele executivului regional și reprezintă regiunea.
    Art. 38
    El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.
    Art. 39
    Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.
    Art. 40
    Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.
    Art. 41
    Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competenţe:
    a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional;
    b) activitate administrativă în problemele de interes regional;
    c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;
    d) adoptarea de măsuri urgente din competenţa consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.
    Art. 42
    Executivul regional trebuie să fie consultat despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.
    Art. 43
    Consiliul regional poate delega executivului regional dreptul de a lua hotărâri în domeniile de competenţă ale consiliului, cu excepţia dreptului de adoptare a actelor normative generale.
    Capitolul II
    Organele judeţene
    Art. 44
    (1) Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.
    (2) Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.
    (3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean.
    (4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului României.
    (5) Normele juridice prevăzute la alin (3) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.
    Art. 45
    Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi naţionale.
    Art. 46
    Membrii consiliului judeţean nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exercitarea mandatului.
    Art. 47
    (1) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.
    (2) Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.
    Art. 48
    În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.
    Art. 49
    Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.
    Art. 50
    Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.
    Titlul III
    Adoptarea şi publicarea reglementărilor regionale şi judeţene
    Art. 51
    Proiectele de acte normative adoptate de consiliul regional sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.
    Art. 52
    (1) Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor comunităţi naţionale sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor comunităţi, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul regional sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe o comunităţi naţionale.
    (2) Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a comunităţii naţionale care a formulat solicitarea, majoritatea acestei comunităţi poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.
    Art. 53
    Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.
    Art. 54
    Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.
    Art. 55
    Actele normative cu caracter general ale consiliului regional şi cele judeţene precum şi cele ale executivului regional respectiv cele judeţene vor fi publicate pentru informare într-o parte specială a Monitorului Oficial al României.
    Titlul IV
    Colectivităţi locale
    Art. 56
    (1) În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a comunităţilor naţionale din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.
    (2) În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.
    Art. 57
    Organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice cu activitate şi în afara teritoriului Ţinutului Secuiesc este reglementată de lege şi hotărâri ale Guvernului României şi este sub controlul acestuia.
    Art. 58
    Comunele îşi reglementează organizarea propriului personal, fără a prejudicia principiile generale fixate de normele regionale.
    Titlu V
    Domeniul public şi patrimoniul regiunii şi a judeţelor
    Art. 59
    Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.
    Art. 60
    (1) Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minarale a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii.
    (2) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.
    (3) Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 61
    Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional, sau de interes regional.
    Titlu VI
    Finanţele regiunii şi ale judeţelor
    Art. 62
    Veniturile bugetare ale regiunii se constituie din:
    a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
    b) sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
    c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
    d) donaţii şi sponsorizări.
    Art. 63
    Fundamentarea veniturilor bugetului regiunii se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
    Art. 64
    Se fac venit al bugetului regiunii următoarele:
    a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii;
    b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea;
    c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii;
    d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
    Art. 65
    Regiunea şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.
    Art. 66
    (1) În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de stat:
    a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului;
    b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ;
    c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea;
    d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;
    e) 50% veniturile din taxe administrative
    f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice.
    (2)Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.
    Art. 67
    (1) Colectarea impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc se realizează de către Direcția generală regională ale finanțelor publice Miercurea Ciuc prin structurile subordonate acesteia.
    (2) Direcția Genereală Regională ale Finanțelor Publice Miercurea Ciuc se înființează prin reorganizarea Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Brașov. În aria de competență regională a Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Miercurea Ciuc intră județele Covasna, Harghita și Mureș, iar în cel a Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Brașov rămân județele Alba, Brașov și Sibiu.
    Art. 68
    (1) În vederea declarării și colectării impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, societățile comerciale care nu-și au sediul social în Ținutul Secuiesc au obligația de a înființa un punct de lucru, ca centru de profit.
    (2) Declarația de înregistrare se va depune la organul fiscal competent în a cărei rază teritorială se află punctul de lucru. Punctul de lucru va primi, în consecință, un cod unic de înregistrare fiscală emis de organele fiscale competente ale Ținutului Secuiesc.
    Art. 69
    Direcția Generală Regională ale Finanțelor Publice Miercurea Ciuc preia gestionarea contribuabililor mari din regiune.
    Art. 70
    În limitele prevăzute de prezentul Statut, judeţele au competenţe normative în materia finanţelor publice locale.
    Art. 71
    Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.
    Art. 72
    Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.
    Art. 73
    (1) Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean.
    (2) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.
    (3) Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.
    (4) Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).
    (5) Raportul înaintat de comisie trebuie să fie adoptat cu majoritatea voturilor membrilor consiliului,. Dacă raportul nu a fost adoptat cu majoritatea cerută el se reîntoarce la comisie.
    (6) Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.
    (7) Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.
    (8) Pentru adoptarea bugetului şi a exercitării financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.
    Titlul VII
    Raporturile dintre stat, regiune şi judeţe
    Art. 74
    (1) În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României.
    (2) Prefectul județului Covasna îndeplinește și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.
    Art. 75
    Atribuţiile prefectului:
    a) Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naționale care aparțin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional;
    b) Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean.
    Art. 76
    (1) Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului Covasna.
    (2) Controlul de legalitate ale actelor administrative ale executivului Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Covasna.
    (3) Serviciile de pașapoarte va fi coordonat de prefecturile județelor Ținutului Secuiesc.
    Art. 77
    (1) În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.
    (2) În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.
    (3) Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.
    Titlul VIII
    Cariera funcţionarului public din Ţinutul Secuiesc
    Art. 78
    (1) În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.
    (2) Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.
    (3) Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărei comunităţi naţionale, ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.
    (4) Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor naţionale din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.
    (5) Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.
    Art. 79
    Dispoziţiile articolului precedent sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi a curţii de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.
    Titlul IX
    Organele judiciare
    Art. 80
    (1) În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.
    (2) Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov.
    Art. 81
    (1) Numărul magistraţilor aparținând comunităților române și maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita și Mureş precum şi a judecătoriilor din aceste județe trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunități din teritoriile arondate.
    (2) Ponderea prevăzută în alineatul precedent se va realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.
    (3) Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    Art. 82
    Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
    Art. 83
    Preşedintele regiunii prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.
    Art. 84
    Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în regiune care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor comunităţi naţionale pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul regional sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către grupul consilierilor aparţinând comunităţii naţionale majoritatea căruia se simte lezat.
    Titlul X
    Controlul exercitat de Curtea Constituţională
    Art. 85
    (1) Fără a prejudicia dispoziţiile articolelor 52 şi 73 din prezentul Statut, actele normative de ordin general ale regiunii sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între comunităţi naţionale.
    (2) Dreptul de contestare este al Guvernului României.
    (3) Actul normativ general al regiunii mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul regional sau de un alt consiliu judeţean din regiune.
    Art. 86
    (1) Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.
    (2) Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.
    (3) Solicitarea este înaintată de preşedintele regiunii sau al consiliului judeţean.
    Titlul XI
    Utilizarea limbii maghiare
    Art. 87
    (1) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.
    (2) Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.
    (3) Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.
    Art. 88
    (1) Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.
    (2) Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.
    (3) Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.
    (4) Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.
    (5) Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.
    (6) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.
    Art. 89
    Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.
    Titlul XII
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    Art. 90
    (1) Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.
    (2) Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului regional.
    (3) Proiectele de modificare înaintate de Guvernul României sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului regional şi consiliilor judeţene pentru aviz conform care trebuie să fie dat în cel mult 2 luni.
    (4) Propunerea de aviz favorabil se supune referendumului regional.
    Art. 91
    (1) Fără a prejudicia dispoziţiile art. 89, dispozițiile din titlul VI pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, consiliului judeţean competent.
    (2) Dispoziţiile articolelor 27 şi 47 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, a consiliului judeţean.
    Art. 92
    (1) Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul regional respectiv consilii judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.
    (2) Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvernul României după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului României şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.
    Art. 93
    Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.
    Art. 94
    (1) Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvernul României în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (3) Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.
    Art. 95
    Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al regiunii.
    Art. 96
    (1) Până la validarea consiliului regional ales conform prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţene în funcţie în județele Covasna, Harghita și Mureș, delegați de către consiliile respective, menținând componența acestora după cum urmează: județul Covasna – 23 membri, județul Harghita -25 membri, județul Mureș – 29 membri.
    (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului statut vor fi aleşi membrii executivului regional interimar, dintre consilierii delegați conform alineatului precedent.
    (3) Executivul regional interimar va fi în funcţie până la alegerea noului executiv regional, după validarea consiliului regional rezultat din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.
    (4) Pe perioada îndeplinirii funcției de consilier regional interimar, membrii consiliului regional vor fi suspendați din funcția publică de autoritate pe care o dețin.
    Art. 97
    Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului de regiune autonomă.

    Apreciază

    Răspunde
  8. Pingback: GUVERNUL CIOLOȘ-JOHANNIS A PRIMIT CÂTEVA MISIUNI IMPORTANTE DE LA BRUXELLES: IMPLEMENTAREA PROIECTULUI MASONIC AL REGIONALIZĂRII, ÎNREGIMENTAREA ELECTRONICĂ ȘI BLOCAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI!… – Radu Iacoboaie, 17 ianuarie 2016 | MIȘCA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s